BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Vezi care este cel mai lung cuvânt din limba română. Tu poţi să-l pronunţi?

    De la orele de biologie din gimnaziu, ne aducem aminte de cele mai amuzante dar totodată cele mai complicate construcţii de cuvinte întâlnite vreodată. Noţiunile din textele de specialitate şi cele academice, de obicei ascund în spatele semnificaţiei lor pagini întregi de descifrare, din acest motiv unele din ele au ajuns să pară că sunt nişte improvizaţii rupte din alte limbi.

    Vă propunem 5 cele mai lungi cuvinte din limba română, pe primul loc stă o îmbinare din 44 de cuvinte.

    Ei bine, cel mai lung cuvant din limba romana este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza si cu greu poate fi citit cursiv, de la un capat la celalalt.

    Forma scurta a acestui cuvant este silicoza si, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, denumeste o “boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei etc., in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu”.

    Acest termen a castigat detasat topul celor mai lungi cuvinte din limba romana. Urmatorul are doar 36 de litere, in timp ce “bronzul” are 32.

    Vezi in pagina urmatoare topul celor mai lungi cuvinte >>>>>>>

  • Vezi care este cel mai lung cuvânt din limba română. Tu poţi să-l pronunţi?

    De la orele de biologie din gimnaziu, ne aducem aminte de cele mai amuzante dar totodată cele mai complicate construcţii de cuvinte întâlnite vreodată. Noţiunile din textele de specialitate şi cele academice, de obicei ascund în spatele semnificaţiei lor pagini întregi de descifrare, din acest motiv unele din ele au ajuns să pară că sunt nişte improvizaţii rupte din alte limbi.

    Vă propunem 5 cele mai lungi cuvinte din limba română, pe primul loc stă o îmbinare din 44 de cuvinte.

    Ei bine, cel mai lung cuvant din limba romana este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza si cu greu poate fi citit cursiv, de la un capat la celalalt.

    Forma scurta a acestui cuvant este silicoza si, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, denumeste o “boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei etc., in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu”.

    Acest termen a castigat detasat topul celor mai lungi cuvinte din limba romana. Urmatorul are doar 36 de litere, in timp ce “bronzul” are 32.

    Vezi in pagina urmatoare topul celor mai lungi cuvinte >>>>>>>

  • Tranzacţie gigant pe piaţa de tutun: BAT oferă 47 de miliarde pentru Reynolds American

    British American Tobacco (BAT) a făcut o ofertă de 47 de miliarde de dolari pentru achiziţionarea companiei Reynolds American. Dacă tranzacţia se va finaliza, ea va duce la crearea celei mai mari companii din industrie la nivel global. Reynolds produce mai multe branduri, printre care Camel şi Newport.

    BAT, care deţine deja 42% din acţiunile Reynolds American, a evaluat acţiunile la 56,5 dolari. Compania oferă 20 de miliarde cash şi 27 de miliarde în acţiuni BAT. Şeful British American Nicandro Durante spune că tranzacţia ar crea un lider de piaţă în Statele Unite.

    Veniturile BAT au crescut cu 8,1% în prima parte a anului, comparativ pe perioada similară a anului trecut.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai populare branduri ale companiei sunt Kent (24,6%), Pall Mall (17%) şi Dunhill (6,7%). 

  • World Class România îşi schimbă şeful. Kent Orrgren, numit în funcţia de CEO

    World Class România, lider de piaţă în industria de wellness autohtonă,anunţă numirea lui Kent Orrgren în funcţia de Chief Executive Officer. Acesta îl înlocuieşte pe Mikael Fredholm, care va continua să facă parte din World Class România, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie.

    Kent Orrgren vine cu mai mult de 25 de ani de experienţă în industria internaţională de wellness. El a deţinut anterior diferite posturi de conducere în cadrul unor lanţuri de centre de fitness de top din Suedia, având un portofoliu vast de proiecte implementate cu succes.

    “Suntem încântaţi să anunţăm numirea lui Kent Orrgren ca vârf de lance al operaţiunilor World Class la nivel naţional. Odată cu extinderea reţelei noastre la mai mult de 30 de cluburi, World Class România a intrat într-o nouă etapă în dezvoltarea sa, care cere să fie sustenabilă şi scalabilă, menţinând în acelaşi timp  serviciile la cele mai înalte standarde”, a declarat Dan Fărcăşanu, director de investiţii al Resource Partners, fondul de investiţii polonez care deţine World Class în România şi Serbia.

    Kent Orrgren va prelua conducerea operaţiunilor de la Mikael Fredholm, care iese, astfel, din prima linie pentru a se concentra asupra unor iniţiative strategice, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie.

    “După 12 ani de modelare a industriei de fitness şi implementare a misiunii World Class de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor din România, poziţionând World Class ca lider incontestabil pe piaţa locală de fitness, voi face un pas înainte şi voi continua să urmez această viziune dintr-un rol strategic în cadrul companiei”, a declarat Mikael Fredholm, membru al consiliului de administraţie, World Class România.

    În urma achiziţiei Club Moving, derulată în prima parte a acestui an, World Class România numără 31 de centre de fitness la nivel naţional.

  • FM Logistics România se extinde: în construirea celei de-a treia platformă logistică a companiei se investesc 20 de milioane de euro

    CONTEXT:
    FM Logistic Romania, operator logistic cu activităţi în principal în zona bunurilor de larg consum şi retail, a crescut an de an rulajele şi a ajuns la o cifră de afaceri de 24 milioane euro în ultimul an fiscal, încheiat în martie 2016. Pe parcursul ultimilor ani, în piaţa de profil s-a evidenţiat un fenomen de consolidare, iar, pe de altă parte, tot mai multe companii au preferat să externalizeze serviciile de logistică.

    DECIZIE:
    Profitând de creşterea economiei şi de stabilitatea evoluţiei cifrei de afaceri, compania a decis să se extindă prin noi investiţii. În septembrie compania a demarat construcţia celei de-a treia platforme logistice din România; FM operează depozite şi la Petreşti, în Dâmboviţa, şi Dudeşti în Timiş. Pentru dezvoltarea noii platforme, investiţia estimată se învârte în jurul a 20 de milioane de euro, iar construcţia primei faze ar urma să se încheie la finalul anului viitor.

    EFECTE:
    Noul depozit, cu o suprafaţă de 20.000 mp, va găzdui în proporţie de 75-80% produsele clienţilor actuali. De asemenea, pentru acoperirea restului de spaţiu, FM Logistic îşi propune să atragă noi parteneri.

    Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul logistic FM România a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din portofoliul său pe plan local. „Am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”, spune Cătălin Olteanu, directorul general al companiei, cu trimitere la faptul că plusurile din consum se reflectă în rulajele clienţilor. şi, implicit, în afacerile companiei.

    „Decizia la nivel de board cred că a fost luată acum un an sau doi ani, când s-au hotărât şi să caute terenul”, spune Cătălin Olteanu, director general al FM Logistic România, despre momentul în care a apărut ideea acestei noi investiţii. „Decizia mea cred că a fost luată acum cinci ani, când am început să presez boardul să caute terenul şi să înceapă aici ceva. Este al treilea depozit pe care îl construim în România, al treilea depozit care se află în proprietatea FM, pentru că noi mai operăm şi huburi sau proprietăţi închiriate”, explică tot el.

    Depozitul, aflat la circa 10 km distanţă de Capitală, în Dragomireşti (Ilfov), va avea o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, pe un teren de 80.000 de metri pătraţi, ce are ca avantaj apropierea de autostradă. Investiţia este, în prima fază, de 20 de milioane de euro şi include cumpărarea terenului, studiul de fezabilitate şi construcţia în sine a clădirii. „În momentul în care vom adăuga clădiri, o să fie mai ieftin”, povestea Cătălin Olteanu la ceremonia de demarare a lucrărilor depozitului, în septembrie. „Noi avem acum clienţi care vor fi operaţi în această nouă clădire, însă spaţiul va fi puţin mai mare decât necesarul pentru clienţii care se vor muta în ea. Ideea este de a avea şi ce să vindem”, declară şeful FM România, stabilind un procent de 80% din clădire pentru clienţii actuali, iar restul pentru cei poteţiali. Platforma FM Logistic de lângă autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti) va avea, în prima fază, două celule ce vor însuma o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, birouri şi spaţii tehnice de 2.500 de metri pătraţi, parcări, drumuri şi spaţii verzi de 30.000 de metri pătraţi. Pe viitor, depozitul din Dragomireşti poate fi extins până la capacitatea maximă a terenului; în primă fază vor fi deserviţi clienţii companii din domeniul cosmeticelor şi farmaceuticelor.

    Cu câteva luni mai devreme, în mai, FM Logistic România anunţa extinderea depozitului din Petreşti, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro, decizie luată în contextul creşterii solicitărilor venite din partea clienţilor, dar şi al planului de dezvoltare a companiei. Consolidarea prezenţei în România şi dezvoltarea unei oferte complete de servicii de distribuţie şi grupaj fac parte din planul de dezvoltare pentru următorii ani, afirmă Cătălin Olteanu. Astfel, în ultimul an fiscal, care s-a încheiat în martie 2016, filiala locală a FM Logistic a înregistrat circa 24 de milioane de euro cifră de afaceri „şi am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”. În termeni de cifră de afaceri, evoluţia companiei care are 450 de angajaţi a fost oarecum constantă. „Luăm banii pe care îi câştigăm şi îi reinvestim, nu prea apucăm să-i numărăm, i-am lăsat să circule”, explică şeful FM România. Însă în prezent, după declaraţiile sale, „lucrurile sunt destul de «roze»”, compania având în plan alte două proiecte la care lucrează şi care vor putea fi dezvăluite în câteva luni. „Strategia noastră a fost să scădem puţin cifra de afaceri, dar am crescut profitul, fiind vizibil în rezultat”, spune Cătălin Olteanu. Şi detaliază deciziile: „Am renunţat la nişte clienţi pe care îi aveam doar ca să îi avem, nu neapărat ca să fie profitabili, şi ne‑am decis să facem loc unor parteneri serioşi care şi plătesc ce facem noi pentru ei. Nu suntem nici noi firmă de întrajutorare”. Cei mai mari clienţi provin din domenii precum FMCG şi retail, iar ceea ce face FM este, practic, să se pună undeva între producător şi consumator”.

    Iar oportunităţile afacerilor de logistică se află în creştere pe plan local datorită avansului altor  industrii care depind de activităţile acestea, spune şeful FM Logistic. „Aşa cum am mai spus într-un interviu pentru Business Magazin, dacă industria este inima economiei, atunci logistica este sistemul cardiac: noi aducem, noi ducem, fără noi nu ar putea să trăiască”, explică el. Ceea ce trage în jos domeniul este una dintre marile probleme ale României – infrastructura – un subiect sensibil, spune Olteanu, care ilustrează gravitatea problemei printr‑un exemplu personal: „Eu locuiesc în Timişoara şi fac cu maşina până în Bucureşti în jur de şase – şapte ore. Până la Viena fac în jur de patru ore”. Olteanu completează: „De data asta nu o să dau vina pe autorităţi. Autorităţile sunt alese. Responsabilii suntem noi, care alegem ce alegem”.

    Pe de altă parte, România a început să câştige teren la capitolul creşterii consumului, dar cu oarecare rezerve, menţionează reprezentantul FM. „Ca oamenii să se simtă confortabil cu ceea ce înseamnă consumul trebuie să aibă în primul rând banii, dar mai ales să aibă percepţia că şi mâine vor avea banii. Chiar dacă au bani acum, dacă percepţia lor este pesimistă faţă de ziua de mâine, nu vor cheltui, vor ţine banii la ciorap, că nu se ştie cum va fi mâine.” De asemenea, el vede în România o economie meteodependentă în ceea ce ţine de consum, iar acesta poate reprezenta un impediment pentru industria dinamică în care activează: „Chiar dacă românul se scaldă în bani, dacă a plouat în weekend, se duce la mall, bea o cafea etc. Iar acel weekend este un total fiasco pentru cel care lucrează în industria noastră, în FMCG sau conexe. Dacă e soare afară, producătorii de bere sunt fericiţi, cei de sucuri, de îngheţată sunt fericiţi, iar noi la fel, pentru că am cărat toate acestea”, mai spune Cătălin Olteanu.

