BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Niţă: Nu închidem Oltchim şi dacă nu-l privatizăm luna asta, îl vindem altă dată

     “Oltchim reprezintă un obiectiv pentru Guvern. Dacă nu-l privatizăm nici în 6 iunie vom reuşi altă dată. (…) Să nu-şi închipuie cineva că vom închide această fabrică”, a afirmat Niţă într-un forum pe teme energetice.

    Ministrul a adăugat că Oltchim trebuie să nu mai acumuleze pierderi, iar pentru a realiza acest obiectiv trebuie să găsească finanţare pentru a pune în funcţiune una sau două linii de producţie.

    “Există investitori care vor să ia la pachet Oltchim şi Arpechim (principalul furnizor de materii prime pentru Oltchim, controlat de OMV Petrom, n.r.). Avem discuţii şi cu OMV Petrom”, a mai spus Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Economiei crede că FMI va fi de acord reducerea CAS

     “Cred că nu vor fi probleme”, a declarat marţi Niţă, la un forum pe teme energetice, răspunzând unei întrebări legate de acest subiect din partea presei.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a declarat săptămâna trecută că instituţia pe care o conduce nu va negocia cu FMI lărgirea bazei de impozitare, ca măsură compensatorie pentru scăderea cotei cu 5 puncte procentuale la CAS, aşa cum prevede scrisoarea de intenţie, precizând că reducerea va fi aplicată de la 1 iulie şi va afecta veniturile cu 1,5 miliarde de lei.

    “La CAS am luat în calcul mai multe scenarii. Vrem date finale pe colectare şi în această lună. În linii mari este vorba să ne bazăm şi pe veniturile de la buget şi pe taxa de construcţii speciale. Vom vedea dacă este vorba şi de tăierea de alte cheltuieli. Există mai multe scenarii cu FMI. Să vedem ce acord va fi convenit”, a spus Ioana Petrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump sutien prezentat de cei de la Victoria’s Secret

    Modelul sud-african Candice Swanepoel va purta cel mai scump sutien prezentat de către compania Victoria’s Secret, cu o valoare de peste 10 milioane de dolari.

    Creat de firma de lux elveţiană Mouawad, sutienul este realizat din 4.200 de pietre preţioase, inclusiv diamante, safire galbene şi rubine, toate încadrate în aur de 18 carate. Un rubin de 52 de carate este legat de centrul sutienului, astfel că nu este de mirare faptul că doi bodyguarzi păzesc în permanenţă piesa, relatează cei de la designlimitededition.com.

    “Nu am purtat niciodată ceva atât de scump”, a declarat Candice celor de la People Magazine. “Au trebuit să facă un mulaj după bustul meu pentru ca sutienul să se potrivească, însă ce mi-am imaginat eu nu se compară cu realitatea. Este un obiect extraordinar.”

    Sutienul valorează de patru ori mai mult decât cel prezentat anul trecut. Printre modelele care au mai purtat piesa centrală a show-ului anual s-au numărat Alessandra Ambrosio, Miranda Kerr, Gisele Bundchen şi Heidi Klum.

  • Ascensiunea Regelui Ciocolatei – cum a ajuns magnatul Poroşenko preşedintele Ucrainei

    Părea puţin probabil în urmă cu nici şase luni, dar magnatul Petro Poroşenko, cu afaceri importante în producţia de dulciuri, a fost ales preşedintele Ucrainei. Întrebarea rămâne, însă: este Poroşenko un oportunist sau un vizionar? Cei care ar vrea să-l înţeleagă pe Poroşenko ar trebui să viziteze Vinnîţea, reşedinţa unei regiuni la circa 200 de kilometri de Kiev. Oraşul, situat pe râul Bug, are 370.000 de locuitori şi o universitate de medicină.

    Timp îndelungat, oraşul a avut două atracţii turistice. Prima este casa lui Nikolai Pirogov, cel care a fondat medicina de război în Rusia. Pirogov a murit în 1881, iar în prezent se află îmbălsămat la Vinnîţea. Cealaltă atracţie este sediul “Werwolf” al lui Hitler, construit în 1942 şi situat într-o pădure la 8 kilometri de oraş. Dar de circa trei ani, Vinnîţea are şi o a treia atracţie turistică: cel mai mare spectacol cu fântâni arteziene muzicale, scrie revista germană Der Spiegel. Turişti din toată Ucraina vizitează oraşul pentru a vedea spectacolul, considerat printre cele mai impresionante 10 de acest fel din lume.

