BusinessMagazin

Tag: important

  • Faurecia inaugurează o nouă fabrică în România, în urma unei investiţii de 12 milioane de euro. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea

    Faurecia a inaugurat astăzi o fabrică de tapiţerii auto cu o suprafaţă totală de 12.000 m2 ce poate deservi un număr de 2000 de angajaţi, arată un comunicat al companiei.

    În prezent, cei 1.200 de angajaţi produc tapiţerii textile şi de piele pentru unii dintre cei mai importanţi producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault şi branduri Volkswagen. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerii sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea.

    „Datorită experienţei noastre de succes în România, am decis să investim 12 milioane de euro la Râmnicu Vâlcea în cea mai modernă fabrică a grupului. Investiţia a generat peste 700 de noi locuri de muncă. Pentru perioada următoare obiectivele noastre sunt creşterea capacităţii de producţie pentru a livra 280.000 de tapiţerii în acest an şi recrutarea a 600 noi angajaţi până în 2017” a declarat Hagen Wiesner, Executive Vice President, Faurecia Automotive Seating.


    „Având în vedere importanţa contribuţiei angajaţilor noştri la creşterea Faurecia România, suntem preocupaţi să le oferim condiţii optime de muncă şi să le punem la dispoziţie programe de calificare personalizate. În acest moment, resursele noastre sunt direcţionate către atragerea şi instruirea noilor angajaţi pentru a putea asigura o creştere sustenabilă pe termen lung” a declarat Mircea Bucur, General Manager Tălmaciu şi Vâlcea, Faurecia Automotive Seating.

    Noua fabrică Faurecia de la Râmnicu Vâlcea se alătură fabricii de la Tălmaciu (Scaune auto), Craiova (Tehnologii de Control a Emisiilor), Piteşti (Sisteme de Interior). În toate cele 4 fabrici ale grupului din România activează peste 3000 de angajaţi, care au generat în 2015 vânzări totale de 203 milioane de euro şi 119 milioane de euro în prima jumătate a anului 2016.

  • Avi Compact va ajunge la afaceri de peste şase milioane de euro în 2016

    Compania care furnizează soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact estimează o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. Avansul este generat de creşterea cererii de sisteme de climatizare eficiente energetic şi a soluţiilor integrate oferite clienţilor de pe segmentul corporate.

    În 2016, compania s-a concentrat atât pe segmentul coporate care reprezintă 65% din cifra de afaceri, cît şi pe cel rezidenţial, a cărui pondere a crescut la 35%. Cifra de afaceri este realizată din distribuţia de echipamente – 40%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul Daikin nr. 1 în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, iar cele de service şi mentenanţă, 25%.

    Cei mai importanţi clienţi Avi Compact, de pe segmentul corporate, sunt din sectorul bancar, zona farmaceutică, unde compania a realizat instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona, zona hotelieră, unde compania a asigurat servicii integrate pentru hoteluri precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis – Saturn, Hotel Lidia – Venus sau cea de retail, precum cel mai mare showroom BMW deţinut de Autocobălcescu. Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare şi primul Neespresso Boutique din România.

    Pe segmentul rezidenţial, compania a observat, ca tendinţă a pieţei, îndreptarea clienţilor spre sisteme de climatizare de calitate superioară, ce reduc consumul de energie. Din iunie, este disponibilă, în reţeaua Avi Compact, cea mai nouă şi eficientă gamă de produse Daikin pentru segmentul rezidenţial – Daikin Bluevolution. Gama foloseşte exclusiv agentul frigorific ecologic R32, noua tehnologie având un efect de trei ori mai mic asupra încălzirii globale.

    Compania îşi mai propune, până la finalul anului, amenajarea unui nou showroom, dar şi extinderea reţelei de distribuţie şi continuarea programului de instruire profesională pentru proprii angajaţii şi pentru distribuitorii Avi Compact.

    Avi Compact a fost înfiinţată în 2003 şi are o echipă de 115 profesionişti, cu experienţă în domeniul instalaţiilor de încălzire şi ventilare-climatizare, având cursuri de pregătire efectuate atât în ţară, cât şi în străinătate. 

  • Cine sunt noii dictatori ai secolului XXI, care au ajuns la puterea prin mijloace democratice

    Definiţia obişnuită a unei dictaturi se referă la un guvern susţinut prin acte de violenţă – este cazul totalitarismului din secolul XX, unde tirani precum Stalin, Hitler sau Mao au ucis milioane de oameni în numele unor ideologii aflate la marginea legii.

    În ultimele decenii, această definiţie pare însă a se schimba şi observăm o nouă formă de dictatură, una adaptată la realităţile erei globale şi a noilor tehnologii. Aceşti dictatori folosesc puterea obţinută printr-un vot (cel puţin în teorie) democratic pentru a elimina, gradual, orice fel de opoziţie sau sisteme de tipul checks & balances, necesare de altfel pentru funcţionarea corectă a unei democraţii. Mai important, de multe ori ei fac acest lucru fără a folosi violenţa.

    Există, desigur, şi o a doua categorie: cea a şefilor de stat care încearcă să modifice starea de fapt după bunul lor plac. Aici am fi inclus, în mod normal, doar lideri precum Kim Jong-Un sau proaspăt alesul preşedinte al statului Filipine, Rodrigo Duterte. Evenimentele de anul acesta au făcut însă ca linia de demarcaţie dintre aceste două categorii să fie din ce în ce mai ştearsă.

    Vladimir Putin şi acţiunile sale provocatoare la adresa Ucrainei sau Ercep Erdogan şi procesul său de „purificare“ a celor care au avut orice fel de legătură cu încercarea de lovitură de stat din Turcia sunt două exemple care arată cât de departe poate merge nevoia de putere.

    În 1982, în mai mult de un sfert din statele nedemocratice ale lumii exista un conflict în interiorul graniţelor; în 2012, procentajul ajunsese la doar 6%. În aceeaşi perioadă de timp, numărul statelor nedemocratice fără conducători aleşi s-a redus la jumătate.

    Iar acest aspect este unul extrem de important, pe care mulţi dintre noii dictatori se bazează: Hugo Chavez, spre exemplu, a câştigat alegerile din 1998 în Venezuela în cadrul unui proces electoral considerat de observatori ca fiind „cel mai transparent din istoria statului“.

    Respectul lor se reflectă însă doar asupra propriului popor, după cum a demonstrat anul acesta Recep Erdogan. Deşi avertizat în numeroase rânduri de structurile internaţionale că acţiunile sale pot avea urmări grave pentru viitorul regional al Turciei, Erdogan a decis să trateze după bunul lui plac situaţia internă, propunând chiar reintroducerea pedepsei cu moartea – în condiţiile în care un astfel de act legislativ ar fi şters practic şansele Turciei la integrarea în Uniunea Europeană. Erdogan a mers chiar mai departe, denunţând atitudinea Uniunii Europene: „Europa de ce nu vede şi situaţiile din Statele Unite, Japonia, India sau China? De ce Europa se concentrează să fie preocupată atât de mult doar de situaţia din Turcia?“.

    „În Turcia, drepturile omului sunt încălcate în mod flagrant. Constat cu tristeţe, dar nu cu mirare, că SUA, NATO, UE n-au depăşit câteva dubii lansate în legătură cu situaţia din Turcia. Din motive practice, americanii şi ceilalţi parteneri din NATO au închis ochii la încălcarea flagrantă a drepturilor omului care a îndepărtat Turcia de linia pe care NATO şi-a asumat-o. Mă aşteptam ca NATO să fie cât se poate de categorică. Situaţia se deteriorează pe zi ce trece. Eu văd că în Turcia teroarea este instalată de Erdogan şi de aliaţii săi“, a spus Cristian Pîrvulescu.

    Un alt exemplu este Rodrigo Duterte, cel care a câştigat în luna mai alegerile din Filipine având ca motive centrale ale campaniei reintroducerea pedeapsei cu moartea şi angajarea unor lunetişti pentru a-i prinde pe cei care comit infracţiuni considerate majore şi care se opun arestării. „Cei care distrug vieţile copiilor noştri vor fi distruşi“, declara acum câteva luni Rodrigo Duterte. „Cei care omoară ţara mea vor fi omorâţi. Pur şi simplu. Fără o cale de mijloc, fără scuze.“ Duterte a adăugat că, în cazul persoanelor condamnate pentru mai mult de o infracţiune majoră, se va apela la o dublă spânzurare. „După ce eşti spânzurat o dată, va exista o altă ceremonie pentru a doua infracţiune până când capul este complet separat de corp. Îmi place asta pentru că sunt nebun“, a spus el.

    Poate părea ca o strategie de marketing electoral, dar acţiunile sale de după preluarea celei mai înalte funcţii în stat arată natura lui Duterte: de când a devenit preşedinte, el a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. „Mulţi vor mai fi ucişi până când ultimul traficant e scos de pe străzi. Până când ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua“, le-a spus liderul politic jurnaliştilor locali.

    Lista noilor dictatori este lungă şi pare fără sens să le rostim numele; dar 2016 este anul în care ei şi-au propus să testeze răbdarea statelor din jur.

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • Cine sunt noii dictatori ai secolului XXI, care au ajuns la puterea prin mijloace democratice

    Definiţia obişnuită a unei dictaturi se referă la un guvern susţinut prin acte de violenţă – este cazul totalitarismului din secolul XX, unde tirani precum Stalin, Hitler sau Mao au ucis milioane de oameni în numele unor ideologii aflate la marginea legii.

    În ultimele decenii, această definiţie pare însă a se schimba şi observăm o nouă formă de dictatură, una adaptată la realităţile erei globale şi a noilor tehnologii. Aceşti dictatori folosesc puterea obţinută printr-un vot (cel puţin în teorie) democratic pentru a elimina, gradual, orice fel de opoziţie sau sisteme de tipul checks & balances, necesare de altfel pentru funcţionarea corectă a unei democraţii. Mai important, de multe ori ei fac acest lucru fără a folosi violenţa.

    Există, desigur, şi o a doua categorie: cea a şefilor de stat care încearcă să modifice starea de fapt după bunul lor plac. Aici am fi inclus, în mod normal, doar lideri precum Kim Jong-Un sau proaspăt alesul preşedinte al statului Filipine, Rodrigo Duterte. Evenimentele de anul acesta au făcut însă ca linia de demarcaţie dintre aceste două categorii să fie din ce în ce mai ştearsă.

    Vladimir Putin şi acţiunile sale provocatoare la adresa Ucrainei sau Ercep Erdogan şi procesul său de „purificare“ a celor care au avut orice fel de legătură cu încercarea de lovitură de stat din Turcia sunt două exemple care arată cât de departe poate merge nevoia de putere.

    În 1982, în mai mult de un sfert din statele nedemocratice ale lumii exista un conflict în interiorul graniţelor; în 2012, procentajul ajunsese la doar 6%. În aceeaşi perioadă de timp, numărul statelor nedemocratice fără conducători aleşi s-a redus la jumătate.

    Iar acest aspect este unul extrem de important, pe care mulţi dintre noii dictatori se bazează: Hugo Chavez, spre exemplu, a câştigat alegerile din 1998 în Venezuela în cadrul unui proces electoral considerat de observatori ca fiind „cel mai transparent din istoria statului“.

    Respectul lor se reflectă însă doar asupra propriului popor, după cum a demonstrat anul acesta Recep Erdogan. Deşi avertizat în numeroase rânduri de structurile internaţionale că acţiunile sale pot avea urmări grave pentru viitorul regional al Turciei, Erdogan a decis să trateze după bunul lui plac situaţia internă, propunând chiar reintroducerea pedepsei cu moartea – în condiţiile în care un astfel de act legislativ ar fi şters practic şansele Turciei la integrarea în Uniunea Europeană. Erdogan a mers chiar mai departe, denunţând atitudinea Uniunii Europene: „Europa de ce nu vede şi situaţiile din Statele Unite, Japonia, India sau China? De ce Europa se concentrează să fie preocupată atât de mult doar de situaţia din Turcia?“.

