BusinessMagazin

Tag: ue

  • Investiţiile străine directe şi planurile prea optimiste ale Guvernului

    Informaţia este în măsură să contrazică optimismul unui recent plan naţional guvernamental lansat săptămâna trecută la Palatul Victoria, plan care anunţa până la sfârşitul anului investiţii de minimum 10 miliarde de euro în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, care să creeze cel puţin 50.000 locuri de muncă. Executivul mizează pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia. Anul trecut, investiţiile străine directe atrase de România au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011.

    În luna mai, investiţiile au coborât la 92 milioane de euro, faţă de 111 milioane de euro în luna aprilie, când a fost consemnat cel mai mare nivel din acest an. în martie, investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an). În februarie, investiţiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar în ianuarie 103 milioane de euro.

    În acelaşi timp, România a înregistrat în luna mai, faţă de aprilie, cea mai abruptă scădere din UE a producţiei industriale, de 10,7%, în timp ce indicatorul a coborât cu 0,6% la nivelul Uniunii. Potrivit datelor prezentate de Eurostat producţia industrială, în serie ajustată sezonier, a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,6% în UE în luna mai faţă de aprilie.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 iulie

    8.07
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ şi servicii pentru populaţie în primele cinci luni

    8.07
    Reuniunea Eurogroup a liderilor din zona euro (Bruxelles)

    9.07
    Reuniunea Ecofin a miniştrilor de finanţe din UE (Bruxelles)

    10.07
    INSSE publică statistica privind comerţul exterior al României în luna mai

    10.07
    Comisia Europeană lansează un pachet de investiţii în cercetare şi inovaţie

    12-13.07
    Fusion Festival 2013 – muzică electronică (Barajul Gura Rîului, jud. Sibiu)

    12.07
    Eurostat anunţă datele privind producţia industrială în UE şi zona euro în luna mai

    12-13.07
    Ghost Gathering Fest (Parcul Herăstrău, Bucureşti)

    13.07
    ShortsUP Marele Picnic – seară de scurtmetraje (Grădina Botanică, Bucureşti)

    4-14.07
    Expoziţia “Living the dream – cea mai veche comunitate românească din SUA” (MŢR, Bucureşti)

  • Criza politică din Portugalia, ultimul lucru de care avea nevoie zona euro

    Paulo Portas, ministrul respectiv, reprezentant al partidului de centru-dreapta CDS-PP, asociat la guvernare cu social-democraţii lui Coelho, şi-a dat demisia în semn de protest faţă de politicile stricte de austeritate impuse de creditorii externi şi a ameninţat că-şi ia partidul cu el, ceea ce ar fi provocat căderea guvernului. Evident, ţara a fost imediat pedepsită de pieţele financiare: randamentul obligaţiunilor pe zece ani a sărit la 8% (ne amintim că 7% era anul trecut nivelul socotit critic pentru o ţară din zona euro, de natură să declanşeze apelul la salvarea de urgenţă a UE-FMI).

    Demisia lui Portas exprimă însă în mod evident oboseala unei austerităţi fără orizont. Condiţiile ataşate creditului UE-FMI-BCE de 78 mld. euro încheiat în mai 2011 au dus la una dintre cele mai lungi recesiuni din Europa şi la o rată a şomajului de aproape 18%, faţă de 12% în urmă cu doi ani. Imediat, analiştii şi presa financiară au trecut în revistă instabilitatea politică din Italia, conflictele dintre Grecia şi FMI pe marginea noilor tăieri de cheltuieli bugetare şi a ţintelor ambiţioase de privatizare cerute de acesta din urmă, situaţia grea a băncilor din Spania şi Irlanda pe drumul restructurării şi aşa mai departe.

    Şi în cazul Portugaliei, o ţară foarte docilă în privinţa austerităţii, ca şi în cazul Irlandei, liderii europeni au crezut că pot prezenta o poveste de succes cu care să potolească pieţele, dar Irlanda a recăzut în recesiune, iar economia portugheză este aşteptată să scadă anul acesta cu 2,3%, după ce a scăzut anul trecut cu 3,2%.

    În martie, “troica” UE-FMI-BCE a relaxat deja ţintele de deficit bugetar pentru Lisabona, după ce a devenit clar că guvernul nu le poate îndeplini, iar datoria publică este estimată de FMI să ajungă la 124% din PIB în 2014, cu 2% peste estimarea de la finele anului trecut.

  • Germania: metodele de spionaj american contra UE amintesc de Războiul Rece

    Der Spiegel susţine că a obţinut acces la documente confidenţiale ale NSA, posibil cu ajutorul fostului consultant IT al NSA Edward Snowden, fugit actualmente în Rusia după ce a dezvăluit informaţii despre două programe americane de interceptare a comunicaţiilor telefonice şi online ale cetăţenilor americani şi din alte ţări. Documentele obţinute de publicaţia germană se referă la un program organizat de înregistrare a convorbirilor telefonice ale oficialilor europeni şi de interceptare a traficului internet la instituţiile europene din Bruxelles şi Washington. Unul dintre aceste documente datează din septembrie 2010. O versiune completă a informaţiilor deţinute de Der Spiegel va apărea luni.

    Tot Der Spiegel scrie că Germania este ţara europeană cea mai supravegheată de NSA, cu aproximativ 500 de milioane de conexiuni telefonice şi Internet înregistrate lunar.

    “Dacă aceste rapoarte sunt adevărate, ele aduc aminte de metodele folosite de inamici în timpul Războiului Rece”, a declarat ministrul german al justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger. “E de neînţeles că prietenii noştri din SUA îi văd pe europeni drept nişte inamici”, a spus ministrul.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, s-a declarat “foarte îngrijorat şi şocat”, afirmând că dacă informaţiile din Der Spiegel se confirmă, “va fi o problemă extrem de serioasă, cu un impact sever asupra relaţiilor UE-SUA”. Fruntaşii Partidului Verde din Parlamentul European, Rebecca Harms şi Daniel Cohn-Bendit, au cerut o investigaţie imediată asupra cazului şi au cerut suspendarea negocierilor cu SUA privind un tratat transatlantic de liber-schimb şi ruperea acordurilor UE-SUA privind informaţiile asupra transferurilor bancare şi a bazelor de date privind pasagerii care călătoresc cu avionul din UE în SUA, ambele semnate în numele luptei contra terorismului internaţional.

    Nicio reacţie oficială de la Washington nu a fost încă dată publicităţii.

    Procurorii germani au intrat deja în acţiune, urmărind să verifice dacă programul american de spionare a comunicaţiilor electronice europene a încălcat legislaţia germană. Duminică, Biroul Procuraturii Federale a anunţat că studiază probele existente, înainte de a declanşa o investigaţie oficială.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    58,1%
    rata de ocupare a forţei de muncă (vârste 15-64 de ani) în T1, raportat la o populaţie activă de 9,73 mil. persoane, în timp ce ocuparea forţei de muncă de 20-64 de ani era de 62,3%

    57%
    ponderea europenilor care cred că bancnotele sunt obiectul cel mai murdar cu care intră în contact zilnic, acesta fiind unul dintre motivele pentru care preferă cardurile, conform unui studiu TNS pentru Mastercard

    15%
    ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani din cele 34 de state OECD care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare în 2012, faţă de o medie de 16% în 2011

    61%
    atât din media UE reprezenta anul trecut PIB în Croaţia, cea mai nouă membră a UE de la 1 iulie, ceea ce înseamnă 44 mld. euro

    221,6 mld. lei
    soldul creditelor acordate populaţiei şi firmelor în luna mai, în creştere faţă de luna precedentă în termeni reali cu 0,5%, la, după ce în aprilie scăzuse cu 1,9%

  • Ieri în Cipru, mâine-n UE: clienţii băncilor devin buni de plată

    “Trebuie să rupem cercul vicios între bănci şi state”, a spus ministrul irlandez Michael Noonan (foto), care a încheiat astfel în glorie mandatul ţării sale la preşedinţia UE. “Pentru prima oară, am ajuns la un acord care îi protejează pe contribuabili”, a spus, şi mai clar, Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez.

    Cu alte cuvinte, după ce până acum contribuabilii UE au finanţat salvarea băncilor cu echivalentul unei treimi din PIB între 2008 şi 2011, în unele cazuri până la ruinarea economiilor naţionale (cazul Irlandei, care a intrat din nou în recesiune, după ce ultimele date au arătat scădere economică de 0,2% în T4 2012 şi de 0,6% în T1 2013), gaura e atât de adâncă în acest sector, încât e de prevăzut că pentru alte salvări de bănci va trebui să vină şi rândul acţionarilor şi al clienţilor.

    Miniştrii au acceptat şi cererea Franţei ca Mecanismul European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro, să poată fi folosit la salvarea băncilor din zona euro. Mai rămâne acum de stabilit ce autonomie vor avea statele în raport cu viitoarea autoritate centrală bancară în deciziile de restructurare a băncilor, ţinând cont că până acum fiecare ţară şi-a protejat băncile preferate aşa cum a dorit.

    Germania, interesată să-şi păstreze acest control, a motivat că înfiinţarea unei noi autorităţi ar necesita modificarea tratatelor europene şi votul tuturor celor 28 de state membre, aşa încât o soluţie mai bună de tranziţie ar fi ca Banca Centrală Europeană să exercite acest rol din 2014 în colaborare cu statele membre, urmând ca o adevărată uniune bancară europeană, cu mecanisme comune de supraveghere, restructurare şi garantare a depozitelor, să fie constitută ulterior.

  • Croaţia, noua santinelă la frontierele UE de la 1 iulie

    Pentru a răspunde acestei provocări, Croaţia a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziţiona echipamente performante cu scopul de a supraveghea frontierele acestei ţări care se află pe “drumul Balcanilor” al traficului de droguri, arme şi fiinţe umane către Europa occidentală.

    Poliţia de frontieră a fost echipată, printre altele, cu binocluri şi camere de vedere nocturnă şi termică precum şi cu detectoare de stupefiante şi explozibili, a precizat ministerul de Interne.

    În sudul Croaţiei, punctul de trecere Karasovici la frontiera cu Muntenegru va fi începând de la 1 iulie una dintre porţile de intrare în UE. “Drogurile şi imigranţii ilegali sunt principalele noastre preocupări”, declară Stane Urlovic, poliţistă de gardă la Karasovici. De cele mai multe ori, migranţii ilegali încearcă să intre prin pădurile de pin care se află la câteva sute de metri de punctul de frontieră, a explicat aceasta arătând cu degetul munţii vecini. “Uneori arestăm clandestini la doar câteva ore după ce i-am trimis înapoi în Muntenegru”, asigură Urlovic.

    Toate stirile sunt pe mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 24-30 iunie

    25.06
    Concert Steve Vai (Arenele Romane, Bucureşti)

    25.06
    Concert Orquesta Buena Vista Social Club (Sala Palatului, Bucureşti)

    26.06
    Comisia Europeană lansează un nou cadru de acţiune pentru investitorii în proiecte pe termen lung

    27.06
    DG ECFIN prezintă indicatorii climatului de afaceri pentru zona euro pentru luna iunie

    27.06-19.07
    Expoziţie “Rădăcini brâncoveneşti” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    27-28.06
    Lucrările Consiliului European (Bruxelles), care ar putea decide privind începerea procesului de aderare a Serbiei la UE

