Tag: construire

  • Facebook de România – doi tineri români au dezvoltat o nouă reţea socială pentru „meditaţii”: „Credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm se află lipsa educaţiei”

    Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen, doi tineri care au studiat la Facultatea de Matematică-Informatică din Cluj-Napoca, au dezvoltat Five, o aplicaţie care pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea să interacţioneze cu cei care au interese comune cu ale lor sau, din contră, cu utilizatori mai experimentaţi în anumite domenii şi de la care ar putea primi „meditaţii”.

    Cei doi tineri apreciază că au investit în dezvoltarea aplicaţiei aproximativ 25.000 de euro, sumă în care spun că sunt incluse atât timpul investit, cât şi celelalte costuri aferente – publicitate, servere, dispozitive.

    În ce priveşte monetizarea platformei, spun că în prezent prioritatea lor se concentrează pe dezvoltarea unui produs bun, astfel că în prezent aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platforma AppStore. „Nu ne gândim foarte mult la monetizare în adevăratul sens al cuvântului, urmând business model-ul “a la” Twitter. Depinde foarte mult de tracţiune şi de investitorii pe care o să îi atragem.” Pentru primul an de funcţionare şi în lipsta unei investiţii semnificative, se aşteaptă la cel puţin 100.000 de utilizatori activi.

    Profilul fiecărui utilizator care se înscrie în aplicaţie este construit în jurul a două mari secţiuni – lucruri la care el se pricepe şi lucruri de care este interesat. Spre exemplu, un utilizator priceput la programare şi sport, pasionat în acelaşi timp de muzică şi care doreşte să cânte la pian, are posibilitatea să caute prin intermediul aplicaţiei, în zona care se află, persoane care se pricep să cânte la pian. Din toate aceste persoane, utilizatorul poate să aleagă să se întâlnească cu una dintre ele într-un anumit loc şi să discute problemele cu care se confruntă în demersul de a învăţa să cânte la pian. 

    Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an de zile, din cauza faptului că amândoi erau angajaţi şi urmau în acelaşi timp şi cursurile din cadrul programului masteral la care sunt înscrişi. „Lipsa timpului a fost cel mai dificil aspect legat de dezvoltarea aplicaţiei, fiind destul de dificil să balansăm volumul mare de muncă la care am fost supuşi şi în acelaşi timp să avem şi o viaţă cât de cât normal”, spun cei doi tineri. Totodată, dezvoltarea aplicaţiei a fost îngreunată şi din cauza faptului că nu au avut în echipă un designer. „A fost mai mult un proces laborios în care am folosit metoda <trial and error> până când am fost relativ mulţumiţi de rezultat; am fost sfătuiţi de David Stroe, unul dintre cei mai buni designeri din zona noastră care ne-a îndreptat initial către un conceptu în jurul căruia am construit aplicaţia.”

    La dezvoltarea aplicaţiei au lucrat doar Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen.Cei doi au urmat studiile Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an de facultate, Dobrean a început să lucreze în cadrul unei companii care dezvolta aplicaţii web, ajungând într-un final să evolueze spre realizarea de aplicaţii pentru dispozitivele care folosesc sisteme de operare de la Apple  (iOS, tvOS, macOS, watchOS).

    „Pasiunea pentru aplicaţiile mobile a venit din faptul că e mult mai uşor să îţi vezi progresul, după o zi de muncă în general reuşeşti să faci să se mişte ceva pe ecran, practic te simţi mai apropiat de utilizator şi simţi că deciziile tale pot să îi facă ziua mai bună. Cât despe aplicaţii web enterprise, poţi să îţi petreci zile întreci lucrând la o funcţionalitate ascunsă în spatele unui buton asupra căruia nu ai niciun cuvânt de spus în felul în care arată sau unde este amplasat şi, de cele mai multe ori, nu va fi folosit”, descrie el diferenţa dintre dezvoltarea de aplicaţii pentru telefon şi web enterprise.

    Dragoş Dobrean urmează în prezent cursurile programului masteral de Sisteme distribuite din cadrul UBB Cluj şi este angajat într-o companie unde dezvoltă diverse soluţii pe platformele iOS şi watchOS.

    Răzvan Chelemen a avut un prim contact cu industria software în anul doi de facultate, când a participat la un program ce avea ca scop învăţarea platformei iOS din cadrul unei companii. A urmat un internship acolo, iar apoi un altul într-o altă companie, unde s-a şi angajat. Primii paşi făcuţi în direcţia obţinerii unei investiţii pentru aplicaţia Five sunt câteva prezentări făcute în cadrul mai multor evenimente dedicate din Cluj-Napoca, dar şi-au propus să aplice şi la câteva acceleratoare de start-up-uri şi să-i şi contacteze pe investitorii care ar putea fi interesaţi de produsul lor.

    „Investitorii pe care îi ţintim noi sunt oamenii care nu se concentrează doar pe profitul de la sfârşitul lunii sau al anului, ci mai degrabă de cei care cred în ideea noastră şi doresc să facă ceva pentru ca întrega societate să devină mai educate. Noi credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm este lipsa educaţiei, iar investiţia în această ramură este una care, pe lângă un câştig financiar, aduce şi un câştig reflectat în generaţiile următoare, cât şi amprenta ta la realizarea unei lumi educate faţă de cea în care te-ai născut”, explică tinerii. Ei spun că iau în calcul discuţiile şi cu investitorii străini – „Nu cred că localizarea geografică reprezintă un impediment, cât timp sunt oameni care cred la fel de mult ca şi noi în ideea noastră.”

  • Arma letală a lui Hitler. Cu o viteză de 5.600 km/h, a provocat oroare în Europa

    La 3 octombrie 1942 a fost testată cu succes racheta germană V-2, prima rachetă balistică din lume şi primul obiect care a făcut un zbor suborbital.

    Arma a fost precursoarea rachetelor utilizate în programele spaţiale. Realizarea acesteia a reprezentat unul dintre cele mai importante progrese ale tehnologiei secolului al XX-lea, însă racheta a provocat dezastre oribile. A fost construită  cu scopul expres de a fi folosită împotriva Marii Britanii, unde a provocat teroare.

    Citeşte aici mai multe despre Arma letală a lui Hitler. Cu o viteză de 5.600 km/h, a provocat oroare în Europa. VIDEO

  • Satul din România unic in lume, cu un drum de 10 km de marmură. Mai are un singur locuitor

    Satul Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara. Mai are un locuitor, în acte, o mănăstire din marmură, dar şi un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.

    În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.

    De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze, iar în prezent, singurul care a rămas nedezlipit de Alun este Gheorghe Gheorghesc.

    „Satul are o vechime de aproape 300 de ani, poate şi mai mult, iar în vremea tinereţii mele, era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara.

    Iar localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii“, povesteşte Gheorghe Gheorghesc.

    Erau hore în sat, nedei”

    Drumul de marmură se opreşte însă în pădure, unde este continuat de unul forestier, aproape impracticabil cu maşina în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mistere-romania.info

  • Prima maşină electrică 100% românească se construieşte la Cluj. Cât va costa şi cât merge cu un “plin”

    O maşină electrică low-cost a fost concepută la Cluj, iar cei care au dezvoltat proiectul spun că este o premieră mondială. Maşina va fi produsă în România şi va ajunge la un preţ de aproximativ 5.000 de euro. Potrivit dezvoltatorilor proiectului, care au lansat o machetă a maşinii “Go4Two”, aceasta va cântări aproximativ 300 de kilograme şi este realizată din fibră de carbon.

    Maşina va avea trei roţi, este proiectată pentru două persoane şi va avea o autonomie de o sută de kilometri la o încărcare completă, care durează 3-4 ore. Prima variantă la care echipa lucrează este o maşină care să atingă viteza de 45 km/h, care să poată fi folosită în oraş. Dezvoltatorii din Cluj lucrează, în paralel, şi la o variantă de maşină care să atingă viteza de 80 km/h şi care să poată fi condusă pe drumurile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 octombrie 2016

    COVER STORY: IMM 2.0
     
    Modelele de business digitale devin activul strategic al oricărei companii şi, la scară macro, al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimnesiunea lor, vor viza clienţii din întreaga lume?
     

    ANTREPRENORIAT: Avocatul care a construit o reţea de restaurante


    CARIERĂ: O româncă, în căutarea visului american în China


    SPECIAL: Cum să creşti un geniu


    AUTO: Viziunea Daimler asupra transportului viitorului

    STRATEGIE: Asemănările dintre serviciile de matrimoniale şi recrutarea de angajaţi
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Prima maşină electrică 100% românească se construieşte la Cluj. Cât va costa şi cât merge cu un “plin”

    O maşină electrică low-cost a fost concepută la Cluj, iar cei care au dezvoltat proiectul spun că este o premieră mondială. Maşina va fi produsă în România şi va ajunge la un preţ de aproximativ 5.000 de euro. Potrivit dezvoltatorilor proiectului, care au lansat o machetă a maşinii “Go4Two”, aceasta va cântări aproximativ 300 de kilograme şi este realizată din fibră de carbon.

    Maşina va avea trei roţi, este proiectată pentru două persoane şi va avea o autonomie de o sută de kilometri la o încărcare completă, care durează 3-4 ore. Prima variantă la care echipa lucrează este o maşină care să atingă viteza de 45 km/h, care să poată fi folosită în oraş. Dezvoltatorii din Cluj lucrează, în paralel, şi la o variantă de maşină care să atingă viteza de 80 km/h şi care să poată fi condusă pe drumurile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Transportul viitorului care ar putea transforma profund economia lumii

    Iritat de costul mare – circa 68 de miliarde de dolari – pe care îl presupunea proiectul feroviar de mare viteză din California, în 2013 Elon Musk a propus o alternativă, pe care a numit-o Hyperloop: capsule ce levitează şi se deplasează prin tuburi aproape vidate, la o viteză apropiată de cea a sunetului. După calculele sale, o cursă Hyperloop de la Los Angeles la San Francisco ar dura doar 36 de minute şi ar costa de 10 ori mai puţin. „Am putea asemăna această experienţă cu teleportarea reală, ceea ce ar fi minunat“, a declarat Musk, spunând că Hyperloop este „singura opţiune pentru o călătorie superrapidă“.

    Iar reacţiile la spusele lui Musk au împânzit internetul. Susţinătorii au argumentat că rutele hyperloop ar putea transforma economia într-un mod care nu s-a mai văzut de la inventarea traficului aerian, transformând oraşe îndepărtate în staţii pe harta hypeloop. Alţii au considerat ideea doar un scenariu SF. Oricum, Musk a declarat că e prea ocupat cu SpaceX şi Tesla pentru a construi acest nou proiect şi făcut o invitaţie către oricine ar fi suficient de ambiţios să încerce. 

    Astăzi, două startup-uri – Hyperloop One şi Hyperloop Transport Technologies – se întrec pentru a pune în aplicare acest proiect. Folosesc sute de ingineri şi au strâns milioane de la fonduri de capital de risc, s-au întâlnit cu liderii mondiali, au semnat acorduri cu naţiunile suverane şi au făcut parteneriate cu firme de inginerie la nivel mondial. Deşi ei afirmă că totul merge ca pe roate, se pare că nu totul se desfăşoară conform aşteptărilor. Într-o dimineaţă călduroasă de mai, cei de la Hyperloop One au invitat un convoi de jurnalişti, investitori şi demnitari pentru a vizita fabrica lor principală, aflată la o oră de mers din Las Vegas în deşertul Nevada. Evenimentul avea atmosfera clasică a unui concert rock – cu muzica urlând în difuzoare, cu ecrane luminoase afişând logoul companiei, recent rebranduit – însă scopul publicului era altul: de a vedea un test al sistemului de propulsie care ar alimenta designul hyperloop al companiei.

    Pe scenă, Shervin Pishar, un tip brunet cu zâmbet larg, cofondatorul şi preşedintele executiv al companiei, salută publicul; în acest timp este înconjurat de partenerii de la ARUP AEOM, un gigant în domeniul ingineriei, şi arhitectul Bjarke Ingels. Însă, în spatele scenei totul fierbea: generatoarele pentru teste cedaseră cu câteva minute înainte. Copleşiţi de emoţii, cei din echipă şi-au dat seama prea târziu că le-au activat mai devreme decât ar fi trebuit şi acestea s-au supraîncălzit. Aflat şi el pe scenă, BamBrogan, unul dintre cofondatori şi director de tehnologie, a preluat problema. Fost inginer la SpaceX, s-a consultat rapid cu echipa pentru a reuşi să ducă la capăt demonstraţia cu un singur generator, chiar dacă nu la viteza planificată. După o dramatică numărătoare inversă, motorul electric a pornit şi aparatul a plecat cu 186 kph, oprindu-se într-o dună mare de nisip; la fel ca mare parte din tehnologia Hyperloop, frânele nu sunt încă perfecţionate.

    În camera de control, inginerii s-au îmbrăţişat, iar publicul a chiuit şi a aplaudat. În depărtare se poate vedea traseul aprobat pentru testele hypeloop – „Deevloop“ – pe care compania intenţionează să-l construiască până la începutul lui 2017. Deşi prima rută comercială nu a fost decisă încă, BamBrogan a declarat că hyperloop va transporta marfă până în 2019 şi oameni până în 2021. Testul a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Hyperloop părea să afirme că ideea pe care considerăm acum imposibil de pus în practică este pe cale de a deveni curând realitate. Însă generatoarele nu au fost singurele lucruri care au mers prost la Hyperloop One. Câteva săptămâni mai târziu, BamBrogan demisiona, iar cei doi cofondatori s-au găsit implicaţi într-o bătălie juridică cu o miză de 250 de milioane de dolari.

    Shervin Pishvar s-a născut în Iran la începutul anilor 1970, iar când avea doar şase ani familia Pishevar a fugit din locurile natale din cauza revoluţiei şi a războiului dintre Iran şi Irak şi s-a mutat în Washington DC. Tatăl său a lucrat ca şofer de taxi – de aici şi inspiraţia sa viitoare pentru investiţiile în Uber – şi mama sa ca menajeră. După ce a absolvit la Berkley a lansat o serie de start-up-uri tehnologice, iar în 2011 a vândut unul dintre ele – Webs.com – cu 117,5 milioane de dolari. Din acel moment a început apetenţa sa pentru diverse investiţii.

    În Silicon Valley, Pishevar şi-a construit o reputaţie de petrecăreţ, împrietenindu-se şi socializând cu diverse personalităţi publice. Într-o excursie l-a cunoscut pe Elon Musk şi au ajuns să vorbească despre hyperloop, când proiectul nu era cunoscut încă publicului larg. „Sunt puţin cam ocupat să ajung pe Marte, să construiesc Tesla şi să cresc cinci băieţi. Aşa că îl voi preda cui doreşte să încerce“, i-a spus Musk atunci. Fărăsă stea pe gânduri, Pishevar s-a implicat şi l-a determinat pe Musk să facă public acest proiect. În acea lună de august, în 2013, controversatul inventator şi-a pus propunerea pe hârtie: hyperloop va consta într-un tub de oţel, aproape vidat, unde capsulele destinate pasagerilor ar putea călători la viteze de peste 1,200 de km/h.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 septembrie 2016

    COVER STORY: Cât de inteligente au devenit casele în care locuim
     
    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului.
     
     

    STRATEGIE: Un anunţ făcut şi altul aşteptat din partea Liberty Global 

     


    TEHNOLOGIE: Cum plantează Huawei seminţele digitalizării în lume

     


    SPECIAL: Cursa investiţiilor pentru Hyperloop, transportul viitorului

     


    RETAIL: Din online spre mall cu escală în stradă

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Locuitorii unei comune din România sunt împărţiţi de primărie în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II

    Pe lângă incompetenţă şi diletantism – dar la ce CV-uri au primarul şi viceprimarul, nici nu-i de mirare – la Primăria Dumbrăviţa, locuitorii comunei se izbesc şi de multă ipocrizie şi rea-credinţă. Există funcţionari care împart populaţia în cetăţeni de rangul I şi cetăţeni de rangul II.

    Dacă ai fost inclus în prima categorie, n-ai treabă: administraţia comunei îţi va satisface orice capriciu, vei putea să te desfăşori în voie, să construieşti fără autorizaţie şi să nu păţeşti absolut nimic, să repeţi figura ori de câte ori, beneficiind de aceeaşi complicitate făţişă a primăriei; un alt privilegiu al cetăţenilor de rangul I este acela că se pot răzbuna sau pot băga beţe în roate celor pe care li se pune pata, având în funcţionarii publici nişte instrumente prompte, docile şi serviabile.

    Dacă, însă, ai ghinionul să fii inclus în a doua categorie, atunci aşteaptă-te la ce-i mai rău din partea primăriei: vei fi controlat la sânge, ţi se vor găsi mereu motive de sancţionare, ţi se va râde în nas atunci când vei cere să-ţi fie respectate drepturile, chiar dacă acestea sunt certificate inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile; de asemenea, reclamaţiile tale vor ajunge la coşul de gunoi la fel de rapid cum sunt soluţionate cele ale cetăţenilor de rangul I.

    Vecine, dragă vecine…

    Şi acum un caz concret, cel al doamnei Elisabeta Ţunea, locuitoare a Dumbrăviţei de nişte ani buni încoace. Dumneaei a început, anul trecut, să construiască un imobil (P+E+M) pe strada Berna, totul decurgând conform graficului până în urmă cu câteva săptămâni. Spre finalul lunii august, în urma reclamaţiei unui vecin – unul de prim rang, un proprietar al unei firme imobiliare de succes -, care a trimis o sesizare Biroului urbanism al Primăriei Dumbrăviţa, informând că doamna Ţunea nu ar respecta autorizaţia de construire, inspectorul Luminiţa Munteanu a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a amendat-o pe Elisabeta Ţunea cu suma de 3.000 de lei, dispunând, totodată, oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate până la data de 1 februarie 2017. Motivul: „modificare cotă cornişă”.

    Cititi mai multe pe www.renastereabanateana.ro

  • CTP plănuieşte să dezvolte până la un milion de metri pătraţi în România în următorii doi ani

    Compania cehă de dezvoltare imobiliară CTP, care are în portofoliu proprietăţi industriale clasa A de peste 500.000 mp pe piaţa locală, au anunţat într-un comunicat de presă că plănuiesc extinderea până la un milion de metri pătraţi în urmatorii doi ani. CTP a investit până acum 250 de milioane de euro în România, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În prezent, CTP construieşte în întreaga ţară şi închiriază simultan proiecte în Timişoara şi Arad. “CTP a predat recent un centru de distribuţie de 25.000 mp în Cluj, către Profi şi avem 30.000 mp în curs de dezvoltare în CTP Bucureşti West Park, deţinută anterior de ProLogis. Aici, doar 10.000 mp mai sunt disponibili. Am obţinut, de asemenea, autorizaţia de construcţie pentru alţi 60 000 mp în acelaşi parc industrial şi avem în plan demararea construcţiei până la sfârşitul acestui an.”, spune Marian Orzu, Head of Leasing and Business Development Department.

    De asemenea, la CTPark Bucureşti, preluat de la Portland Trust, CTP a finalizat primul proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp pentru Enlgmayear, DSV şi Iron Mountain şi are o suprafaţă de 100.000 mp de teren disponibil pentru construcţii noi. O suprafaţă de 22.000 mp este acum în dezvoltare într-o clădire de tip multi-tenant, pentru Raben. Proiectele CTP sunt cofinanţate de bănci diferite, printre care se află Erste Bank, Societe Generale şi Raiffeisen.

    “În plus faţă de depozitare şi distribuţie, punctul forte al CTP constă în dezvoltarea de proprietăţi pentru companii care au nevoie de spaţii de producţie, un exemplu este proiectul de 15 de milioane EUR din Piteşti / Catesca care va fi predat gigantului auto francez, Faurecia”, a adăugat Marian Orzu.

    Pe lângă toate acestea, CTP continuă să investească în reabilitarea şi modernizarea proprietăţilor existente pentru a se asigura ca sunt în conformitate cu cele mai recente standarde. Proprietăţile în devoltare sunt construite în conformitate cu standardele BREEAM.

    Echipa CTP din România numără în prezent aproximativ 30 de persoane.