    Sau cel puţin aşa se spune în cele două fabrici de ciocolată din Vinnîţea, ambele deţinute de conglomeratul Roshen, al lui Poroşenko. Roshen este cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, iar Poroşenko unul dintre cei mai bogaţi ucraineni, cu o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari înaintea crizei.

    Fântânile arteziene au fost un cadou al miliardarului pentru locuitorii din Vinnîţea, pe care îi reprezintă în parlamentul de la Kiev. În Vinnîţea nu sunt semne ale luptelor din alte regiuni ale ţării. Este un oraş calm şi modern. Transportul în comun funcţionează permanent şi există chiar şi o linie telefonică la care locuitorii se pot plânge primarului când nu funcţionează ceva.

    Piaţa în stil Poroşenko. Cu câteva zile înaintea alegerilor, Poroşenko a vizitat oraşul pentru a convinge populaţia să-l susţină. Miile de oameni care l-au aşteptat nu au fost greu de convins, potrivit Der Spiegel. Şi nu doar pentru că 5.000 dintre locuitori lucrează în fabricile lui, ci şi pentru că plăteşte salarii mai mari decât în alte locuri. Recent, a deschis o a treia fabrică în oraş.

    Oamenii s-au adunat în centrul oraşului, cu baloane în culorile naţionale ale Ucrainei şi steaguri cu sloganul “Trăieşte într-un nou mod – Poroşenko!”. Fiul de 28 de ani al miliardarului, Aleksei, reprezentant în parlamentul regional, l-a aşteptat lângă podium.

    Candidatul la prezidenţiale a întârziat 20 de minute. Poroşenko, în vârstă de 48 de ani, purta un costum albastru, cu cravată cu dungi. A compensat pentru întârziere printr-un discurs înflăcărat. “Nu vom mai permite niciodată cuiva să tragă Ucraina înapoi în trecut. Vom înfiinţa o nouă armată, capabilă să apere suveranitatea ţării noastre. Şi nu mai putem trece niciodată printr-o ruşine precum anexarea Crimeei”, a strigat el către mulţime.

    Oamenii adunaţi în centrul oraşului au răspuns scandându-i numele. Poroşenko a promis tot ce au vrut oamenii să audă: o poliţie “care să apere drepturile fiecărui cetăţean”; pace pentru ca oamenii de afaceri să revină; sprijin pentru clasa de mijloc; perspective pentru tineri. “Ceea ce am făcut la Vinnîţea vom face şi în restul ţării. Vom fi mândri să trăim în Ucraina.”
    andidatul surpriză. În prezent, nimeni nu este mândru că trăieşte în Ucraina. Şi nici măcar Poroşenko, între timp ajuns preşedinte, nu a explicat cum va face toate aceste lucruri într-o ţară aproape în faliment.

    Dar fabricantul de ciocolată este un personaj care inspiră, aflat într-o stare permanentă de nelinişte, de impulsivitate. “Nu este lipsit de forţă”, spune o persoană care îl cunoaşte. Alţii îl descriu pe cel care afirmă că vrea să salveze Ucraina ca pe un om exploziv, isteric, răzbunător şi, câteodată, ciudat şi nebun. Oportunitatea organizării alegerilor prezidenţiale a fost pusă sub semnul întrebării de boicotul din regiunile Doneţk şi Lugansk, controlate de separatişti, dar şi de incertitudinile privind poziţia Rusiei. În acelaşi timp, însă, Ucraina avea nevoie de un şef de stat.

    Deşi în urmă cu jumătate de an nimeni nu‑şi imagina o candidatură a miliardarului, care pe lângă producţia de ciocolată are şi fabrici auto, un şantier naval şi un post TV, într-o perioadă de câteva săptămâni notorietatea acestuia a crescut la un asemenea nivel, încât i-a permis să câştige alegerile din primul tur.