    28.06
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile iunie-august

    30.06
    Concert Diana Krall (Sala Palatului, Bucureşti)

    7.06-29.09
    Expoziţia “Lucian Bernhard – publicitate şi design la începutul secolului XX” (MNAR Bucureşti)

  • Croaţia devine la 1 iulie cea mai nouă membră a UE

    Problema ţării este însă atragerea unor investiţii în industrie, cu scopul de a crea o bază de producţie cu potenţial de export, având în vedere că în ultimul deceniu, majoritatea investiţiilor au vizat mai ales serviciile şi băncile – în 2006, Croaţia se mândrea cu faptul că peste 90% din sistemul bancar era deja privatizat cu investitori străini.

    Analiştii Erste consideră că turismul şi transporturile au potenţial de a atrage investitorii, iar infrastructura rutieră bine dezvoltată va permite direcţionarea fondurilor europene către alte tipuri de infrastructură, în special feroviară şi portuară. Pentru investiţii va fi însă nevoie ca guvernul să treacă la reforme structurale cât mai repede, conform lui Alen Kovac, economist-şef al Erste Bank Croaţia, care acuză “probleme în special în ce priveşte dimensiunea şi eficienţa sectorului public, legislaţia rigidă privind piaţa muncii şi protecţia redusă oferită investitorilor”.

    În acelaşi timp, admite Kovac, ieşirea ţării din CEFTA (Acordul Central-European de Liber Schimb) ar putea afecta pe termen scurt exporturile, din cauza creşterii taxelor vamale, iar creşterea bruscă a importurilor din UE “va exercita o presiune competitivă pe producţia internă”. Kovac adaugă însă că acest neajuns poate fi compensat în timp de piaţa UE, cu 500 mil. de locuitori, care “oferă un potenţial mai mare pe termen mediu”.

    Cât priveşte fondurile europene, fondurile totale alocate Croaţiei în perioada 2014 – 2020 se vor ridica la 11,7 mld. euro (aproximativ un sfert din PIB estimat pentru anul 2013). “Performanţele Croaţiei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor de preaderare IPA au fost adesea catalogate drept mediocre. Dacă adăugăm şi faptul că, la începutul perioadei de programare, contractarea şi plăţile se fac de obicei într-un ritm oarecum mai lent şi îşi revin după aproximativ un an, Croaţia s-ar putea aştepta la un impact semnificativ al fondurilor UE abia pe termen mediu”, apreciază Kovac. “Prin urmare, Croaţia trebuie să consolideze cadrul instituţional şi să accelereze reformele structurale pentru a valorifica la maximum avantajele fondurilor europene consistente care i-au fost alocate.”

  • Speranţe slabe pentru o decizie privind Schengen în decembrie

    “Preferăm să calificăm drept priorităţi doar acele zone în care se pot face progrese în mod realist. Vom avea în vedere ceea ce se întâmplă pe teren, progresele făcute de România şi de Bulgaria şi poziţia statelor care au îngrijorări”, a spus Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la UE, citat de EurActiv, referindu-se în special la “turismul pentru ajutoare” incriminat de opozanţii aderării celor două ţări la Schengen.

    “Vom încerca să vedem care sunt şansele unui acord în decembrie, deşi, sincer, nu văd până acum ameliorări majore ale atmosferei în această privinţă. Dar, desigur, trebuie să continuăm să insistăm şi să încercăm”, a spus Karoblis, adăugând că rămâne de văzut dacă soluţia va veni în mandatul preşedinţiei lituaniene sau va fi amânată. Karoblis s-a referit la reuniunea din 5-6 decembrie a Consiliului pentru afaceri interne al UE, când ar putea fi adoptată o decizie privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen.

    Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a sugerat că este vorba doar de o neînţelegere, arătând că ministrul Titus Corlăţean a discutat la telefon cu omologul său lituanian, Linas Linkevicius, care şi-a afirmat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi a spus că “această temă rămâne o prioritate” pe agenda viitoarei preşedinţii lituaniene a UE.