    „În Turcia, drepturile omului sunt încălcate în mod flagrant. Constat cu tristeţe, dar nu cu mirare, că SUA, NATO, UE n-au depăşit câteva dubii lansate în legătură cu situaţia din Turcia. Din motive practice, americanii şi ceilalţi parteneri din NATO au închis ochii la încălcarea flagrantă a drepturilor omului care a îndepărtat Turcia de linia pe care NATO şi-a asumat-o. Mă aşteptam ca NATO să fie cât se poate de categorică. Situaţia se deteriorează pe zi ce trece. Eu văd că în Turcia teroarea este instalată de Erdogan şi de aliaţii săi“, a spus Cristian Pîrvulescu.

    Un alt exemplu este Rodrigo Duterte, cel care a câştigat în luna mai alegerile din Filipine având ca motive centrale ale campaniei reintroducerea pedeapsei cu moartea şi angajarea unor lunetişti pentru a-i prinde pe cei care comit infracţiuni considerate majore şi care se opun arestării. „Cei care distrug vieţile copiilor noştri vor fi distruşi“, declara acum câteva luni Rodrigo Duterte. „Cei care omoară ţara mea vor fi omorâţi. Pur şi simplu. Fără o cale de mijloc, fără scuze.“ Duterte a adăugat că, în cazul persoanelor condamnate pentru mai mult de o infracţiune majoră, se va apela la o dublă spânzurare. „După ce eşti spânzurat o dată, va exista o altă ceremonie pentru a doua infracţiune până când capul este complet separat de corp. Îmi place asta pentru că sunt nebun“, a spus el.

    Poate părea ca o strategie de marketing electoral, dar acţiunile sale de după preluarea celei mai înalte funcţii în stat arată natura lui Duterte: de când a devenit preşedinte, el a coordonat o campanie care a dus la uciderea a peste 2.400 de persoane. „Mulţi vor mai fi ucişi până când ultimul traficant e scos de pe străzi. Până când ultimul om care produce droguri e mort, noi vom continua“, le-a spus liderul politic jurnaliştilor locali.

    Lista noilor dictatori este lungă şi pare fără sens să le rostim numele; dar 2016 este anul în care ei şi-au propus să testeze răbdarea statelor din jur.

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Locuitorii celui mai frumos oraş din Europa s-au săturat de turişti: “Ne vrem oraşul înapoi!”

    Dacă pentru majoritatea localităţilor atragerea a cât mai mulţi turişti reprezintă un obiectiv important, nu acelaşi lucru este valabil în cazul Veneţiei. Locuitorii sunt nemulţumiţi de faptul că fluxul mare de turişti le afectează profund viaţa, mulţi dintre ei au ales să se mute în alte zone. De aceea, sute de locuitori ai lagunei au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de turismul în masă care le afectează viaţa.

    “Ne vrem oraşul înapoi”, au strigat veneţienii prezenţi la protest. Locuitorii susţin faptul că viaţa lor este profund afectată de numărul mare a celor care vizitează oraşul. Turismul, în acest caz, susţin veneţienii, aduce mari dezavantaje locuitorilor. “Suntem pentru Veneţia şi pentru veneţieni, iar cei dintre noi care sunt exilaţi la Mestre vor să se întoarcă în Veneţia”, a precizat jurnalistul Mario Secchi, participant la protest.

    Cititi mai multe pe www.voce.biz
     

  • Cele mai bune locuri din Europa unde îţi poţi găsi un job

    Un nivel scăzut al şomajului şi apariţia constantă a locurilor de muncă sunt două aspecte extrem de importante ce trebuie luate în calcul de cei care se gândesc să plece în străinătate. La nivel global, Europa stă destul de bine în ceea ce priveşte calitatea locurilor de muncă; cu toate acestea, în interiorul spaţiului european există diferenţe mari între state şi posibilităţile oferite de acestea.

    Din acest motiv, site-ul de specialitate Glassdoor a realizat un top al celor mai bune condiţii de muncă oferite de statele europene, scriu cei de la Business Insider.

    Locul 5: Danemarca

    Doar 10% din tinerii danezi sunt şomeri, mult sub media europeană.  De altfel, Danemarca a punctat bine la aproape toate categoriile cu excepţia uneia: rata de angajare de după criza din 2008.

    Locul 4: Austria

    Locul ocupat de Austria se datorează faptului că este una dintre puţinele state europene unde rata actuală a şomajului este astăzi mai mică decât cea înregistrată înainte de criză.

    Locul 3: Marea Britanie

    Scorul primit de Marea Britanie a plasat-o în primele trei destinaţii pentru cei care caută un loc de muncă.

    Locul 2: Norvegia

    Ţara a fost votată cea mai prosperă din lume timp de 7 ani la rând de către think tank-ul Legatum.

    Locul 1: Estonia

    Estonia este cel mai bun loc din Europa pentru a găsi un nou job. Statul baltic, ce are doar 1,3 milioane de locuitori, a primit scoruri perfecte la trei categorii: muncă part-time, muncă part-time pentru studenţi şi internship-uri.
     

  • Cum arată criza din Orientul Mijlociu şi la ce pericole este supusă România

    Nu doar lupta împotriva terorismului şi a grupărilor de acest fel, ci instabilitatea care domină întreaga regiune reprezintă un important motiv de îngrijorare pentru România.

    „România a devenit, în urma evenimentelor recente, o zonă greu predictibilă din punctul de vedere al siguranţei pe termen mediu şi lung, o zonă care se prezintă din ce în ce mai mult ca o zonă victimă colaterală a conflictelor. Siguranţa şi stabilitatea sunt afectate în mod sigur şi nu facem niciun fel de efort pentru a demonstra că avem o politică activă care să contribuie la soluţionarea acestor probleme. Continuăm să avem o politică pasivă, recepţionăm tot ceea ce se întâmplă şi dăm răspunsuri de foarte multe ori incompetente sau superficiale“, crede analistul Mircea Coşea.

    Lupta împotriva ISIS este, fără doar şi poate, cel mai important eveniment de anul acesta. Statul Islamic a ajuns în centrul atenţiei internaţionale în 2014, când a reuşit să ocupe mari teritorii în Siria şi Irak, şi a dobândit notorietate prin brutalitate, crime în masă, răpiri şi decapitări. În pofida atrocităţilor comise, gruparea a reuşit să atragă sprijin din întreaga lume musulmană, iar o coaliţie internaţională condusă de Statele Unite s-a angajat să o distrugă.

    Se crede că Statul Islamic este cea mai bogată grupare de militanţi din lume. Iniţial s-a bazat pe donaţiile unor contribuitori bogaţi şi ale unor organizaţii de caritate islamice din Orientul Mijlociu, dornice să îl înlăture de la putere pe preşedintele sirian Assad. Cu toate că aceste surse sunt încă folosite pentru finanţarea călătoriilor luptătorilor străini în Siria şi Irak, în prezent gruparea se autofinanţează în mare parte.

    Forţele ce luptă împotriva ISIS au început anul acesta să slăbească gruparea jihadistă, iar acest lucru a dus la represalii sub forma unor atentate; statele cel mai puternic lovite au fost Franţa, Germania şi cele din Orientul Mijlociu. În condiţiile intensificării luptelor din regiune şi ale replicilor date de ISIS, rolul ţării noastre devine din ce în ce mai important – în acelaşi timp, însă, siguranţa României este pusă sub semnul întrebării.

