BusinessMagazin

Tag: costuri

  • România produce cele mai ieftine maşini comparativ cu ţările vecine. De ce are Dacia avantajul că produce un brand care se confundă cu ţara de origine

    Miza industriei auto creşte constant la nivel mondial, în contextul în care o uzină auto poate atrage zeci de alte investiţii ale producătorilor de componente, salarii peste medie şi o contribuţie importantă la PIB-ul şi la exporturile unei ţări. Auto-mobile Dacia a reuşit în 2013 o cifră de afaceri record de 4,16 miliarde de euro, care i-a asigurat prima poziţie în topul companiilor româneşti după cifra de afaceri, situaţie care cel mai probabil se va repeta şi pentru rezultatele din 2014, în condiţiile în care businessul companiei a urcat cu 2% în primele şase luni ale anului trecut.

    Întrebarea recurentă a industriei rămâne însă: de ce România a atras până acum numai asamblarea unor automobile cu preţuri de cel mult 20.000 de euro, cele mai scumpe fiind Dacia Duster şi Ford B-Max la Craiova? În regiune, atât în Ungaria, cât şi în Cehia sau Slovacia, deja se produc maşini ce depăşesc 100.000 de euro şi sunt sau vor fi asamblate parţial automobile care ajung la 200.000 de euro (precum Porsche Cayenne şi viitorul Bentley Bentayga în Slovacia sau automobile Audi şi Mercedes-Benz în Ungaria).

    „Ceea ce contează cu adevărat pentru viabilitatea industriei auto nu este «sonoritatea» mărcilor şi preţul ridicat al pro-duselor, ci competitivitatea acestora reflectată de marja operaţională realizată, bazată la rândul ei pe raportul calitate/preţ şi pe adaptabilitatea gamelor de produse la cerinţele în evoluţie ale pieţei globale. În acest context trebuie să remarc fap-tul că marca Dacia a fost mult mai puţin afectată de criza economică pe care am traversat-o în comparaţie cu mărcile din clase superioare pe care le-aţi enunţat“, este de părere Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Auto-mobile din România şi membru în consiliul de administraţie al Automobile Dacia, dar totodată şi cel mai longeviv executiv român din industria auto.

    În opinia lui Constantin Stroe, României „nu i-ar fi lipsit nimic să producă, în loc de Dacia Duster, Touareg, dacă Volks-wagen ar fi decis să investească în România în acest scop. Eu mă bucur că fabricăm Duster la Mioveni şi apreciez sincer acest autoturism, care da multă satisfacţie. Suntem mândri că am reconstruit şi am impus atenţiei pe pieţele din vest marca noastră, Dacia, cu nimic mai prejos decât ungurii care montează Audi şi Mercedes, sau de slovacii care montează Touareg sau Bentley“.

    În 2014, cifra de afaceri în întreg sectorul de componente şi accesorii auto naţional a fost de 12,56 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere de 8% faţă de 2013. Trebuie făcută precizarea că, pentru a evalua evoluţia economică a sectorului de componente, în accepţiunea lui extinsă (cea folosită şi de ACEA – Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile), ACAROM cumulează datele statistice disponibile pentru grupa CAEN „componente şi accesorii auto“, cu datele extrase din bilanţurile publicate de Ministerul Finanţelor Publice referitoare la componente care intră în structura automobilelor, dar sunt încadrate statistic în alte grupe CAEN: anvelope, cablaje, baterii, piese din mase plastice şi cau-ciuc. Creşterea de anul trecut s-a bazat pe componente auto mai complexe şi cu valoare adăugată mai mare decât în anii precedenţi. „În acest context, o contribuţie la creşterea înregistrată o are Star Transmission Sebeş-Cugir, filială românea-scă a concernului Daimler, unde în 2014 a fost pusă în funcţiune linia de ansamblare a cutiilor de viteze 7-DC şi a început construcţia halelor industriale din noul proiect NAG 3 care va avea ca rezultat în 2016, în materie de produs, cutia de viteze automată 9G-Tronic cu nouă viteze, probabil cea mai modernă cutie de viteze din lume“, a spus Constantin Stroe.

    n 2014, s-au investit deja la Star Transmission 69 milioane de euro din cele 300 de milioane de euro, cât valorează nouă investiţie făcută de Daimler. Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 37,5 milioane de euro în 2013 la 57,2 milioane de euro în 2014, după datele companiei, iar numărul de salariaţi a ajuns la 1.500 în cele două uzine.
    „În creşterile cifrei de afaceri pentru componentele auto se face simţit şi efectul altor investiţii noi, cum sunt cele ale lui Continental, Bosch, Lisa Dräxlmaier etc. Alte investiţii noi sau extinderi de capacităţi, aflate acum în derulare, vor influenţa pozitiv cifrele din 2015 şi 2016“, explică preşedintele ACAROM.

    El a subliniat că „este un lucru bine cunoscut că investiţiile străine directe sunt de mai bine de 15 ani vectorul principal de dezvoltare a sectorului de componente auto din România. Trebuie remarcat că sectorul de componente auto reprezintă aproape 70% din producţia auto naţională şi cam acelaşi procent din exportul realizat de industria auto în 2014. Chiar în componenţa lui statistică limitată, prezentată mai sus, exportul auto are o pondere de peste 23% în exportul total al României“.

  • Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”

    “În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.

    Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.

    La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

    Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

    Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

    Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • Generaţia educată cu „stiloul şi caietul“ ţine în picioare piaţa produselor de papetărie, lovită de tăierile de costuri din criză

    “Încrederea managerilor din România a crescut în ultima vreme. Este o cu totul altă atmosferă faţă de acum un an“, spune Emil Deliu, directorul general al Austral, companie antreprenorială activă în piaţa distribuţiei de papetărie, care lucrează numai business to business (B2B). Încrederea lasă loc la dezvoltare, care se va resimţi şi în domeniul său de activitate, unul care încă nu a gustat din optimismul despre care vorbesc în ultimul an businessuri din alte domenii.

    Piaţa distribuţiei de papetărie, pe care se luptă trei companii mari, RTC Proffice, Dacris şi Austral, la care se adaugă alte câteva sute de jucători de talie mică, a resimţit din plin tăierile de bugete pe care companiile le-au operat începând cu 2009. Criza a dat startul unei lupte a preţurilor, care a remodelat portofoliile de produse, a adus noi articole, cele mai mul-te pe segmentul economic, iar creşterea marilor jucători s-a făcut prin sacrificarea profitului, care fie a fost extrem de jos, fie nu a existat.

    „Criza economică nu a iertat nici industria noastră. Impactul a fost major. Scăderea înregistrată în 2008-2009 a fost de aproximativ 30% şi a fost determinată de reducerea costurilor operaţionale ale marilor clienţi B2B. Atunci au început pre-siunile foarte mari asupra preţurilor de achiziţie, iar de cele mai multe ori s-a făcut rabat de la calitate. De asemenea, au fost înregistrate şi reduceri ale volumelor cumpărate“, spune Dan Faţi, acţionarul principal şi CEO al Dacris.

    Grupul de firme pe care îl reprezintă a fost fondat în urmă cu 21 de ani, la Constanţa, când trei membri ai familiei Faţi – Lidia, Dan şi Claudiu – au deschis primul magazin, pe o stradă secundară din centrul oraşului. Anul trecut, grupul s-a apropiat de o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, marcând o creştere de 13% comparativ cu 2013.

    Pe măsură ce companiile şi-au redus din activitate, piaţa de papetărie s-a contractat. Multe librării au fost închise, spune Dan Faţi, iar cele care au supravieţuit s-au axat pe vânzarea unor produse ieftine, în linie cu noile cerinţe din piaţă.

    Tăierile de costuri în companii au fost constanţa ultimilor ani, adaugă Emil Deliu: „Contractele sunt semnate în general pe doi ani, dar în fiecare an se negociază. De fiecare dată se doreşte o reducere de costuri“, precizează şeful Austral. A resimţit eficientizările atât în companiile mari cu care lucrează, cât şi în cadrul IMM-urilor. Aşa se face că, în intervalul 2010-2014, volumul de marfă distribuit de compania sa a crescut mai rapid decât cifra de afaceri, iar preţul mediu de vânzare s-a redus cu 10%, cu impact direct în profitabilitate.
    „Sunt foarte mulţi jucători locali şi regionali, mii de firme în România“, adaugă şeful Austral.

    Estimarea sa este că 60-70% din cifra de afaceri a domeniului este generată pe segmentul B2B, cu o pondere de peste 20% care revine marilor lanţuri de retail şi librăriilor, iar cele câteva procente rămase revin online-ului, cel mai nou canal în acest sector. În online, „potenţialul este imens“, afirmă Dan Faţi, dar rămâne un segment de piaţă încă neacoperit.

    Ce vând însă companiile de papetărie în anul 2015, când toată lumea se orientează către online şi îşi trece la sfârşitul semnăturii eticheta verde „Nu printa acest mail dacă nu ai neapărată nevoie“?

    Hârtia pentru copiator reprezintă cel mai bine vândut produs al companiilor de profil, urmat de articolele pentru arhiva-re şi organizare. Puţine companii din România nu consumă hârtie de copiator, iar cazurile se pot număra pe degete. Un exemplu ar fi firmele de soft, care au doar calculatorul pe birou. Dar chiar şi în acest caz este nevoie ca documentele să fie păstrate în formă fizică timp de zece ani, după cum prevede legislaţia în vigoare. Cei mai mari consumatori sunt însă băncile şi firmele din domeniul comunicaţiilor. Toate ofertele băncilor şi contractele se semnează şi se păstrează în formă fizică, iar explozia tehnologică nu a schimbat acest obicei.

  • Medvedev: Anexarea Crimeei a costat Rusia 25 miliarde euro în 2014, iar factura creşte în continuare

    Economia Rusiei s-a contractat cu circa 2% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Presiunile politice şi economice externe fără precedent reprezintă preţul poziţiei noastre. Dar toată lumea, autorităţile şi societatea noastră, au înţeles că nu am avut altă soluţie, indiferent care sunt pericolele cu care ne confruntăm”, a afirmat Medvedev.

    Economia Rusiei, cel mai mare exportator de energie din lume, intră în recesiune după o scădere de aproape 50% a preţurilor petrolului şi cea mai gravă criză a rublei după 1998. Sancţiunile au limitat accesul companiilor din Rusia pe pieţele financiare internaţionale şi au provocat retrageri masive de capital.

    Chiar şi după armistiţiul din estul Ucrainei şi stabilizarea cotaţiilor petrolului, banca centrală a Rusiei anticipează că economia se va contracta cu până la 4% în acest an.

    “Pierderile provocate de restricţiile impuse sunt semnificative, nu ascundem asta. Nu există practic niciun sector economic care să nu fie afectat de unele dintre măsurile politice, de la sectorul financiar şi limitarea accesului la credite externe şi până la importurile de tehnologie”, a arătat premierul.

    Medvedev a comparat totodată anexarea Crimeei cu reunificarea Germaniei în 1989, el afirmând că pasul “istoric” de anexare a peninsulei de la Marea Neagră în martie 2014 a fost justificat.

    “Pentru mulţi, revenirea Crimeei a fost o dreptate istorică, a cărei semnificaţie este echivalentă cu căderea Zidului Berlinului, reunificarea Germaniei sau returnarea Hong Kong sau Macao Chinei”, a declarat el.

    Medvedev a adăugat că Rusia nu s-a confruntat niciodată cu atât de multe provocări în acelaşi timp.

  • ANT: Costul vacanţelor în România va scădea cu peste 10% din vară, după reducerea TVA la alimente

    “Costul vacanţelor va scădea cu cel puţin 10% din vară, şi când spun vacanţe mă refer nu doar la pachetul de cazare cu mic dejun, ci la cât cheltuieşte turistul în staţiune pe mâncare şi cazare”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mirela Matichescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Ea a spus că scăderea se datorează atât reducerii TVA la alimentaţie, de la 24% la 9%, încâpând din iunie, cât şi scăderii taxei pe valoarea adăugată, tot la 9%, la pachetele turistice, aplicată de la începutul anului.

    Mirela Matichescu crede că toate restaurantele din staţiuni vor ieftini meniurile din luna iunie, lucru care se va resimţi în bugetul turiştilor, unde mâncarea ocupă cel mai important loc, alături de cazare.

    “Cu aceste reduceri sperăm să intrăm într-o competiţie reală cu concurenţii noştri, în special cu Bulgaria. Măsurile disciplinare din ultima vreme, însoţite de facilităţi fiscale, vor fi benefice pentru turismul românesc. Operatorii economici vor fi motivaţi să lucreze la vedere şi să marcheze totul pe casă”, crede oficialul ANT.

    Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţie publică. El a precizat că TVA va fi redusă la toate alimentele, fără diferenţieri, pentru o aplicare simplificată, dar şi la băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie, după ce în primul trimestru al acestui an încasările la buget au fost cu 5 miliarde lei mai mari faţă de trimestrul similar de anul trecut.

  • Un cuplu din România a cheltuit 31.000 de euro pentru o vacanţă în SUA

    Agenţia de turism specializată în destinaţii exotice Eturia a ajuns anul trecut la venituri de 5,3 milioane de euro pe seama vacanţelor în cele mai îndepărtate locuri din lume vândute clienţilor din România.

    Cele mai scumpe vacanţe vândute în cadrul agenţiei anul trecut au fost în zone precum America, Maldive sau Ecuador şi au depăşit 25.000 euro. Pachetele au inclus vacanţe personalizate, create la cerere pentru clienţii agenţiei. Astfel,  un circuit în Statele Unite ale Americii care a combinat Coasta de Vest şi Coasta de Est (o familie cu 2 adulţi şi 2 copii, zboruri de linie la clasa business cu toate taxele incluse, hoteluri de 5 stele) a costat  31.000 euro, un circuit de o lună în Africa pentru doi adulţi ce a inclus Namibia, Africa de Sud, Botswana, Zambia, Kenya, Tanzania şi Ugana, a costat 28.000 de euro, un circuit de 20 de zile în Ecuador&Galapagos şi Columbia pentru trei adulţi a costat 25.000 de euro, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei.

    Turiştii români care aleg destinaţiile exotice au vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani şi fac parte din middle şi top management sau sunt antreprenori, cele mai întâlnite profesii fiind de avocat sau medic. Aceştia au un venit mediu spre high, între 1.000 şi 3.000 de euro pe luna, şi preferă să meargă în concedii de două ori pe an, în sezonul de vară şi de iarnă. De cele mai multe ori astfel de excursii se fac în cuplu sau în familie.

    Înfiinţată în 2007, agenţia de turism Eturia dezvoltă trei direcţii principale de business: vacanţe personalizate pentru turiştii cu bugete medii de vacanţă, vacanţe cu plecări predefinite create pe principiul celui mai bun tarif şi vacanţe de lux pentru clienţii care doresc destinaţii mai puţin accesibile. În anul 2014, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 5,3 milioane de euro.  

     

  • Grecia, pentru al doilea an consecutiv, în topul vacantelor de vară 2015 la Târgul de Turism

    Vânzările înregistrate de companie pe toată perioada târgului au crescut cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează un comunicat al companiei.

    Cele mai vândute destinaţii greceşti au fost insulele Creta, Rodos, Corfu, Mykonos, Santorini, iar preţul mediu plătit pe un pachet a fost de aproximativ 350 euro.

    „Şi anul acesta Grecia rămâne pe locul întâi pe segmentul charterelor şi transportului individual. Romanii au ales destinaţiile clasice pentru vara 2015 alături de Grecia – Turcia, Spania. Interes au prezentat şi noile destinaţii pentru vara 2015 Rimini şi Costă Blanca, dar şi Aqaba. Turiştii au plătit în medie cu 50% mai puţin pentru o vacanţă rezervată la târg, astfel că pentru un sejur în Grecia întregul pachet a costat în medie 350 euro pentru 7 nopţi cazare în hotel de 4 stele şi transport cu charterul”, explica Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Turismul social şi cel pentru seniori au înregistrat de asemenea creşteri, în special ofertele pentru Spania şi Turcia, dar şi Bulgăria. Cele mai vândute oferte au fost Madeira (Portugalia), Istanbul, Cappadocia şi Riviera Mediteranei, Costa Brava, Sicilia şi Toscana.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.