BusinessMagazin

Tag: ue

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. România va rămâne ţara cu cel mai mic şomaj din Europa de Est

    Pe ansamblu, ocuparea va scădea cu 0,3% în UE11, raportat la o scădere cu 0,5% în UE15 (vechile state membre). Pentru 2014 este de aşteptat doar o creştere modestă, în timp ce rata şomajului va urca la cca 11% şi va rămâne la un nivel înalt şi la anul (raportat la 11,5% în UE15).

    De remarcat că atât în 2013, cât şi la anul, prognoza Comisiei vede România drept ţara cu cea mai scăzută rată a şomajului din UE11 şi mult sub media UE15, anticipând pentru ambii ani inclusiv o reducere a şomajului faţă de 2012.

  • Fraudele care afectează bugetul UE vor fi cercetate de Parchetul European

    “Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze din 1 ianuarie 2015”, a declarat Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.

    În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul: media UE este de doar 42,3% pentru perioada 2006-2011, iar în cazul României este de 23,4%, conform statisticii furnizate de reprezentanţa CE la Bucureşti.

    Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională. Acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale.

    Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.

    Un colegiu format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncţi şi 5 procurori delegaţi, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.    

    Propunerea garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.

    Normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor. Propunerea stabileşte, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.

    “Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă.

    În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie şi Irlanda nu vor participa, cu excepţia cazului în care acestea decid în mod voluntar şi expres să facă acest lucru.

    Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va rămâne responsabil de investigaţiile administrative care nu intră în sfera de competenţă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni şi abaterile disciplinare grave şi infracţiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

    OLAF nu va mai efectua investigaţii administrative privind fraude sau alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenţa exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârşirea unor astfel de infracţiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigaţii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistenţă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relaţia cu procurorii de la nivel naţional).

    Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanţei OLAF şi consolidarea garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor sale, în lumina dispoziţiilor prevăzute pentru Parchetul European. În acest sens se prevăd două iniţiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcţiei de inspector de garanţii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigaţie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanţie procedurală specifică sub forma unei autorizaţii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigaţie mai intruzive (percheziţia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăşoare în instituţiile UE.
        
    Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile şi veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de fraudă.

  • Hoţii care au furat o ţară

    Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a cerut sesiune specială a Parlamentului, care să discute implicaţiile cazului Fenechiu asupra Mecanismului de Cooperare şi Verificare (sugerând că din cauza păstrării lui Fenechiu în Guvern, România va avea un raport negativ pentru Schengen) şi politica proastă de personal a lui Victor Ponta, din al cărui cabinet au plecat 14 miniştri din cauza unor probleme penale, de incompatibilitate sau de plagiat. Gheorghe Flutur, secretarul general al PDL, a prevestit catastrofa economică în cazul unui raport prost al UE asupra MCV, susţinând că “investiţiile străine în România vor scădea, afectând grav economia”.

    Iritat, Ponta a replicat că speră ca şi pe “hoţii” Blejnar, Videanu sau Duţă să-i cheme “cineva” în judecată pentru că “au furat o ţară” şi a anunţat că Guvernul va sesiza DNA pentru fraude legate de proiectul cardului naţional de sănătate, soldate cu o pagubă de 1,2 mil. euro în mandatul lui Lucian Duţă (PDL), fostul şef CNAS. Cei vizaţi l-au acuzat pe premier fie că iar intervine în treburile justiţiei, fie că vrea să acopere ruşinea cazului Fenechiu legându-se brusc de Duţă.

    Prevestirile opoziţiei pe tema dezastrului MCV se amână deocamdată: raportul verbal bienal prezentat la Bruxelles asupra progresului României şi al Bulgariei în MCV a fost pozitiv şi n-a inclus referiri la situaţia politică ori la cazul Fenechiu. Recomandarea clară a UE către statele membre este însă ca miniştrii care au probleme cu justiţia să demisioneze şi nu să aştepte să fie condamnaţi, cum a fost în cazul lui Fenechiu.

    Utilitatea acestei recomandări ar putea s-o cunoască în curând Spania, unde au loc mari manifestaţii de stradă antiguvernamentale, în urma izbucnirii unui scandal de corupţie care îl vizează pe însuşi premierul Mariano Rajoy, acuzat că a atribuit în secret contracte grase companiilor care au sponsorizat Partidul Popular, aflat la guvernare.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    314 mil. euro
    excedentul contului curent al balanţei de plăţi în primele cinci luni, raportat la un deficit de 2,28 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2012

    14.848
    numărul de copii născuţi în mai, cu 271 mai mulţi decât în luna aprilie, însă sporul natural provizoriu al populaţiei a fost negativ (numărul decedaţilor l-a depăşit pe cel al nou-născuţilor cu 5.316)

    4,5%
    inflaţia anuală în luna iunie, cea mai mare din UE conform Eurostat, România fiind urmată în clasamentul inflaţiei de Estonia (4,1%) şi Olanda (3,2%)

    26,6 mld. euro
    valoarea record a exporturilor UE către Africa de Sud în 2012, determinând o valoare a excedentului comercial cu această ţară de 6,1 mld. euro, faţă de 4,4 mld. euro în 2011

    15,2 mld. euro
    excedentul comercial al statelor din zona euro în luna mai, faţă de 14,1 mld. euro în luna aprilie

     

  • Adio bani publici pentru salvarea băncilor europene

    “Dacă astfel de bănci sunt aproape de faliment, vor fi lăsate să se descurce singure şi nu vor mai avea acces la banul public”, a spus Almunia într-un interviu pentru ziarul german VDI Nachrichten, preluat de Reuters.

    Liderii UE au modificat regulile privind ajutorul statelor pentru băncile cu probleme, hotărând că restructurarea lor va trebui să fie suportată de acţionari şi de creditori. Conform planului adoptat la 10 iulie, orice bancă din UE care are nevoie de ajutor de stat va trebui ma întâi să prezinte un plan detaliat de restructurare care să-i asigure întoarcerea la viabilitate. Până în prezent era invers: băncile primeau mai întâi ajutorul şi abia apoi trebuia să prezinte un plan de restructurare. De asemenea, decizia UE, care va intra în vigoare la 1 august, prevede ca finanţarea restructurării unei bănci să fie făcută prioritar cu banii acţionarilor şi ai creditorilor, spre a evita folosirea banului public.

    Autoritatea Bancară Europeană (EBA) va derula în al doilea trimestru din 2014 o nouă rundă de teste de soliditate financiară, cu scopul de a determina pregătirea lor pentru acordul Basel III, care ridică ştacheta în materie de calitate a capitalului. După precedenta rundă de teste, din 2011, Autoritatea a stabilit că băncile europene trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 mld. euro în total.

  • Europa aruncă o mănuşă surprinzătoare Israelului

     Interdicţia înseamnă că statele şi firmele europene nu vor mai putea, de la anul, să transfere fonduri, să acorde credite, burse, granturi sau premii instituţiilor cu activitate în teritoriile ocupate.

    “Israelul nu va accepta dictatele europene asupra graniţelor sale. Nu vom ceda niciunei solicitări care vizează graniţele; astfel de chestiuni nu pot fi rezolvate decât prin negocieri directe între părţile implicate”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, citat de agenţiile de presă internaţionale, afirmând că nu va permite ca sutele de mii de israelieni din teritoriile ocupate să fie afectaţi.

    Ministrul economiei şi comerţului, Naftali Bennett, a calificat decizia UE drept “terorism financiar” care ar putea provoca pierderi de miliarde de euro Israelului. Presa israeliană a amintit că UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu un volum al comerţului de 29,4 mld. euro în 2011, iar peste o treime din importurile israeliene provin din UE.

    Miniştrii de externe ai UE au decis, de asemenea, ca toate acordurile cu Israelul să excludă din obiectul lor teritoriile ocupate în 1967. Deciziile UE intervin după ce în ianuarie, ONU a cerut, fără succes, Israelului să înceteze expansiunea coloniilor evreieşti în teritorii şi să-şi retragă coloniştii, afirmând că aceste practici încalcă dreptul internaţional. De asemenea, Bruxellesul este nemulţumit pentru că extinderea coloniilor din teritoriile ocupate a însemnat, în unele cazuri, distrugerea unor aşezări sau proiecte de infrastructură palestiniene finanţate chiar cu fonduri europene acordate în scop umanitar.

    Benjamin Netanyahu a îndemnat UE să se ocupe de probleme mult mai presante din regiune, “ca războiul civil din Siria şi înarmarea nucleară a Iranului”. Cu câteva zile înainte, premierul israelian ceruse Occidentului să stopeze programul nuclear al Iranului, de la care comunitatea internaţională n-ar trebui să se lase distrasă de crizele din Siria şi Egipt, şi declarase că este gata de acţiune militară contra Iranului, despre care Netanyahu susţine că este foarte aproape de momentul când va obţine arma nucleară, moment estimat de el pentru jumătatea acestui an.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 15-21 iulie

    18.07
    Reuniunea Consiliului de guvernare al Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    18-21.07
    Festivalul Peninsula 2013 (Valea Gârbăului, Cluj-Napoca)

    19-21.07
    Târgul Meşterilor Populari, ediţia a XX-a (Parcul N. Bălcescu, Oradea)

    20-21.07
    Târgul de fete de pe Muntele Găina (com. Avram Iancu, jud. Alba)

    2.07-28.07
    Expoziţia “Ada Kaleh, insula visului şi a uitării” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    până la 31.07
    Expoziţia “Fluturi tropicali vii” (Muzeul Antipa, Bucureşti)

    până la 4.08
    Expoziţie de artă chineză contemporană (MNAC, Bucureşti)

    până la 22.09
    Expoziţia “Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului” (MNAR, Bucureşti)

  • Creditorii externi dau Greciei încă trei luni pentru a-şi îndeplini planul de concedieri

    Şomajul a atins un nou record (26,9% din forţa de muncă la nivelul lunii aprilie, faţă de o medie de 12,2% a zonei euro), iar în prezent sunt aproape de trei ori mai mulţi şomeri în Grecia decât în 2009. Biroul de statistică de la Atena a calculat că între 700 şi 1.000 de greci sunt concediaţi zilnic.

    Grecia a obţinut în această săptămână acordul Eurogroup pentru o nouă tranşă, de 6,8 mld. euro, din pachetul de salvare de 240 mld. euro obţinut în virtutea acordului cu UE, FMI şi BCE. Obţinerea tranşei, din care 5,8 mld. euro vor fi disponibili până în august, iar restul de 1 mld. euro până în octombrie, era necesară inclusiv pentru a-i asigura statului grec resursele pentru plata a 2,2 mld. euro reprezentând contravaloarea unor obligaţiuni ajunse la scadenţă.

    “Troica” creditorilor a acordat Atenei o păsuire de trei luni faţă de calendarul iniţial de concedieri, constatând că guvernul a ratat ţinta de concedieri asumată până la finele lunii iunie. Prin urmare, guvernul trebuie să includă până în septembrie 12.500 de angajaţi din sectorul public într-un aşa-numit “plan de mobilitate”, respectiv să-i transfere pe alte posturi în sectorul public sau să-i concedieze. Circa 5.000 dintre aceştia sunt angajaţi ai autorităţilor locale (personal din educaţie, poliţia locală, angajaţi din salubritate). Un număr de 4.000 de posturi în sectorul public vor fi însă desfiinţate până în decembrie, conform angajamentului asumat de guvernul grec.

    Anul trecut, Atena s-a angajat ca în total să includă 25.000 de salariaţi din sectorul public în “planul de mobilitate” pentru tot anul 2013. Până în 2015, conform The Wall Street Journal, Grecia trebuie să reducă personalul din sectorul public cu 150.000 de oameni în raport cu nivelul de la finele lui 2010, respectiv de la 892.207 la 695.000.

  • Drumul nostru către un nou acord cu UE şi FMI

    El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat “zilele trecute la Bruxelles” în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen – poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

    Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere economică” în Europa Centrală şi de Est.

    Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi “neguvernabilă”, cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. “Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (…) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI”, a declarat premierul Victor Ponta.

  • Pe o stâncă neagră, într-un fost liceu

    Iniţial, acţiunea comandată de procurori şi executată de poliţişti într-un dispreţ real faţă de necesitatea de a-i explica logica faţă de opinia publică a fost pusă pe seama statului poliţienesc al USL (ministru de interne: Radu Stroe – PNL, ministru al educaţiei: Remus Pricopie – PSD) şi denunţată ca atare de PDL, care a şi cerut imediat demisia celor doi miniştri. Ulterior, premierul Victor Ponta a intervenit şi nu doar că i-a criticat pe procurorii iniţiatori, dar a şi vestit că îi cere ministrului justiţiei (Robert Cazanciuc – PSD) să intervină pe lângă procurorul general Tiberiu Niţu, iar acesta a trimis o echipă de control care să potolească lucrurile, aşa încât rolurile s-au inversat: Victor Ponta a comparat acţiunea în forţă de la liceul bucureştean cu descinderile din vara trecută ale procurorilor “băsişti” porniţi să caute fraude la referendum, iar excesele de acum au fost sancţionate ca fiind ilustrări ale epocii de teroare Băsescu-Morar-Macovei.

    Mingea s-a întors astfel la opoziţie, care prin Monica Macovei de la PDL, alături de câţiva membri ai viitorului Partid Popular (Adrian Papahagi, Cristian Preda) a trimis la CSM o scrisoare unde reclamă încălcarea de către Ponta a independenţei justiţiei, “discreditarea unei intervenţii legitime a statului” şi, implicit, violarea statului de drept şi a valorilor europene – tema cea mai dragă a justiţiarilor dreptei şi cea mai periculoasă în relaţia guvernului USL cu Bruxellesul.

    Lupta politică s-a întors, deci, 100% la uneltele din vara trecută, mai ales dacă adăugăm şi noua reclamaţie a lui Papahagi privind un plagiat al lui Ponta, reclamaţie adresată premierului francez Jean-Marc Ayrault exact cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.