    „România ar trebui să înţeleagă că a devenit extrem de importantă din punctul de vedere al raporturilor geopolitice şi ar trebui să îşi negocieze poziţia cu mai multă demnitate şi mai multă originalitate; cred că lăsarea viitorului României doar pe seama articolului 5 din Tratatul NATO este un lucru insuficient“, spune Mircea Coşea. Articolul 5, la care se referă analistul, impune ideea că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor. Mircea Coşea subliniază că România ar trebui să aibă propria ei politică de siguranţă, respectând parteneriatele strategice pe care le are, dar încercând să îşi creeze o situaţie politică deschisă faţă de orice tip de negociere sau discuţie. Deocamdată România nu este prezentă în nicio discuţie la nivel înalt, spune Coşea, ci este întotdeauna prezentată ca un loc pe hartă, nu ca un loc de emanare a unor poziţii importante. „Gândiţi-vă la eşecul enorm pe care România l-a avut în negocierea cu Turcia la Marea Neagră şi cum se estompează acest eşec din motive politice; dar este un eşec care demonstrează că politica externă a României este departe de a înţelege situaţia în care ne aflăm şi departe de a promova idei sau concepţii care să ne pună într-o poziţie favorabilă. Am devenit o ţară care acceptă orice fel de lucruri şi care îşi pune speranţa doar într-o anumită orientare a aliaţilor noştri faţă de pericolele care sunt în zonă. Nu avem o politică proprie de prevenire a unor evenimente neplăcute, nu avem o armată pregătită, nu avem planuri sau proiecte în legătură cu dezvoltarea unor industrii sau structuri de apărare, nu putem lupta nici împotriva secetei sau a altor cataclisme naturale, ce să mai vorbim de o agresiune armată?“

    Agresiunea armată nu ar trebui să fie, însă, singura noastră preocupare; criza refugiaţilor şi numărul mare de imigranţi care ajung în Europa sunt la rândul lor subiecte fierbinţi în cadrul blocului european. Cota obligatorie impusă fiecărei ţări a dus la numeroase mişcări de protest şi a ajutat la creşterea în popularitate a partidelor antisistem.

    Dacă România ar trebui sau nu să accepte refugiaţi este una dintre cele mai controversate teme de discuţie din anul 2016. „Reclama proastă“ pe care o avem se întoarce în favoarea noastră, pentru că am fost ocoliţi de valul de refugiaţi şi problemele pe care aceştia le aduc cu ei, crede Cătălin Olteanu. „Oricât de miloşi şi afectaţi am fi faţă de oamenii aceia, să nu uităm că am avut şi noi revoluţia noastră cu toate belelele şi problemele ei, deci cei de acolo ar trebui să îşi rezolve problemele la ei. Oricât ar migra şi oriunde s-ar duce, problemele îi vor urmări pentru că le vor lua cu ei; în altă ordine de idei, nu prea îi văd uşor de integrat, nici dornici să muncească prin fabrici în locul celor emigraţi.“

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • David Rowan, editorul revistei de tehnologie Wired UK, speaker la summitul organizat de Microsoft România

    David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired, va participa în calitate de speaker la cea de-a patra ediţie a evenimentului Microsoft Summit, care va avea loc la începutul lunii noiembrie, conform unui anunţ al companiei.

    “Primul vorbitor pe care Microsoft România îl anunţă ca invitat pentru Microsoft Summit 2016 este David Rowan, editor încă de la înfiinţare al ediţiei britanice a WIRED Magazine, probabil cea mai importantă publicaţie de tehnologie la nivel mondial. Rowan a stat faţă în faţă cu reprezentanţi ai celor mai importante companii din industria digitală, precum Eric Schmidt, Michael Dell sau Reid Hoffmann, cât şi cu antreprenori şi dezvoltatori de start-up-uri inovative din Tel Aviv până în Shenzen, în încercarea de a de a investiga modul în care inovaţia tehnologică va transforma lumea”, conform anunţului Microsoft. Evenimentul va avea loc în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, pe data de 8 Noiembrie 2016.

    „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”,  a declarat David Rowan.

    Microsoft Summit 2016 e construit în jurul a două secţiuni de conţinut. Prima este o serie de sesiuni plenare, în cadrul cărora vorbitorii vor sublinia cele mai importante trenduri în era digitală precum şi principalele zone de impact al tehnologiei asupra mediului de business. A doua secţiune cuprinde sesiuni ce aduc în discuţie zone sau subiecte specifice (soluţii destinate industriilor, managementului si analizei datelor, de mobilitate, productivitate etc).

    „Pentru noi, Microsoft Summit este ocazia de a aduce în discuţie cele mai noi evoluţii din aria tehnologiei si modul cum aceasta, într-o tendinţă fără precedent, iese mult din zona de IT, transformând practic toate domeniile de business. Suntem mândri că an de an reuşim să oferim un cadru de networking în care tehnologia şi oamenii din jurul ei – atât cei care o creează cât şi cei care se servesc de ea – se pot întâlni pentru a schimba informaţii şi a se pune la curent cu evoluţiile epocii digitale la nivel global” a declarat Gabriela Matei, General Manager al Microsoft România.

    Tema ediţiei 2016 – „Transformarea digitală” –  adresează schimbările aduse mediului de afaceri de către prezentul digital. Viteza cu care astăzi datele sunt transferate si organizate, valoarea pe care o aduce procesarea lor inteligentă şi extrem de rapidă, se traduce în schimbări şi oportunităţi semnificative pentru modul în care o afacere, indiferent de dimensiunea ei, operează – de la procesele care constituie nucleul activităţii până la interacţiunea cu piaţa şi clienţii.

  • Brandul italian Motivi investeşte 140.000 de euro într-un magazin în ParkLake

    Brandul italian de îmbrăcăminte Motivi, parte a retailerului de modă Miroglio Fashion SRL, Italia, a deschis un nou magazin în Bucureşti, în incinta mall-ului ParkLake, întregindu-şi reţeaua de 18 locaţii deţinute în acest moment, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Noul magazin s-a deschis în urma unei investiţii de aproximativ 140.000 euro. 

    „România este una dintre ţările în care ne dorim să ne consolidăm poziţia. Interesul pentru modă al româncelor este mult asemănător cu cel din Italia, motiv pentru care ne-am intensificat expansiunea şi urmărim inaugurarea de noi destinaţii de shopping în România. Prin noua deschidere ajungem la un număr de 18 magazine şi urmează să ne completăm activitatea de business prin lansarea unui magazin online, urmărind să îmbunătăţim experienţa de shopping şi să fim cât mai aproape de consumatori răspunzând nevoilor lor”, a declarat Luigi Ferraro, International development Manager şi Retail Manager Miroglio Fashion SRL, Italia.  

    În prezent, brandul are 18 magazine în ţară, dintre care 16 proprietate şi 2 francize  (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Bacău, Arad, Ploieşti, Piteşti, Târgu-Mureş), şi urmează să se extindă prin deschiderea unor magazine noi sau prin relocări, punând accentul pe îmbunătăţirea vizibilităţii şi experienţei clientului.

    Pe lângă aceste acţiuni, Miroglio Fashion are în plan creşterea numărului de locaţii în sistem de franciză, ca parte a procesului de expansiune în România şi de consolidarea poziţiei sale în regiune prin redeschiderea magazinului din Bulgaria şi prin introducerea unor noi brand-uri în magazinul MOTIVI din Republica Moldova (Chişinău). 

    Lanţul de magazine de îmbrăcăminte MOTIVI deţine peste 400 de unităţi în 32 de ţări şi a fost creat în 1993 ca un brand de modă dezvoltat sub conceptul de fast fashion. MOTIVI reprezintă stilul şi designul italian, pasiunea pentru modă şi dorinţa de a inova, de a da tonul celor mai importante tendinţe din fashion. Brandul MOTIVI face parte din Miroglio Fashion, unul dintre cei mai importanţi retaileri de fashion din Italia. Miroglio a pornit în 1884 ca magazin de textile în oraşul Alba din nordul Italiei, iar, în prezent, compania a crescut la o reţea de 1.300 de magazine monobrand în întreaga Europa, dar şi în celelalte continente.