    Lungul drum către avere. Poroşenko este originar dintr-un mic oraş la sud-vest de Odesa, aproape de graniţa cu Republica Moldova. Tatăl său a lucrat ca inginer agronom în perioada sovietică, iar mai târziu a devenit director al asociaţiei antreprenorilor Ukrprominvest. În arhivele statului există unele indicii că tatăl lui Poroşenko ar fi petrecut doi ani în închisoare pentru că ar fi furat de la stat.

    Petro era destul de neastâmpărat în şcoală şi, chiar dacă avea note bune în general, a avut media scăzută la purtare. A practicat sporturi, mai ales judo, iar după ce s-a bătut cu patru cadeţi la comisariatul militar a fost trimis să facă armata în Kazahstan. După serviciul militar obligatoriu, Petro a studiat relaţii internaţionale şi drept internaţional la Kiev. În timpul facultăţii s-a întâlnit cu Marina, care avea să-i devină mai târziu soţie.

    Primul copil al celor doi, un băiat s-a născut în 1985, urmat de două fete gemene în 2000 şi un alt fiu în 2001. În timp ce Poroşenko îşi termina studiile la începutul anilor ‘90, URSS se destrăma. La fel ca mulţi oameni cu studii superioare, a ales să-şi deschidă o afacere, în comerţul cu boabe de cacao. În anii í90 a început să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania şi Ungaria.

    Poroşenko a organizat aceste fabrici în grupul Roshen, după partea din mijloc a numelui său. Roshen se situează, după venituri, pe locul 18 în lume între companiile producătoare de dulciuri, nu cu mult în urma unor nume precum Haribo, Lindt şi Arcor. Succesul lui Poroşenko, adus de vânzările mari din Rusia, a devenit însă un blestem odată cu înrăutăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

  • Magnet pentru ingineri. Continental va deveni cel mai mare angajator din regiunea Sibiului

    Continental Automotive Systems Sibiu, una din cele şapte entităţi ale concernului german din România, va deveni în perioada imediat următoare cel mai mare angajator din regiune, odată cu extinderea departamentului de cercetare şi dezvoltare. „Continental va fi cel mai mare angajator din regiunea Sibiului. Vom ajunge în perioada următoare la peste 4.000 de angajaţi faţă de 2.800 în prezent. Dintre aceştia, 1.500 vor fi ingineri, inclusiv cei 800 deja existenţi”, a spus Lăcrămioara Dărăban, manager resurse umane în cadrul Continental Automotive Systems.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 505 milioane de euro, în creştere cu aproape 50% comparativ cu 2012, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, compania a continuat să înregistreze pierderi brute, de 3,6 milioane de euro. „După un deceniu în Sibiu vom deschide aici cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din regiune, cu o suprafaţă totală de 7.000 mp, dintre care 1.000 mp va fi laboratorul. Avem în plan angajarea a peste 1.500 de ingineri în cadrul diviziilor noastre din România în următoarele luni. A avea în acelaşi loc atât producţie, cât şi R&D este un avantaj atât pentru cei care dezvoltă noile produse, cât şi pentru clienţi”, a spus Christian von Albrichsfeld, general manager la Continental Automotive România.

    Din acest motiv, Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, a pus în premieră accent pe salariile mari plătite de compania germană. Singura altă companie care comunică deschis salariile ridicate şi creşterile veniturilor muncitorilor este Automobile Dacia, care la Mioveni plăteşte salarii duble comparativ cu media industriei la nivel naţional. „Continental a creat 500 de noi locuri de muncă în Sibiu şi va deveni cel mai mare angajator din regiune în curând. Locurile de muncă se adresează absolvenţilor de universităţi tehnice. Aceştia au acum posibilitatea de a avea posturi bine plătite, ceea ce de asemenea va susţine dezvoltarea acestei regiuni. Formarea şi cercetarea personalului sunt parte a bunăstării economice a unei regiuni şi fac parte din dezvoltarea sustenabilă. Dezvoltarea de fabrici oferă perspective bune pe piaţa forţei de muncă şi oferă tinerilor o perspectivă de trai mai bună”, a spus ambasadorul german.

    Salariile angajaţilor diviziei din Sibiu au crescut în ultimul an, potrivit oficialilor companiei, şi sunt pe un trend ascendent din 2004 încoace. „Am avut puţine investiţii noi în ultima vreme, dar cei care sunt deja în Sibiu şi-au extins considerabil afacerile. Putem numi această fază cea a investiţiilor intensive în contrast cu ce am avut la începutul anilor 2000, când au fost investiţii extensive, când am dezvoltat această zonă ca una industrială. Acest lucru nu înseamnă că nu au venit investitori, dar au venit mai degrabă în turism, servicii şi mai puţin în zona de producţie industrială”, a spus Klaus Iohannis, primarul Sibiului.

    Pe lângă cei de la Continental, în Sibiu au mai realizat investiţii cei de la Marquardt, compania germană ce produce în România unităţi de control pentru automobilele de top ale BMW, Volkswagen şi Mercedes-Benz.
    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în luna mai a anului trecut salariul mediu net în industrie şi construcţii în judeţul Sibiu a fost de 1.882 de lei pe lună, în creştere cu 82% de la 1.031 de lei în mai 2007. La nivel naţional salariul mediu net a crescut între 2007 şi 2013 cu 60%. Pe de altă parte, în judeţul Argeş, unde principalul angajator este Dacia, în mai 2013 salariul mediu net în industrie era de 2.218 lei, în creştere cu 106% comparativ cu 1.076 lei în mai 2007.

    În zece ani, divizia companiei din Sibiu a crescut de la 30 la 2.800 de angajaţi. În acest timp, în zona industrială vest din Sibiu au fost construite patru module de producţie şi un centru de cercetare şi dezvoltare. Planurile de dezvoltare includ un al cincilea modul ce extinde activitatea de R&D şi va include o nouă echipă  de producţie pentru Sistemele Avansate de Asistenţă la Condus, care îşi va începe activitatea anul viitor. Proiectul sistemelor de asistenţă a fost demarat încă din 2012 în cadrul centrului R&D din Timişoara.

    „Cel mai mare procent dintre oamenii recrutaţi este ocupat de oamenii pe care noi îi dezvoltăm. Continental creşte pe baza universităţilor şi a generaţiilor pe care le formează şi mai puţin afectând alte companii din zonă. Jumătate dintre angajaţi vin din Sibiu şi restul din alte oraşe. Pe de altă parte, majoritatea sunt veniţi deja la studii în Sibiu şi rămân aici. Mai avem mulţi angajaţi veniţi de la universitatea din Iaşi, dar şi din Cluj-Napoca”, a spus Lăcrămioara Dărăban.

    Planurile grupului german se extind la doar câteva luni de când au anunţat crearea a 1.000 de noi locuri de muncă în 2014, pe lângă cele 1.500 create în 2013.  Lăcrămioara Dărăban explică însă că grupului nu îi este uşor să acopere posturile de ingineri: „Ţinând cont de faptul că centrul de cercetare din Sibiu este printre cele mai mari din Transilvania, inginerii ne aleg pe noi şi nu merg către alte companii. În zona de tehnicieni şi operatori, noi dezvoltăm aici oamenii chiar dacă nu preluăm direct angajaţi din piaţă, ci îi calificăm şi îi aducem la un standard de care noi avem nevoie”.

  • În căutarea antreprenorului perfect. Cum vede un gigant din Big 4 portretul omului de afaceri român

    Antreprenorii ar trebui să nu renunţe la ceea ce fac, să fie inovativi şi să continue să-şi spună poveştile de succes“, sintetizează Bogdan Ion, şeful EY România, sfaturile pe care le dă antreprenorilor şi mesajele de încurajare pentru cei care în acest an sau în anii următori se vor gândi să intre în competiţia EY Entrepreneur of the Year (EOY) – singura competiţie antreprenorială organizată la nivel global, care a ajuns şi în România. În noiembrie 2014 vom afla cine este cel mai bun antreprenor din România, iar acesta se va duela în vara anului 2015, în finala mondială de la Monte Carlo, cu cei mai buni antreprenori din lume pentru titlul World Entrepreneur Of The Year (WEOY).

    „Participarea la această competiţie oferă posibilitatea de a interacţiona cu antreprenori de top. Oferă o vizibilitate extraordinară antreprenorilor participanţi şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de implicare a angajaţilor. Programul a evoluat de la an la an, ajungând astăzi ca mai mult de jumătate dintre top 100 companii listate la bursa americană NASDAQ să fi câştigat premiul Entrepreneur Of The Year. Astfel, câştigătorul EOY din România va intra într-o comunitate a antreprenorilor de elită la nivel global“, susţine Bogdan Ion.

    Pentru a putea să intre în programul EY Entrepreneur Of The Year România 2014, un antreprenor trebuie să aibă o afacere care să fie înfiinţată de cel puţin trei ani, să aibă cifră de afaceri pe cel puţin doi ani şi să aibă un număr minim de 10 angajaţi. Candidatul trebuie să joace un rol activ în afacere şi să deţină o parte sem-ni-ficativă din capitalul subscris al firmei (mi-nimum 20%). Naţionalitatea română nu condi-ţio-nează participarea în competiţie. Impor-tant este ca, pe lângă aceste criterii, cea mai mare parte a operaţiunilor afacerii să se desfăşoare în România.

    De ce este atât de important antreprenoriatul pentru România şi pentru întreaga economie mondială? ”Este un catalizator al inovaţiei şi al creării de locuri de muncă, dimensiuni esenţiale în actualul context economic“, a afirmat şeful EY România într-o discuţie cu Business Magazin.

    În contextul crizei financiare şi economice internaţionale, şomajul a devenit o problemă la nivel mondial, în special în rândul tinerilor. Antreprenorii sunt printre puţinii actori economici care au continuat să facă angajări chiar şi în acest mediu economic dificil, dincolo de faptul că tot ei investesc sistematic pe plan local, plătesc taxe şi susţin creşterea economică dintr-o ţară.

    În România, antreprenorii reprezintă un procent destul de mic din totalul volumului de business: ”La nivel local, dacă ne uităm la top 100 de companii, circa 70% sunt reprezentate de filiale ale firmelor multinaţionale care operează în România. Iar o pondere semnificativă în cei 30% rămaşi o deţin companiile cu capital de stat. Ca urmare, avem nevoie de mai mulţi antreprenori pentru că suntem sub media europeană a afacerilor antreprenorilor la 1.000 de locuitori. Suntem la circa 56% din media europeană“, mai spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

    Accesul la finanţare rămâne în continuare o pro-vocare majoră pentru dezvoltarea antrepre-no-riatului în România. Totodată, majoritatea antreprenorilor români cred că mediul de reglementare şi de impozitare s-a deteriorat în 2013, cele mai mari obstacole în crearea şi în dezvoltarea unei firme fiind incertitudinea fiscală, birocraţia şi nivelul taxelor, după cum reiese şi din studiul EY  ”Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013„.

  • Lipsa educaţiei financiare şi a banilor explică apetitul redus al românilor pentru pensii facultative

    „Pensia facultativă reprezintă un produs de economisire pe termen lung cu scopul obţinerii unui venit suplimentar la vârsta pensionării. Pe fondul unui nivel scăzut de educaţie financiară, oamenii nu se gândesc să economisească  lunar pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă pentru diverse situaţii sau urgenţe ce pot apărea. Educaţia financiară  trebuie inclusă în programa de învăţământ pentru a dobândi cunostinţe financiare generale la nivelul societăţii”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Începând cu anul 2004, elevii de clasa a zecea învaţă educaţie antreprenorială dintr-un manual rigid şi încărcat de formule, menit să completeze cunoştinţele pur teoretice din vechile cărţi de economie destinate celor de clasa a unsprezecea. „Manualele au fost făcute cu mintea din altă vreme, iar conceperea lor s-a făcut fără să fim consultaţi de comisia care elaborează manuale, pentru că aceasta nu conţine entităţi private“, spune Ştefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organizaţie internaţională care se ocupă de educarea în spirit economic şi antreprenorial a elevilor din 123 de ţări.

