BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Un hacker român a inventat, din puşcărie, sistemul care face imposibilă fraudarea bancomatelor

    Valentin Boantă este deţinut al Penitenciarului Vaslui, acolo unde are de ispăşit o pedeapsă de cinci ani. El a profitat încă de timpul în spatele gratiilor pentru a dezvolta un dispozitiv care să împiedice exact tipul de infracţiune pentru care el a fost condamnat.

    Boancă a fost condamnat pentru că fabrica dispozitive de clonare a cardurilor. Mai precis, atunci când clientul folosea terminalul băncii pentru a retrage numerar, aparatul copia datelor pentru ca acestea să poată fi ulterior folosite ilegal.

    Bărbatul, născut la Oneşti şi absolvent al Liceului de arte plastice “Nicolae Tonitza” din Bucureşti a realizat în timp ce era la închisoare macheta unui dispozitiv ce roteşte cardurile în momentul introducerii acestora în terminat, astfel încât orice aparat ilegal de clonare devine inutil. El a trimis macheta către Salonul internaţional de invenţii de la Geneva şi, spre surprinderea sa, a obţinut Premiul internaţional al presei în 2013.

    “Sunt un băiat care a activat într-un domeniu greşit, am fost prins, mi-am recunoscut greşeala, îmi duc crucea, şi sper să am o şansă să demonstrez că a fost o greşeală singulară”, a mărturisit Valentin Boancă, conform celor de la Vremea Nouă.

  • MESAJUL lui Negriţoiu către asigurători: E o piaţă abuzivă, cu jucători slabi. Nu mai încercaţi cu presiuni

     “Trebuie mai multă etică şi mai mult respect reciproc. Vin dintr-o piaţă care a trecut prin probleme similare. Nu se poate, e un război (…) Limbajul este aproape inacceptabil, poate de ambele părţi. Este o piaţă de procesomani. Uniunea, şi dumneavoastră, uitaţi-vă în propria casă, uitaţi-vă la standarde, uitaţi-vă la profesionalism, uitaţi-vă la valori. Nu se poate ca unul sancţionat într-o piaţă, cu o anumită reputaţie pe o piaţă europeană, să vină să îmi ceară mie să îi pun la dispoziţie corespondenţă cu autoritatea acelei ţări. Unde este respectul pentru autoritate? Va invit la dialog”, a spus preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, la seminarul organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţare.

    El a continuat criticile, menţionând că piaţa asigurărilor are probleme de fond, cu distorsiuni structurale, “o piaţă abuzivă, cu jucători slabi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au deschis o afacere care livrează mâncare cu instrucţiuni de folosire pentru corporatişti

    „Pregăteşte ingredientele. Curăţă ceapa, tai-o în 4, iar apoi desfă învelişurile. Taie ardeiul în 2 bucăţi, scoate seminţele, taie-l în 4 felii şi apoi în 12 cuburi. Taie şi carnea marinată tot în 12“ – este una dintre instrucţiunile primite în reţeta pentru frigăruile de vită marinată din cutia cumpărată de la Cooku Bau.

    Afacerea, fondată de către Cristina Tohănean şi soţul ei, Cristian, se bazează pe pregătirea de cutii cu mâncare gata porţionată, alături de o reţetă şi de instrucţiunile necesare pentru a o muta din cutie pe farfurie. „Acum mai bine de un an, mă întorceam de la birou şi am auzit la radio o reclamă. Era vorba de un retailer care voia să pornească un nou brand în alimentaţie; s-a dovedit că era vorba de un cu totul alt produs care oricum nu s-a mai lansat, însă mie mi-a venit atunci ideea“, povesteşte tânărul antreprenor.

    Preţul unei cutii Cooku Bau este de 129 de lei şi conţine şase porţii, iar pentru ocazii speciale soţii Tohănean pregătesc şi cutii care pot ajunge la 190 de lei. Reţetele celor de la Cooku Bau sunt mai mult decât explicite. Ele conţin instrucţiuni ce pleacă de la încălzirea cuptorului şi timpul necesar până la a-ţi reaminti că ceapa trebuie spălată şi curăţată.