    Dimensiunile exacte ale pieţei de logistică nu pot fi estimate, pentru că multe companii cu alte obiecte de activitate au activităţi de logistică. Industria numită generic „transport şi logistică“ reuneşte sute de firme care au acest obiect de activitate, dar aproape toate companiile mari au departamente cu acest profil. Cei mai mulţi operatori au un specific: există companii cu flote foarte mari, de ordinul sutelor de camioane; altele închiriază zeci de mii de metri pătraţi pentru depozitare. Totuşi, cele mai mari 100 de companii de profil înregistrează o cifră de afaceri cumulată de peste 1 miliard de euro. În ultimii ani piaţa de logistică s-a consolidat, operatorii mari sporindu‑şi afacerile; zeci de firme cu activităţi în domeniu au dispărut de pe piaţă după 2009.

  • Care sunt provocările unei afaceri româneşti în cea mai competitivă industrie de pe piaţă

    Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, vorbeşte despre provocările unei afaceri româneşti în cea mai competitivă industrie de pe piaţa locală, IT-ul. Pentru a se dezvolta, în lipsă de noi candidaţi, compania se concentrează pe integrarea de firme cu până la 20 de angajaţi.

    „Au fost ani buni pentru noi, mai ales când te uiţi de la distanţă; la cifra de afaceri, profitabilitate, într-adevăr arătăm bine. În ultimii patru ani, am avut creşteri de două cifre, în procente diverse”, rezumă Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, evoluţia companiei de la interviul anterior acordat Business Magazin, în 2011. Dacă atunci compania pe care o conduce împreună cu soţia sa, Simona Lăpuşan, avea o cifră de afaceri de circa un milion de euro şi 25 de angajaţi, în prezent veniturile Zitec se plasează la 4,5 milioane de euro, iar firma are 120 de angajaţi şi o profitabilitate de 6%. Compania înfiinţată în 2003, de el, soţia sa şi Alex Novac, s-a axat pe oferirea de soluţii software, design web, consultanţă IT, găzduire web, dar şi promovare online. Afacerile companiei au crescut de la an la an: în ultimii patru ani, de pildă, plusurile au fost de peste 10%, în 2015 ajungând chiar la 36%. Lăpuşan spune că deservesc în prezent 15 ţări, de pe patru continente. Clienţii din România generează 60% din business, iar cele mai profitabile alte pieţe sunt SUA, Anglia, Olanda. „Ne mândrim cu aceste creşteri, dar în spatele lor a fost o luptă grea, să păstrăm clienţi, colegii în echipă; concurenţa în domeniu este dramatică, mai ales pentru puţinele firme româneşti din servicii, rămânem din ce în ce mai puţini în zona aceasta”, descrie el situaţia de pe piaţa IT, cunoscută de toată lumea.

    Printre cele mai recente realizări ale companiei se află integrarea unei alte firme româneşti de software, Inotec; aceasta este o nouă modalitate de a creşte numărul de angajaţi ai echipei, într-o piaţă din ce în ce mai competitivă. Antreprenorul spune că este extrem de atent la acest aspect, inclusiv în ce priveşte aşteptările salariale ale angajaţilor. „Am făcut un studiu în aproape toate facultăţile care au un profilt tehnic şi stăm bine, dar degeaba ne uităm la o medie. Este suficient să vină un jucător internaţional care să îşi deschidă birou aici şi care va plăti puţin mai mult ca să strângă o echipă iniţială. Aşteptările noilor angajaţi vor creşte.” Chiar dacă salariile oferite se raportează bine la media pieţei, o companie recent intrată pe piaţă mizează pe atragerea celor mai motivaţi de salarii. „Realitatea este că e o generaţie mai nerăbdătoare, nu vrea să aştepte; programatorul vrea să devină senior în trei ani, să ajungă la salariul maxim într-un an şi aşa mai departe.” În acest context, spune că lupta cu multinaţionalele este într-adevăr „dificilă şi inegală”. În prezent, rata plecărilor se menţine la 20%: „Am avut ani în care am ajuns chiar şi la 10%, dar contează foarte mult şi câte angajări facem, dacă accelerăm şi angajăm mai mult, uneori poate face compromisuri, oamenii aceia nu se adaptează uşor şi creşte numărul celor care pleacă“. Se aşteaptă ca recrutările să fie din ce în ce mai dificile, iar nivelul de pregătire al tinerilor să scadă. „Dacă cererea este foarte mare şi sunt foarte bine plătiţi, lipseşte motivaţia de a se perfecţiona: orice ai face, eşti bine plătit, de ce să mă stresez, asta va fi o factură pe care o să o plătim cu siguranţă. Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi.”

    Pentru a-i ţine motivaţi, Lăpuşan spune că sistemul de lucru de la Zitec presupune rotaţia de la un proiect la altul, în domenii sau tehnologii diferite. „Oricât o să fie de tare firma care te angajează şi te plăteşte foarte bine, dacă lucrezi pe aceeaşi tehnologie timp de cinci ani de zile, în domeniul acesta, ar trebui să o cam iei de la început.” În prezent, în cadrul companiei lucrează 120 de angajaţi, deşi intenţia lui Lăpuşan pentru anul acesta era de a ajunge la 130. „Nu suntem dispuşi să recurgem la compromisuri în ce priveşte nivelul de pregătire al oamenilor.” Doar 1% din candidaţi ajung la interviu şi doar jumătate dintre ei sunt angajaţi. „De foarte multe ori eşti forţat să culegi, nu să alegi; încercăm să îi lăsăm să facă acest lucru pe cei de la multinaţionale, care au norme; acolo vor rămâne oamenii care sunt într-o zonă de mediocritate, submediocritate, pentru că o să fie un loc foarte cald pentru ei acolo. Trebuie să fim doar competitivi, să le dăm proiecte bune şi să plătim corespunzător ca să îi atragem pe cei cu adevărat talentaţi şi care chiar vor să facă ceva pentru că mulţi zic că vor să facă, dar de mâine.” Compania vrea să atragă specialişti proactivi, poate mai rebeli ca spirit, care s-ar simţi blocaţi de rigiditatea din multinaţionale. În acest sens, mizează pe beneficii extrasalariale cum ar fi birourile neconvenţionale (interviurile de angajare se ţin într-o cameră care are forma unui vapor, de pildă, iar în firmă există un spaţiu de relaxare vast), a unei beri artizanale dezvoltate special pentru angajaţii lor, un site în care pot să îşi vadă un posibil traseu al carierei, cât şi altele mai substanţiale – cum ar fi oferirea de acţiuni în firmă. „Birourile sunt un pic mai neconvenţionale, asta ne reflectă pe noi ca echipă şi ca stil de management. Prin birou e poate un amestec eclectic, e practic rezultatul unui sondaj făcut în rândul angajaţilor legat de ce îşi doresc la birou.” Au pus în practică toate ideile exprimate, cu excepţia unui tobogan exterior care să facă legătura între cele două etaje la care îşi desfăşoară activitatea echipa. Acţiunile Zitec sunt oferite colegilor „mai mult decât proactivi şi care ne-au ajutat să evoluăm ca firmă”; numărul acţionarilor a ajuns astfel la şapte, în afară de el şi Simona Lăpuşan. „Sunt oameni care oricând puteau să primească dublul, triplul salariului dacă s-ar fi angajat în altă parte, dar au preferat să rămână în echipa lor.”

  • Salariile colosale cu care sunt plătiţi actorii. Cât câştigă pe episod starurile din Game of Thrones, House of Cards sau The Big Bang Theory

    Să ajungi la Hollywood este mare lucru, dar odată ajuns cunoscut în toată lumea, nu poate fi decât de bine pe plan financiar. Celebrităţile câştigă sume exorbitante şi pentru un singur episod filmat, iar industria serialelor se descurcă la momentul actual mai bine decât filmele.

    Millenniallii preferă serialele filmelor, iar asta i-a determinat pe producătorii mari (ex: Netflix, ABC, CBS) să aducă în distribuţiile producţiilor noi actori mai degrabă cunoscuţi decât feţe noi. Iată cât câştigă unii dintre cei mai îndrăgiţi actori din industria cinematografică, potrivit Business Insider.

    Salariile colosale cu care sunt plătiţi actorii. Cât câştigă pe episod starurile din Game of Thrones, House of Cards sau The Big Bang Theory

  • Arabia Saudită şi SoftBank vor să creeze un fond de investiţii de 100 de miliarde de dolari

    Arabia Saudită şi SoftBank Group din Japonia vor crea un fond de investiţii de tehnologie care ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari, ceea ce l-ar face unul dintre cei mai mari investitori privaţi şi un nou “rege” în industrie, scrie Reuters.

    Mişcarea este parte dintr-o serie de iniţiative de business dramatice lansate de Riyadh anul acesta în condiţiile în care Arabia Saudită, cu o economie afectată de scăderea preţului petrolului, investeşte masiv în efortul de a tranzita spre o economie care să nu fie dependentă de petrol.

    La începutul acestui an au investit 3,5 miliarde de dolari în Uber, compania americană de ride-sharing.

    SoftBank, un gigant de investiţii în telecm de 68 de miliarde de dolari, de asemenea a crescut investiţiile în mai multe domenii. Spre exemplu, a cumpărat producătorul de cip-uri britanic Arm Holding în iulie.

    Fondul suveran al Arabiei Saudite, Fondul de Investiţii Publice, va fi partenerul de investiţii principal şi ar putea aduce până la 45 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în business, în timp ce SoftBank ar putea investi 25 de miliarde de dolari.

    Mai mulţi alţi investitori mari, care nu sunt încă numiţi, sunt în discuţii active legate de participaţia lor, ceea ce ar putea fondul la 100 de miliarde de dolari.

    “În următorul deceniu, SoftBank Vision Fund va fi cel mai mare investitor în sectorul de tehnologie”, a spus preşedintele SoftBank Masayoshi Son.

  • Un business simplu, dar extrem de profitabil. Doi tineri câştigă un miliard de euro dintr-o afacere la care nu v-aţi fi gândit niciodată

    Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii.

    Compania reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.

    Un business simplu, dar extrem de profitabil. Doi tineri câştigă un miliard de euro dintr-o afacere la care nu v-aţi fi gândit niciodată

     

  • Industriile cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii 12 ani

    Economia românească a trecut prin două perioade extrem de diferite pe parcursul ultimilor 12 ani. Din 2004 până în 2008 economia a duduit, consumul era la cote înalte, iar România părea că a înţeles secretul capitalismului. Din 2009 a început însă criza, care a dus la ani de recesiune economică şi nesiguranţă. Unele industrii au rezistat, altele nu; unele au înflorit, ducând România în mai multe pieţe din Europa şi din lume. Starurile ultimilor 12 ani pe piaţa românească sunt IT-ul şi producţia auto.

    Povestea Loganului, marca devenită celebră la nivelul întregi lumi, începe la o diferenţă de numai câteva luni distanţă de momentul în care începea povestea Business Magazin: primul model de Logan a fost lansat în iunie 2004 la Paris, ajungând pe piaţă în luna septembrie a aceluiaşi an. Acela a fost un moment de cotitură pentru uzina de la Mioveni, Logan devenind una dintre cele mai bine vândute maşini pe pieţele în curs de dezvoltare. Dacia, deţinută de francezii de la Renault, este în prezent cel mai mare exportator al României şi cea mai mare companie de pe plan local în funcţie de cifra de afaceri.

    2004 a fost şi momentul zero al industriei auto, care a înregistrat în ultimii zece ani o creştere a cifrei de afaceri de la 3,8 miliarde de euro în 2005, primul an întreg de producţie al modelului Logan (când încă se puneau bazele acestui domeniu în România), la 19 miliarde de euro în 2015. Livrările totale de autovehicule (autoturisme + vehicule comerciale) au înregistrat, în 2015, o creştere generală de 20,2% comparativ cu 2014, imagine care se aseamănă cu cea din perioada de dinainte de căderea Lehman Brothers.

    Cei 600 de producători din industria automotive au peste 200.000 de salariaţi şi afaceri cumulate de 12,5 miliarde de euro. În cazul producţiei de automobile, Dacia şi Ford au generat în 2015 afaceri de circa 5,4 miliarde de euro, în creştere cu 6% faţă de 2014, dinamica fiind susţinută mai cu seamă de activitatea de la Mioveni, unde se află Uzina Dacia. În timp ce businessul americanilor a fost afectat de scăderea producţiei modelului B-Max cu circa 25%, la circa 51.000 de maşini, Dacia a menţinut producţia la circa 340.000 de automobile. Iar anul trecut a fost finalizată o investiţie de
    300 de milioane de euro a grupului Daimler, la Sebeş, unde germanii au investit 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică de cutii de viteze.

    Greu de cuprins în câteva exemple cele mai importante momente din ultimii 12 ani în în IT, însă câteva merită punctate, mai cu seamă din prisma antreprenorilor care au crescut afaceri în acest domeniu. În 2006, antreprenorii din domeniul tehnologiei au cules roadele eforturilor lor. La nici 30 de ani, Bogdan Putinică, acţionarul majoritar la furnizorul de soft IP Devel, îşi vindea compania către elveţienii de la Adecco, cel mai important jucător din lume în domeniul resurselor umane, pentru 7 milioane de dolari. În luna ianuarie a aceluiaşi an, Microsoft a cumpărat UMT, compania fondată de Cătălin Olteanu. În perioada 2000-2006, UMT dezvoltase un software pentru managementul portofoliului de proiecte. La momentul achiziţiei, valoarea portofoliilor de proiecte administrate cu software-ul UMT depaşea 20 de miliarde de dolari. EasyCall, furnizor de servicii de tip callcenter pornit în anul 2003 de către Vladimir Sterescu a fost preluat în luna octombrie de catre compania americană Computer Generated Systems (CGS). Valoarea tranzacţiei nu a fost facută publică de oficialii celor două companii, dar surse din piaţă estimau o sumă de ordinul milioanelor de euro, probabil undeva în jurul a 6 sau
    7 milioane.

    Achiziţia a 70% din eMag de către Naspers pentru 83 milioane dolari, în 2012, prin care retailerul online a fost evaluat la aproximativ 119 milioane de dolari, a reprezentat cea mai mare tranzacţie în care a fost implicat un jucător din industria online locală. eMag a fost evaluată astfel cu un spectaculos multiplu de peste 70 al profitului net din 2011. La data vânzării către Naspers, eMag era controlată de Iulian Stanciu, Radu Apostolescu (singurul fondator care a rămas în companie) şi Sebastian Ghiţă, ultimul ieşind prin această tranzacţie din eMag. Ulterior tranzacţiei cu Naspers, Iulian Stanciu a devenit şi acţionar unic al retailerului electro-IT Flanco şi al celui mai mare distribuitor IT&C de pe piaţă, Network One Distribution. În 2014, Sergiu Biriş a ocupat prima pagină a ziarelor de afaceri în momentul în care Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari LiveRail, un start-up specializat în livrarea reclamelor video online, pe care l-a fondat în urmă cu şapte ani în Cluj împreună cu Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Sergiu Biriş este acum implicat în Zonga, despre care spune că este un „spin-off“ din Trilulilu, un serviciu de muzică, legal, care oferă acces la 20 de milioane de melodii de pe mobil, tabletă sau PC. Sectorul IT continuă să crească, cifra de afaceri crescând cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, până la 3,08 miliarde de euro, potrivit studiului “Software and IT Services in Romania“ lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Pentru acest an, specialiştii din industrie estimează că veniturile vor creştere cu aproape 20%, iar prognoza de creştere medie anuală pentru următorii 5 ani este de 15%. Exportul de software şi servicii IT a ajuns în 2015 la 2,09 miliarde de euro, cu peste 31% mai mult faţă de 2014, reprezentând 67% din cifra de afaceri a sectorului. Estimările arată că în 2016 valoarea exporturilor va ajunge depăşi 2,5 miliarde de euro, adică o creştere de peste 100% faţă de anul 2012. Piaţa internă, care reprezintă aproximativ o treime din veniturile totale ale sectorului, a atins aproape
    1 miliard de euro.