    Consultantul financiar Dragoş Pătroi observă că, de cele mai multe ori, salariaţii de nivel mediu nu cunosc aceste instrumente, pentru că fie nu li s-a explicat despre acest mecanism, fie explicaţiile nu au fost pe înţelesul lor – „tot ce înseamnă fond de acumulare este asimilat în mintea românului, de cele mai multe ori, cu noţiunea de ţeapă”. Venitul mediu de nici 400 de euro, situat în coada clasamentului între cele 28 de state ale Uniunii Europene, constituie un alt obstacol în calea dezvoltării acestui sector, susţin specialiştii.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Ponta: Banii din listarea Electrica vor fi lăsaţi companiei, pentru infrastructura cu Moldova

     Şeful Executivului a făcut această afirmaţie în cadrul discursului susţinut la o conferinţă cu tema securităţii în regiunea Mării Negre.

    “Am decis ca resursele financiare pe care le vom obţine în urma IPO (oferta publică iniţială-n.r.) nu vor fi incluse direct în buget, aşa cum desigur şi-ar dori majoritatea membrilor Cabinetului, ci le vom lăsa în companie pentru a le investi în infrastructura care conexează România cu Moldova”, a spus Ponta.

    În opinia lui, aceasta este una dintre deciziile politice pe care Guvernul le poate lua, iar o asemenea sumă, pe care o estimează a fi undeva la jumătate de miliard de euro, şi-ar dori-o şi ministrul Cercetării, şi ministrul Educaţiei, şi ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece lucruri pe care nu le ştiai despre IKEA

    1. Produsele IKEA folosesc aproximativ 1% din producţia mondială de lemn;

    2. IKEA livrează anual aproximativ 800 de milioane de metri cubi de lemn, suficient cât să umple 9.000 de piscine olimpice;

    3. Magazinul construieşte propriul oraş în apropiere de Londra;

    4. Fondatorul IKEA, Ingvar Kamprad, zboară la clasa economică din solidaritate pentru angajaţii săi;

    5. IKEA ajunge la venituri anuale de 35,5 miliarde de dolari, mai mult decât PIB-ul Tanzaniei;

    6.Compania şi-a scăzut preţurile cu o medie de 2-3% în fiecare an în acest secol;

    7. Anul trecut, 775 milioane de clienţi au vizitat IKEA, mai mult decât dublul populaţiei SUA;

    8.Cel mai mare magazin IKEA din Stockholm acoperă 600.000 km mai mult decât zece terenuri de fotbal;

    9.IKEA vinde o bibliotecă “Billy” la fiecare zece secunde;

    10 În China poţi să dormi pe paturile din magazinele IKEA, iar angajaţii de acolo îţi schimbă chiar şi aşternuturile.

    IKEA este cel mai mare retailer de mobilă din România şi deţine un magazin în nordul Bucureştiului. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a fost de circa 90 de milioane de euro. Compania are 425 de angajaţi. În 2013, profitul IKEA Group a crescut cu 3,1%, ajungând la 3,3 miliarde de euro. Condiţiile pieţei au început să se îmbunătăţească, astfel, cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în China, Rusia şi SUA.

  • Încălzirea globală face primele victime: o insulă e pe cale să fie înghiţită de ape

    Kiribati, o insulă din Pacificul de Sud, se află la doar 3 metri deasupra nivelului apei. Preşedintele statului, Anote Tong, a declarat de curând că în maximum 60 de ani insula nu va mai putea fi locuită, relatează Business Insider.

    Kiribati este în pericol să fie înghiţită de ape din cauza vitezei cu care gheţarii din Groenlanda şi Antarctica se topesc. Acest proces este cauzat, în mare măsură, de emisiile de carbon ale fabricilor, maşinilor şi activităţilor umane.

    Statul din Pacific nu este un poluator important, emisiile de arbon ajungând la doar 7% din media globală.

    Încălzirea globală va înrăutăţi riscurile la adresa sănătăţii publice, va afecta agricultura şi va produce inundaţii în multe zone ale lumii, avertizează Intergovernmental Panel on Climate Change. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia şi poate accentua tipurile de şocuri economice care conduc la conflicte.

    Înainte de a se angaja la investiţii de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice extreme, multe ţări aşteaptă ca ştiinţa să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluţia încălzirii globale şi contribuţia omului la schimbările climatice.
    Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puţin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, faţă de cifra de 90% înaintată în 2007.