    Au investit în afacere aproape 30.000 de euro, dar sunt încrezători că îşi vor recupera banii într-o perioadă relativ scurtă. „Evident, nu suntem încă pe plus. Iniţial ne-am propus ca în opt luni să ajungem pe zero operaţional, acum termenul a scăzut la şase luni. Investiţia sperăm să o recuperăm într-un an şi jumătate, doi ani“, spune Cristian Tohănean. „Reacţiile au fost mai bune decât ne-am aşteptat şi au venit mai repede decat anticipasem noi. Numărul de clienţi este şi el mai mare decât am crezut că va fi“, completează soţia sa.

    Cristina Tohănean a lucrat în mai multe corporaţii, după care a deschis un birou de traduceri împreună cu o colegă din liceu. Soţul ei Cristian lucrează în telecom, tot într-o multinaţională. Faptul că au lucrat amândoi în multinaţionale i-a făcut să fie încrezători atunci când vine vorba de servicii pentru acest gen de clienţi.

    „Noi am fost corporatişti, ştim ce înseamnă. Ei au foarte puţin timp la dispoziţie şi nu au când să alerge pentru a cumpăra toate produsele proaspete. Oamenii aceştia muncesc foarte mult şi apoi se duc la magazin, unde iau ce le cade în mână, lasă foarte mulţi bani, pentru că au o slujbă care le permite asta. În cursul unei săptămâni sau două aruncă jumătate din lucrurile pe care le cumpără, pentru că nu apucă să facă nimic cu ele. Fie au timp dar nu ştiu ce să facă cu ele, fie nu au timp, pentru că pleacă la 8-9 seara de acolo şi se opresc în primul McDonald’s.“

  • Proiect pentru reducerea TVA la 9% pentru lapte, fructe şi legume proaspete

     În prezent, cota standard de TVA de 24% se aplică tuturor operaţiunilor impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. În domeniul alimentelor, excepţia se aplică pentru livrarea sortimentelor de pâine şi a altor specialităţi de panificaţie, a anumitor tipuri de făină de grâu, cota de impozitare fiind de 9%.

    Potrivit proiectului, în cazul acestor produse, cota redusă de 9% se va aplica de către agenţii economici producători, importatori şi de către cei care le comerercializează.

    Printre iniţiatorii propunerii legislative se numără Marian Avram, Petre Daea, Marian Ghiveciu, Liviu Harbuz, Florin Iordache, Manuela Mitrea, Mircea-Titus Delureanu, Ninel Peia (PSD), Gheorghe Emacu, Eugen Nicolicea, Valeriu Steriu (UNPR), Bogdan Ciucă (PC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar trebui să îţi petreci primele 20 de minute de după muncă

    Răspunsul unui utilizator al Quora  la întrebarea “Care sunt micile schimbări din viaţă care au cel mai mare impact?” oferă o soluţie simplă pentru diminuarea obosolii acumulate la muncă în timpul săptămânii şi pentru dezvoltare personală într-un interval de timp care se risipeşte de obicei pe lucruri nesemnificative.

    Ajungem să ne petrecem ore din viaţă irosindu-ne timpul  petrecut acasă după serviciu, iar acest comportament ne aduce o explozie de energie spre miezul nopţii şi oboseală dimineaţa. Ciclul se repetă până în weekend, când, din nou, nu ne odihnim până târziu în noapte duminica şi suntem din nou obosiţi la începutul săptămânii.
    Utilizatorul Quora a înlocuit această rutină obositoare prin impunerea unei reguli pe care a numit-o “regula celor 20 de minute”. “Acum, când ajung acasă, mă străduiesc să petrec cel puţin 20 de minute făcând ceva constructiv – scriu un articol, citesc o carte, joc şah, încerc să învăţ o limbă străină cu DuoLingo (încerc să fac asta pe telefonul meu şi nu pe latpop pentru a minimiza riscul distragerii atenţiei), cânt la chitară, meditez, încep să învăţ un limbaj de programare sau să îmi îmbunătăţesc flexibilitatea cu exerciţii de stretching”, spune el. “Odată depăşite cele 20 de minute, veţi vedea că veţi regăsi puterea de a continua. După câteva săptămâni, veţi fi terminat o carte – ceea ce, pentru mulţi oameni, va fi prima după o perioadă lungă de timp”.

