Tag: banca

  • Referinţa BNR a urcat la 4,3625 lei/euro, un nou MAXIM din ultimele cinci săptămâni

     O paritate mai mare decât cea de vineri, de 4,3663 lei/euro, a fost anunţată de banca centrală în data de 19 aprilie.

    În sesiunea precedentă, rata a fost de 4,3611 lei/euro.

    Leul a recuperat din terenul pierdut în raport cu francul elveţian, iar rata de referinţă a coborât de la 3,5056 lei/franc la 3,4865 lei/franc.

    Leul s-a apreciat şi faţă de dolarul american, astfel că rata de schimb pentru dolar a coborât de la 3,3845 lei/dolar la 3,3651 lei/dolar. Joi, cursul s-a plasat la maximul din ultimele şase săptămâni.

    Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Raiffeisen Bank International îşi pregăteşte demisia, după deschiderea unei investigaţii privind investiţiile personale

     Oferta demisiei va fi analizată de organismele responsabile, urmând ca Stepic să rămână în postul de director general până la luarea unei decizii finale, se arată într-un comunicat al RBI.

    Banca centrală a Austriei a anunţat, joi, că va investiga tranzacţii personale ale lui Stepic, după ce în presă au apărut informaţii că ar fi utilizat “firme-paravan”.

    Banca centrală va investiga situaţia împreună cu Autoritatea pentru Piaţa Financiară, a declarat guvernatorul Ewald Nowotny, într-o conferinţă de presă, citat de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Generaţia mea se apropie de pensionare, trebuie să facem loc tinerilor, să-i formăm

     “Acţionăm într-un mediu românesc şi mediul ăsta îşi spune cuvântul. Delăsarea apare la noi, indolenţa, una din marile pacoste ale comportamentului în această ţară, lucrul neterminat îl vezi în România pe la toate colţurile. Perseverenţa insuficientă, ca să nu zic altfel. Sunt delicat, de fapt, iarăşi legat de delăsare şi lipsa de perseverenţă, nu este calitatea primordială pe malurile Dâmboviţei. Nu pot să spun că în această instituţie ele nu există. Simt şi eu, fiind conducător, îţi trebuie metode diverse, ba să-i zgudui, ba să-i mai stimulezi, ba să-i mai ironizezi câteodată. Nu există o metodă uşoară de a împinge lucrurile înainte”, a declarat joi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu la seminarul “Cultura instituţională – element cheie în susţinerea performanţei” organizat de BNR.

    Isărescu spune că la banca centrală se încearcă înlocuirea metodei după zicala “meseria se fură” cu metoda “dacă nu ştii, te învăţ, dacă nu poţi, te ajut, dacă nu vrei, te conving, dacă nu, te dau afară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigi dacă depui lunar la bancă 250 de lei timp de doi ani

    Numai două bănci, respectiv Volksbank şi Intesa, mai afişează dobânzi de peste 6% pe an la conturile de economii, dar randamentul real este mai mic luând în calcul comisionul de lichidare a contului şi impozitul de 16% datorat pe veniturile din dobânzi.

    Vedeţi aici cât câştigi dacă depui lunar la bancă 250 de lei timp de doi ani

     

  • Banca unde dacă pui un an 10.000 de euro pierzi cel puţin 200

    Elveţienii de la Credit Suisse şi UBS practică dobânzi negative la depozite –  numai la cele interbancare, nu şi celor constituite de persoane fizice. Elveţia s-a folosit agresiv de dobânzile negative şi în anii ’70, când a încercat cu disperare să descurajeze intrările de capital, în condiţiile în care investitorii fugeau de inflaţia globală şi de instabilitatea din Orientul Mijlociu. În 31 iulie 1971, autorităţile elvetiene au luat decizia de a nu achita  nicio dobândă pentru fondurile străine care îşi plasează banii în Elvetia. Pentru orice plasament financiar care depăşea pragul de 50.000 de franci elvetieni, detinătorul banilor era obligat să plătească un impozit trimestrial în avans, nivelul fiind fixat la 2%. 

    Germania şi Elveţia au semnat un amendament la acordul referitor la taxarea conturilor secrete deţinute de germani în băncile elveţiene, înăsprind prevederile pentru evazionişti, însă opoziţia germană vrea în continuare să blocheze înţelegerea, apreciind-o prea permisivă. Ministerul german de Finanţe a anunţat că cele două ţări au convenit creşterea taxei retroactive asupra fondurilor cetăţenilor germani ascunse în conturi din Elveţia de la 19-34% la 21-41%. Cele două părţi au stabilit şi impunerea unei taxe de 50% în cazul celor care moştenesc conturi bancare în Elveţia şi nu vor să le declare.

    Introducerea dobânzilor negative ar fi un pas fără prea multe precedente în Marea Britanie. Economiştii spun că aceste dobânzi sunt problematice şi eficienţa lor depinde de ceea ce banca centrală vrea să obţină.

    Danemarca a introdus dobânzi negative în iulie 2012 pentru a-şi menţine moneda ancorată de euro prin respingerea fluxului de bani care intra în ţară, considerată un refugiu în faţa crizei din zona euro. Aprecierea excesivă a coroanei ar fi sufocat industria ţării. Măsura a avut efectul scontat.

  • Lazea, economist-şef BNR: Fiscul şi băncile ar trebui să aibă o “listă albă” cu cei care s-au dovedit bun platnici

    Companiile care îşi plătesc la timp datoriile faţă de furnizori, faţă de bugetele statului sau faţă de bănci ar trebui să figureze pe o “listă albă” în care să fie înscrişi cei care au dat dovadă de etică în afaceri, este de părere Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR)

    “Cred că nu este niciodată târziu să discutăm despre etica în afaceri şi aş dori să discut despre conceptul de etică văzută prin prisma reputaţiei. În România există multe companii care deşi au posibilitatea să-şi achite datoriile, nu o fac”, a arătat Lazea.

    Această atitudine “ştirbeşte reputaţia” respectivelor companii, în condiţiile în care în toate economiile dezvoltate din vest această încredere este cheia eticii în afaceri, a subliniat economistul-şef al BNR.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Lazea vrea “liste albe” cu firmele care plătesc la timp creditele şi taxele către stat

     “Ce-ar fi dacă băncile şi instituţiile ar avea şi liste albe cu firmele care se achită la timp de obligaţiile lor? Să avem – de pildă băncile – o listă albă cu cei care întotdeauna şi-au achitat creditele la timp”, a spus Lazea la o conferinţă.

    El a arătat că Ministerul Finanţelor ar trebui, la rândul său, să aibă o listă albă cu cei care nu au întârziat la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a redus prognoza de inflaţie pentru 2013 de la 3,5% la 3,2%

     “Probabil în septembrie ne îndreptăm spre intervalul ţintit, iar la final de an suntem binişor în intervalul ţintit. Sfârşitul de an, conform prognozei actuale, ne va prinde la 3,2%, faţă de 3,5% în prognoza anteriorară. Datele introduse în modelul macroeconomic operează şi cu o schimbare pentru finele lui 2014, în loc de 3,2% va fi 3,3%, cu 0,1 puncte mai mult”, a spus Isărescu.

    El a arătat că noua prognoză este cu 0,3 puncte procentuale mai scăzută faţă de cea din februarie, în condiţiile în care nu sunt informaţii că se vor face modificări în calendarul de ajustare a preţurilor administrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru bănci au împrumutat 665 milioane lei de la BNR, printr-o licitaţie repo

     La operaţiunea de la începutul săptămânii trecute au participat patru instituţii de credit, care au atras 709,5 milioane lei.

    Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână.

    Dobânzile practicate marţi de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o săptămână au crescut uşor, însă sunt în continuare sub rata dobânzii de politică monetară. Dobânzile afişate marţi sunt de 3,81% – 4,31% pe an, în scădere faţă de nivelurile de vineri, de 3,98% – 4,48% pe an.

    Împrumuturile acordate marţi de banca centrală prin licitaţia repo vor fi rambursate luni, pe 13 mai.

    Începând din 4 martie, BNR nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor comerciale prin licitaţiile repo, iar sumele au variat între 7,33 miliarde lei şi 178,3 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR, la cel mai REDUS nivel de la sfârşitul anului 2011

    O rată de schimb inferioară, de 4,2980 lei/euro, a fost publicată de banca centrală pe 29 decembrie 2011.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că aprecierea cursului de schimb este remarcabilă, în condiţiile crizei din Cipru şi a problemelor de la sucursala Bank of Cyprus, arătând că nu exclude aprecierea monedei în acelaşi timp cu creşterea exporturilor, aşa cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro