Tag: comert

  • Shopping de criza. Unde s-au inghesuit 250.000 de romani la cumparaturi

    In mallurile Iulius din Timisoara, Cluj si Iasi “250.000 de
    clienti au profitat din plin de cele mai mici preturi ale toamnei,
    reduse cu pana la 80% si de variata oferta de entertainment”, spun
    reprezentantii Iulius Group. Amatorii de cumparatori din cele trei
    orase din provincie si din localitatile din imprejurimi au
    cheltuit, intr-o singura noapte, peste trei milioane de euro,
    conform aceleiasi surse.

    Un calcul simplu arata insa ca cei mai multi dintre ei doar au
    admirat vitrinele si s-au bucurat de evenimentele special gandite
    de organizatori. In medie, fiecare din cei 250.000 de romani a
    cheltuit numai 12 euro in magazinele din cele trei centre
    comerciale.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Praktiker a investit 2,2 mil. euro pentru extinderea magazinului din Ploiesti

    “Extinderea de la Ploiesti este al treilea proiect de dezvoltare
    a retelei noastre pe care l-am finalizat de la inceputul anului,
    dupa largirea unitatii de la Deva si deschiderea magazinului de la
    Botosani. Suprafata pe care o avem in plus ne permite sa folosim
    cateva concepte noi, moderne, pe care le-am gandit pentru expunerea
    solutiilor de amenajare”, spune Monica Hodor, director general
    interimar Praktiker Romania.

    agazinul din Ploiesti a fost deschis 2003, acesta fiind printre
    primele inaugurate de Praktiker dupa intrarea pe piata din Romania.
    Unitatea a fost prevazuta din faza de proiect cu optiunea de
    extindere a suprafetei. Spatiul suplimentar de 2.076 mp de care
    dispune acum este distribuit pe raioanele Lemn, Constructii,
    Sanitare, Electrice si Gradina.

    Reteaua a extins pana acum suprafata de vanzare pentru 7
    magazine din reteaua existenta: cele trei unitati din Bucuresti,
    magazinele din Craiova, Cluj-Napoca, Timisoara si Deva. Reteaua
    Praktiker are in prezent 27 de unitati, suprafata de vanzare totala
    pe care compania o detine este de peste 180.000 mp. Valoarea
    investitiilor realizate in reteaua actuala ridicandu-se la
    aproximativ 270 milioane euro.

    Pe piata mai sunt prezente retelele Bricostore, Dedeman,
    Ambient, Baumax, Hornbach, Obi, Mr. Bricolaje.

  • Ce zic taranii care vin in Obor sa vanda in primul mall al rosiilor si gogosarilor

    Imaginea din fata gurii de metrou Obor nu da niciun moment
    impresia ca la doar cateva sute de metri fostul bazar in care a
    fost transformata piata cartierului a disparut, locul sau fiind
    luat de o cladire care seamana mai degraba a mall decat a spatiu
    destinat comercializarii legumelor si fructelor.

    La fiecare pas sunt amplasate “tarabe mobile” pentru reparat
    fermoare, printre care se plimba comerciantii de tigari si
    telefoane la negru. In fata pietei Obor insa, tarabele pline de
    CD-uri piratate, carcase de telefon, bidoane de plastic sau papuci
    de casa au fost inlocuite de dubele producatorilor de zarzavaturi,
    puse in linie intr-o parcare proaspat marcata.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Echipa de arhitecti romani coordonata de arhitectul Dorin Stefan
    a devansat 236 de echipe din 25 de tari ale lumii, castigand
    premiul I la concursul international organizat in Taiwan pentru
    construirea unui zgarie-nori de 300-350 de
    metri, informeaza Gandul. Urmatorul pas in cariera
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu nu va fi candidatura la
    presedintie; pe plan personal, seful Bancii Nationale este
    preocupat de dezvoltarea micii afaceri viticole de la
    Dragasani.

    Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucuresti,
    e nemultumit ca plata arieratelor catre companiile americane s-a
    facut, in unele cazuri, doar dupa discutii cu persoane din Guvern
    si indeamna autoritatile, intr-un interviu pentru Evenimentul
    Zilei
    , sa-si plateasca datoriile, “altfel investitorii nu vor
    veni”. Neatentia la cheltuielile din 2009 si amanarea termenului
    pentru tinta de arierate sunt dovezi ca FMI nu mai are utilitate
    pentru disciplinarea mediului economic, spune presedintele
    AOAR.

    Trecerea unor companii publice in sectorul privat ar scapa
    autoritatile de acumularea de arierate, crede FMI; analistii citati
    de Adevarul spun insa ca nu este momentul vanzarii la
    kilogram si ca procesul de privatizare asa cum s-a desfasurat
    in perioada 1992-2004 este un model depasit in actualele conditii
    de piata. Strategia de Export 2010-2014, care va fi lansata azi, cu
    aproape doua luni mai tarziu decat se anuntase initial, schimba
    regulile de sprijinire a exportatorilor.

    Clientii bancilor nu au nici o umbrela serioasa de protectie
    impotriva eventualelor abuzuri ale creditorilor; nu exista nicio
    lege a falimentului personal si nici macar un
    organism de tip ombudsman care sa rezolve, pe cai amiabile,
    eventualele conflicte dintre banci si clientii lor, noteaza
    Romania Libera. Romania nu a primit inca avizul Comisiei
    Europene pentru reluarea exporturilor de carne de porc; in cel mai
    optimist caz, piata ar putea fi partial redeschisa de anul viitor
    fermierilor romani.

    Shimon Galon, seful dezvoltatorului imobiliar GTC Romania, declara
    Ziarului Financiar ca piata de consum se va prabusi daca
    Guvernul nu va lua masuri prin care populatia sa inceapa sa cumpere
    din nou, intrucat dezvoltatorii si mallurile au facut deja tot ce
    au putut ca sa atraga clienti. Echiparea unui autoturism cu
    anvelope de de iarna costa intre 700 si 6.000 de lei, calculeaza
    ziarul, estimand ca magazinele de profil ar putea vinde in
    urmatoarea luna 14 milioane de anvelope in valoare de 1,4 mld.
    euro.

  • Cora iese la atac: vrea 15 noi magazine in urmatorii ani

    Pentru un vizitator obisnuit in sediul de birouri al Cora
    Romania ar fi o veritabila provocare sa-l identifice pe “seful cel
    mare”. Nu e de niciun folos sa caute din priviri un manager
    imbracat in costum de trei piese; dimpotriva, directorul general ar
    putea trece drept un angajat oarecare, printre cei cativa zeci de
    la etajul al patrulea al cladirii de birouri.



    Philippe Lejeune este director general al retelei Cora in
    Romania de zece ani, de cand a pus bazele afacerii locale si era
    singurul angajat.

    Are 55 de ani, este absolvent de studii comerciale si are o
    experienta de 30 de ani in comert, dintre care 15 pe piata
    ungureasca, de unde s-a ocupat si de coordonarea activitatilor din
    Romania in ultimii zece ani. Este scump la vorba – raspunde scurt
    si la obiect, fara detalii. Scump la vorba si pentru ca in cei zece
    ani de cand a venit in Romania, n-a mai acordat niciun interviu.
    “Nu-mi place sa vorbesc”, spune el franc – si nici sa pozeze nu-i
    place deloc; cedeaza insa elegant in urma insistentelor. O sedinta
    foto esentiala, mai cu seama ca poze cu el nu erau de gasit in
    arhivele foto. Motivul este evident: de-a lungul anilor, Lejeune nu
    s-a lasat deloc pozat.


    Cel care tine de la bun inceput fraiele afacerii Cora in Romania
    a acceptat sa dezvaluie, in premiera, pentru BUSINESS Magazin,
    planurile pe care le are in vedere pentru viitorul retelei. Dupa ce
    a adoptat ani in sir o politica foarte precauta, deschizand in opt
    ani doar trei magazine (desi a fost a doua retea intrata pe piata
    romaneasca in segmentul hipermarket), Cora iese acum la atac. 2010
    este anul in care a schimbat radical tactica: de la inceputul
    anului a deschis doua magazine – unul in Sun Plaza (Bucuresti) si
    altul la Baia Mare, din prima zi a lui noiembrie. Pana la sfarsitul
    anului, si in Constanta va fi un Cora, in spatiul pe care l-a
    ocupat pana nu demult Spar. Asa ca la sfarsitul anului, reteaua va
    numara sase spatii, adica dublu fata de 2009.


    Care e ratiunea pentru care reteaua franceza a ales sa dea acum
    startul unei astfel de extinderi? “Acum au scazut suficient
    preturile la terenuri pentru a avea sens sa investim”, spune
    francezul. Concret, terenurile costa acum cu 40% mai putin decat in
    urma cu circa doi ani. Recent (in iulie), Cora a cumparat un teren
    in Brasov, unde urmeaza sa construiasca un magazin. In plus,
    momentul este propice expansiunii si pentru ca preturile la
    constructii sunt “mult mai mici”, spune Lejeune. El nu face nicio
    referire concreta la reducerea acestor costuri, dar, conform
    informatiilor din piata, o constructie poate fi ridicata in prezent
    cu un buget cu circa 15% mai mic decat in 2008. Chiar daca pretul
    cimentului s-a redus la jumatate, alte costuri fie au ramas
    constante, fie au scazut cu numai cateva procente – cum e cazul
    fortei de munca, al serviciilor proiectantilor sau al unora dintre
    costurile cu utilitatile.


    Dincolo de momentul propice pentru dezvoltare, o alta motivatie
    tine de ceea ce poate oferi Romania pentru reteaua franceza. Fata
    de Carrefour, care detine la nivel mondial al doilea loc dupa
    Wal-Mart, Cora are prezenta in doar patru tari in afara Frantei
    (Belgia, Luxemburg, Ungaria si Romania), iar dintre toate acestea,
    Romania este singura care le-ar putea aduce rate de crestere,
    direct proportional cu distanta pana la saturarea pietei. In
    Ungaria, o piata de consum mai dezvoltata decat Romania si unde
    comertul modern a inceput sa se dezvolte deja din deceniul trecut,
    Cora are sapte hipermarketuri.


    In Franta, o piata foarte stabila unde Cora are 55 dintre cele
    circa 80 de magazine pe care le detine in total, procentele in plus
    de crestere se pot numara pe degetele unei singure maini. Reteaua
    este detinuta de grupul francez Louis Delhaize si a fost dezvoltata
    initial in Belgia ca o afacere de familie, in urma cu un secol, de
    trei frati mostenitori ai negustorului belgian de vinuri Jacques
    Delhaize.

  • Cand e vorba de moda, copiii fac toti banii

    Printre ultimele nume mari din industria modei care au decis sa
    se adreseze si copiilor sunt Stella McCartney, Gucci sau Fendi, dar
    nici Jean Paul Gaultier nu este strain de tendinta.

    Economic vorbind, decizia este foarte buna, deoarece copiilor le
    raman hainele mici destul de repede si le mai si strica la joaca
    sau cu alte ocazii, iar niste haine de calitate de la o casa de
    moda le dau parintilor sentimentul ca nu irosesc banii. In plus,
    multi parinti, chiar daca se confrunta cu probleme financiare, mai
    degraba renunta la lucruri trebuitoare lor decat la ceva pentru
    copii. Asa se face ca, la nivelul Uniunii Europene cel putin,
    segmentul articolelor de vestimentatie pentru copii are performante
    mai bune decat restul pietei, dupa cum releva un studiu al
    companiei de cercetare de piata Datamonitor Group.

    Creatorii de moda acorda o atentie sporita nu numai integrarii
    articolelor pentru copii in linia de sezon a casei pe care o
    reprezinta, ci si procesului de confectionare a acestora si
    materialelor folosite, cu predilectie pentru materiale cat mai
    ecologice.

  • Cele mai scumpe 5 sticle de vin din lume

    Printre cele mai scumpe vinuri din lume se gaseste o sticla de
    Chateau Lafite 1787, care este considerata a fi cea mai scumpa din
    lume. Aceasta a fost achizitionata pentru colectia Forbes in anul
    1985 pentru suma de 160.000 de dolari.


    Si vinul Chateau Mouton Rothschild 1945 este considerat a fi
    unul din cele mai bune vinuri din lume. A fost vandut pentru suma
    de 114.614 dolari in anul 1997.Chateau d Yquem ocupa locul trei in
    topul celor mai scumpe sticle de vin vandute vreodata. Aceasta a
    fost cumparata in anul 1986 pentru suma de 56.588 de dolari si are
    inscriptionate initialele lui Thomas Jefferson.

    Nu se compara nimic cu faptul ca stii ca in locuinta ta exista o
    varietate din cele mai fine si bune vinuri din lume, potrivit
    winexpert.com. In plus, adevaratii iubitori de vinuri
    isi cumpara si frigidere speciale pentru a depozita pretioasele
    sticle. Spre exemplu, anul trecut in Romania, primul loc in
    topul celor mai scumpe electrocasnice vandute
    era ocupat de un frigider marca Miele care avea un compartiment
    special pentru vinuri.

  • De la greci vin bulele: PepsiCo aduce in Romania un manager elen

    Reteta greceasca de management are de-acum cel mai apasat cuvant
    in industria bauturilor racoritoare de pe piata locala. Cu un sef
    grec in fotoliul de conducere al filialei romanesti, PepsiCo se
    inscrie in liga de management in care joaca si cel mai mare
    competitor al sau, Coca-Cola HBC Romania & Moldova,
    imbuteliatorul brandului concurent. Desi CCHBC are la carma un
    roman (Calin Dragan), compania face parte din grupul elen care
    detine licenta de imbuteliere pentru 28 de tari din regiune. O alta
    asemanare intre cele doua companii este faptul ca atat Mike Holmes,
    cat si predecesorul lui Dragan sunt americani.

    Numele lui Mike Holmes se leaga de deschiderea celei mai mari
    fabrici de bauturi racoritoare din portofoliul Pepsi de pe piata
    romaneasca, o investitie de 85 de milioane de dolari intr-un
    proiect pornit de la zero. Fabrica a fost inaugurata in toamna
    anului trecut, langa Bucuresti, si a marcat unul dintre elementele
    cheie ale mandatului lui Holmes, care a inceput dupa ce
    PepsiAmericas a preluat afacerile de imbuteliere a marcilor Pepsi
    pe piata romaneasca.

    La inceputul acestui an, operatiunile PepsiAmericas la nivel
    mondial au fost preluate de PepsiCo, asa ca din martie, “Mike
    Holmes a acceptat rolul temporar de a conduce procesul de integrare
    a celor doua afaceri in Romania (snacks si bauturi) pana la venirea
    unui nou general manager pentru Romania”, au declarat pentru
    BUSINESS Magazin reprezentantii PepsiCo. Conform lor, “Mike Holmes
    va urmari alte oportunitati in afara companiei”, dar in urmatoarele
    cateva luni, il va ajuta in perioada de tranzitie pe noul manager.
    Functia de conducere este preluata acum de Pavlos Katsivelis, care
    a fost din 2007 incoace director general al filialei PepsiCo din
    Grecia, unde si-a inceput cariera in 2002, ca planning manager,
    apoi director financiar. Absolvent al Universitatii de Economie si
    Afaceri din Atena, cu specializari in managementul afacerilor si un
    masterat in finante si banci, Katsivelis a lucrat inainte de
    PepsiCo-IVI (Grecia) pentru Arthur Andersen si pentru operatorul de
    telefonie Wind Telecommunications.


    Povestea sucurilor Pepsi pe piata romaneasca a inceput cu peste
    34 de ani in urma, odata cu lansarea operatiunilor de imbuteliere
    in cantitati limitate. In primii ani dupa ’90, Aviad Meitar, pe
    atunci un tanar de nici 30 de ani, in parteneriat cu trei
    investitori din Kentucky, si-a propus sa dezvolte in Romania o
    afacere in domeniul bauturilor racoritoare. In 16 ani, Meitar a
    construit aceasta afacere, impreuna cu Eli Davidai, unul dintre cei
    mai mari imbuteliatori Pepsi din regiunea Europei Centrale si de
    Est, iar in 2005-2006 firma a fost cumparata de PepsiAmericas,
    intr-o tranzactie de 82 de milioane de dolari, care a inclus insa
    si preluarea datoriilor companiei – nu mai putin de 55 de milioane
    de dolari. Dupa primul an cand Mike Holmes s-a aflat in fotoliul de
    conducere a producatorului marcilor Pepsi si Prigat, compania si-a
    crescut de peste doua ori si jumatate profitul, pana la 33,7
    milioane de euro. Si vanzarile au crescut, de la 153 de milioane de
    euro in 2006 pana la 195 de milioane in 2007.

    Schimbarea se simtea totusi in aer, odata ce de la inceputul
    acestui an a fost anuntata fuziunea dintre imbuteliatorul local al
    Pepsi si producatorul chipsurilor Lay’s, compania Star Foods.
    Vanzarile imbuteliatorului Pepsi in Romania au inregistrat anul
    trecut un declin, ajungand la 160 de milioane de euro fata de 202
    milioane de euro in 2008, potrivit datelor de la Registrul
    Comertului. In acelasi interval, profitul a scazut cu mai mult de
    50%, de la 37 de milioane de euro in 2008 la 16,8 milioane de euro
    anul trecut.

    2009 a fost primul an in care companiile din domeniul bunurilor
    de larg consum au resimtit efectele crizei. Si principalul
    competitor al PepsiCo pe segmentul bauturilor racoritoare,
    Coca-Cola HBC, si-a vazut volumele vandute scazand cu 12%, iar
    cifra de afaceri a fost cu 20% mai mica fata de 2008.

    Cu minusuri s-a confruntat anul trecut si compania poloneza
    Tymbark Maspex, care a raportat o cifra de afaceri de 54,3 milioane
    de euro fata de 58,4 milioane de euro in 2008. Piata bauturilor
    racoritoare, ce cuprinde si apele minerale, se plaseaza, conform
    unor estimari, in jurul valorii de un miliard de euro.

    Reculul resimtit de Pepsi in afacerea cu chipsuri a fost insa de
    o amploare mai mica fata de vanzarile de racoritoare: cu marci ca
    Lay’s, Krax si Star, vanzarile Star Foods au fost anul trecut de 82
    de milioane de euro, in scadere cu 4% fata de 2008. Piata
    snacksurilor, care include chipsuri din cartofi, popcorn,
    sticksuri, alune si seminte prajite, are o valoare anuala de 200 de
    milioane de euro si este dominata de companii ca Intersnack,
    European Food, Standard Snack si Alka.

    Memoria internetului pastreaza interventia lui Katsivelis din
    aprilie, cand anunta rezultatele financiare ale PepsiCo-IVI pe
    primul trimestru: crestere de vanzari de 6,4%, profit operational
    mai mare cu 4%, cota de piata mai mare cu 0,9% ca in aceeasi
    perioada a anului trecut. Venirea grecului in locul americanului la
    conducerea PepsiCo Romania este asteptata, deci, sa aduca in acest
    context un suflu nou in afacerile celui mai longeviv brand de pe
    piata romaneasca a bauturilor racoritoare. Sa tinem minte, asadar,
    momentul de fata, intrucat la el ne vom raporta de acum inainte
    cand vom vedea in ce directie se va schimba stilul de conducere de
    la Pepsi.

  • Noile pariuri ale lui Valvis

    “Am baut un vin de Samburesti in urma cu cativa ani si mi s-a
    parut mai bun ca un Bordeaux”, spune Jean Valvis, povestind
    pasionat despre ideea care i-a venit, in urma cu cativa ani, sa
    dezvolte o afacere in domeniu. Cu acelasi punct de plecare – a baut
    o apa minerala care i-a placut – a inventat si brandurile Dorna si
    Izvorul Alb, pe care le-a vandut ulterior catre Coca-Cola.


    Dupa ce a vandut si afacerea cu lactate in aprilie 2008 catre
    Lactalis, presa l-a asaltat cu intrebari despre ce planuri de
    afaceri mai are. Spunea de-atunci ca are si alte proiecte, intre
    care cel cu vinuri parea sa-i capteze cea mai multa atentie.


    In 2005 Valvis Holding a preluat Viti-Pomicola Samburesti din
    Olt, unde a investit de-atunci 12 milioane de euro, pentru ca
    “viile erau imbatranite si am replantat pana acum 230 ha dintre
    cele aproape 500 si am investit in tehnologie, care era invechita”.
    A construit si o divizie de distributie, care numara in prezent in
    jur de 25 de oameni si acum demareaza si campania de promovare.
    Primele vinuri, botezate Domeniile Samburesti, au ajuns pe rafturi
    in vara acestui an, iar din gama de opt licori pe care le are acum
    in portofoliu, una (Chateau Valvis) este destinata segmentului
    Horeca.

    Pe Valvis l-a atras, pe langa gustul vinului, datorat in mare
    parte solului bogat in oxizi de fier si consacrat printre
    cunoscatori ca fiind sursa celui mai bun Cabernet Sauvignon de pe
    piata, si povestea din spatele vinului. Atestata documentar inca de
    la 1521 si legata de viata omului politic Vintila Bratianu,
    podgoria Samburesti are pe cartea de vizita si familii boieresti ca
    Rudeanu sau Danilovici.

    Vedeta portofoliului, care are trei game, de la mainstream
    (Samburel de Olt), premium (Domeniile Samburesti) si rezerva
    privata (Chateau Valvis), iese acum la rampa printr-o campanie de
    promovare de patru saptamani, in care mesajul central este ca
    “Rouge de Roumanie”, denumirea sub care se promoveaza Cabernetul
    Sauvignon de aici, este cel mai bun din acest soi de pe piata
    autohtona. Bugetul de promovare este flexibil: numai pentru prima
    faza a campaniei, care se va desfasura pe o perioada de patru
    saptamani in TV, presa scrisa si online, sunt alocati 250.000 de
    euro.

    Desi Valvis nu da repere concrete in privinta cifrei de afaceri
    pentru anul in curs, iar “despre profit vom putea vorbi abia peste
    cativa ani, daca pana acum am cheltuit 12 milioane de euro numai pe
    investitii”, spune totusi ca pana acum au fost vandute 50.000 de
    sticle de Cabernet Sauvignon. Adica in doar cateva luni de la
    lansare.

    La un pret mediu pe sticla intre 24 si 27 de lei, la raft,
    valoarea vanzarilor se plaseaza in jurul a 1,25 milioane de lei.
    Dar afacerile cu vin nu se coc pe perioade scurte – a fost nevoie
    de cativa ani buni numai pentru replantarea viei si innoirea
    tehnologiilor, pentru ca vinul este un produs care se poate strica,
    iremediabil, in oricare din etapele de productie, fie ca este vorba
    de strugurii crescuti in vie, procesul de fermentatie, invechire
    sau imbuteliere.

  • De ce a fost rau cand a fost majorata TVA si nu e bine nici cand ar urma sa fie micsorata?

    Acum, decizia Camerei Deputatilor de a reduce TVA de la 24% la
    5% pentru alimentele de baza (paine, lapte, ulei vegetal, zahar) a
    fost taxata de unii analisti, pentru ca ar diminua veniturile
    bugetare si pentru ca nu ar conduce la scaderea automata a
    preturilor.

    In schimb, oamenii de afaceri din industria alimentara cred ca
    masura ar avea efecte pozitive. Radu Timis, care detine CrisTim,
    cel mai mare producator local de mezeluri, spune ca reducerea TVA
    la alimentele de baza ar fi o “mica speranta data oamenilor” si
    considera ca nici statul nu va pierde atat de mult cum se
    anticipeaza din aceasta masura. “Ar putea scoate la lumina piata
    neagra, care se stie ca este peste 50% din exact pietele pe care se
    doreste aplicarea acestei taxe.”

    Detalii pe www.zf.ro.