    Dacă nu aveţi energia de a face ceva în cele 20 de minute, autorul articolului are un sfat simplu: “Mergeţi la culcare”. Nu există un beneficiu concret în a urmări Facebook-ul până la epuizare, prin urmare v-ar ajuta să vă faceţi un obicei: “Nu aveţi energie? Dormiţi. Aveţi energie? Petreceţi-l făcând ceva util.”

     


     

  • Ce resurse are politica monetară să relanseze economia Europei

    O dobândă negativă pentru depozitele băncilor la BCE este o opţiune, fie şi pentru că trebuie ţinut cumva ritmul cu reducerea continuă a dobânzii de referinţă la credite, sugera în iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, când dobânda de referinţă fusese redusă la 0,75%, iar dobânda la depozite ajunsese la zero.

    „Nu e clar dacă pieţele pot funcţiona la dobânzi negative. Unele pieţe pot“, reflecta Coure, adăugând că BCE va studia ce se întâmplă în Danemarca, ţară din afara zonei euro, dar a cărei bancă centrală introdusese atunci în premieră o dobândă negativă la depozite ca să se apere de invazia de capitaluri speculative care căutau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana daneză a însemnat o apreciere excesivă.

    Anul acesta, în aprilie, experimentul danez a luat sfârşit, iar banca centrală a majorat dobânda respectivă de la -0,1% la 0,05%, ca să stimuleze o apreciere a coroanei, depreciată între timp până la minimul ultimilor opt ani faţă de euro. În luna mai, acelaşi Coeure sugera că a venit momentul şi pentru BCE să acţioneze, fiindcă un euro prea puternic şi inflaţia prea mică subminează relansarea zonei euro.

    O comparaţie cu situaţia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru că şi cu dobânda negativă, şi cu coroana depreciată, inflaţia în ţara nordică n-a făcut decât să scadă continuu, de la peste 2% în 2012 la 0,3% în mai 2013, faţă de 0,5% în zona euro, reflectând aceeaşi greutate a economiei reale de a depăşi urmările crizei financiare ca şi în zona euro. Anul trecut, economia daneză a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), în timp ce în zona euro economia a scăzut cu 0,4%.

    Faptul că aprecierea euro contribuie la dificultăţile de redresare a zonei euro este însă o realitate. De la o medie anuală de 1,47 dolari/euro în 2008, cursul a evoluat la 1,39 în 2009, 1,32 în 2010, 1,39 în 2011, 1,28 în 2012, 1,32 în 2013 şi 1,37 în primele cinci luni din acest an. Preşedintele BCE, Mario Draghi, remarca în martie, când euro atinsese 1,39 dolari, că în comparaţie cu minimele din 2012 euro a câştigat 9% faţă de moneda americană, ceea ce ar însemna un minus de 0,4-0,5% la rata actuală a inflaţiei în zona euro.

    Cum mandatul BCE vizează stabilitatea preţurilor (o ţintă de inflaţie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi şi ceilalţi oficiali ai BCE să vorbească despre dezinflaţie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o inflaţie foarte mică face dificilă reducerea îndatorării guvernelor, a companiilor şi a familiilor, ceea ce loveşte în primul rând în statele de la periferia zonei euro, împiedică avansul de competitivitate al acestora faţă de Germania şi amână perspectivele de cumpărare pentru companii şi consumatori, în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Ultimele luni însă au mutat centrul discuţiei asupra aprecierii euro faţă de dolar, fiindcă ea a fost mai greu de explicat decât neputinţa clasică a oricărei economii slabe de a genera inflaţie. De unde a venit această întărire a euro?

    La sfârşitul anului trecut, motivele avansate de finanţişti ţineau de îmbunătăţirea perspectivelor zonei euro după cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explicaţiile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibilă o majorare a dobânzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) înainte de vara lui 2015, pentru că economia SUA nu şi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de muncă noi în domeniile cu salarii mari sunt prea puţine.

    Pentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cumpărat iniţial dolari, umflându-şi rezervele valutare cu 126 mld. dolari în T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca să nu mărească ponderea dolarului în rezerve, a vândut ulterior dolari cumpărând alte monede, în primul rând euro. În februarie, când Banca Chinei a început mişcarea, yuanul a scăzut cu 1,4% faţă de dolar, în timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explicaţii ţin de întoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pieţele dezvoltate, după ce în anii precedenţi preferau pieţele emergente.

    Aşa se face că s-au înmulţit vocile din rândul finanţiştilor care au propus ca BCE să contracareze aprecierea euro şi inflaţia prea mică prin singurul instrument de politică monetară cu adevărat neconvenţional: tiparniţa de bani, respectiv o operaţiune de relaxare monetară cantitativă (QE – quantitative easing) după exemplul celor derulate din 2008 până acum de Rezerva Federală a SUA (cumpărări de obligaţiuni federale şi ipotecare pentru a împinge băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia).

    Aceste voci existau încă din 2012, în contextul recesiunii din zona euro, însă pe atunci inflaţia în zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. Între timp, şefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat că pericolul deflaţiei paşte zona euro şi a cerut deschis BCE să ia măsuri neconvenţionale de relaxare monetară. În ultimele luni, Mario Draghi a sugerat că ar putea avea în vedere în ultimă instanţă un astfel de model, ceea ce i-a făcut pe comentatori să estimeze că dacă speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reuşi să forţeze BCE să acţioneze. Ori măcar să dea un orizont de timp pentru aşa ceva.

  • Scriitorul Nicolae Breban nu a fost colaborator al Securităţii

     Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut, la începutul lui aprilie 2011, Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a scriitorului Nicolae Breban.

    Decizia de colaborare în cazul Nicolae Breban a fost dată de CNSAS în martie 2011, iar dosarul în care Consiliul cerea constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal pe 4 aprilie 2011.

    Pe 2 iulie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea CNSAS, constatând astfel calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa lui Nicolae Breban.

    Hotărârea a fost atacată de Nicolae Breban la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Miercuri, 18 iunie, ICCJ a admis recursul şi a stabilit irevocabil că Nicolae Breban nu a fost colaborator al Securităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PLANUL DE PACE în 14 puncte propus de preşedintele Ucrainei pentru estul separatist al ţării. Planul nu include şi încetarea unilaterală a focului

     Acest plan conţine, între altele, puncte referitoare la “dezarmare”, “garantarea unui culoar pentru plecarea mercenarilor ruşi şi ucraineni” sau “descentraliazarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”, potrivit site-ului televiziunii private Inter TV.

    Însă în plan nu figurează şi încetarea unilaterală a focului anunţată de către preşedintele ucrainean.

    O insurecţie separatistă în regiunea industrială rusofonă Donbas s-a soldat cu cel puţin 360 de morţi, începând din aprilie, şi ameninţă unitatea acestei foste republici sovietice, devastată deja de recesiune

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leonardo DiCaprio a donat 7 milioane de dolari pentru conservarea oceanelor

    Actorul Leonardo DiCaprio este cunoscut pentru implicarea în proiecte de protejare a mediului şi pentru faptul că este unul dintre cei mai ecologişti actori de la Hollywood. El a participa pe 17 iunie la conferinţa “Oceanele noastre”, organizată de departamentul de stat american, în cadrul căreia a promis să doneze 7 milioane de dolari, pe parcursul următorilor doi ani, pentru a ajuta eforturile de conservare a oceanelor.

    “Distrugem oceanul şi resursele sale vitale, şi doar pentru că nu putem observa de pe uscat toate aceste lucruri nu înseamnă că ele nu există”, a declarat actorul. “Aceste lucruri trebuie să se termine”.

    În cadrul galei “Oceanele noastre”, sumele strânse de organizatori au fost de aproape două miliarde de dolari.

    DiCaprio, nominalizat de cinci ori la premiile Oscar, a mai făcut de-a lungul timpului donaţii către grupări ce au ca activitate protejarea mediului. Actorul cunoscut pentru rolurile din “Titanic”, “Inception” sau “Marele Gatsby” are o avere estimată la 200 de milioane de dolari.

  • Directorul Romgaz: România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, care este poziţia Romgaz faţă de gazele de şist în contextul internaţional dat de situaţia din Ucraina.

    “Romgaz, la ora asta, nu are niciun obiectiv legat de gazele de şist. Activitatea pe câmpurile tradiţionale este suficient de intensă şi programele noastre de investiţii sunt orientate spre zona aceea”, a declarat Virgil Metea.

    El a precizat însă că România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist şi “ar fi normal” să le cunoască.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro