BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Avertismentul unui ministru britanic: Suntem mai aproape de un război decât am fost vreodată în ultimii 70 de ani pe acest continent

    Ministrul forţelor armate din Marea Britanie avertizează că Europa este cel mai aproape de război din ultimii 70 de ani, în condiţiile în care tensiunile escaladează, în ciuda eforturilor diplomatice dintre Kiev şi Moscova, scrie FT. ”Mi-e teamă că suntem mai aproape de un război decât am fost vreodată în ultimii 70 de ani pe acest continent. Sunt 130.000 de soldaţi ruşi la graniţele Ucrainei şi alte mii de solidaţi pe nave amfibi în Marea Neagră şi Marea Azov”, a spus James Heappey la BBC.

    ”Toate instrumentele necesare pentru luptă sunt deja puse în mişcare şi teama mea este că dacă acesta ar fi fost doar un show pentru a câştiga diplomatic, nu ar fi fost nevoie de logistică, de costuri, combustibil, de tot ceea ce face o invazie de asemenea amploare credibilă”, a adăugat el. Cancelarul german Olaf Scholz va vizita Ucraina luni şi Rusia marţi. ”Dacă Ucraina ia o decizie suverană că nu vrea să fie parte din NATO, respectăm asta”, a adăugat ministrul britanic.  

    Preţurile la gaze naturale şi electricitate au crescut în Europa cu peste 10%, în condiţiile în care tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au intrat în săptămâna decisivă, iar SUA avertizează că o invazie este iminentă. Consultantul Naţional pe Probleme de Securitate din SUA, Jake Sulivan, a spus vineri că există dovezi că Rusia ar urma să atace până la finalul Jocurilor Olimpice. Rusia a continuat să nege planurile de invazie, în timp ce ministrul de externe al Ucrainei a încercat să detensioneze spunând că nu există o schimbare pivotală. 

     

  • Canada îşi retrage trupele din Ucraina

    Canada anunţă o relocare temporară a militarilor aflaţi în Ucraina de teama posibilităţii izbucnirii unui conflict armat.

    Ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, spune că situaţia este una temporară, dată fiind starea tensionată din regiune.

    Circa 200 de militari canadieni se află în Ucraina încă din 2015 într-o misiune de pregătire a forţelor armate ucrainene. Nu este cunoscut numele locaţiei din Europa unde vor ajunge aceştia.

    Decizia Canadei vine la câteva zile după anunţul SUA de a-şi retrage 160 de soldaţi care antrenau militarii ucrainieni.

    La finele săptămânii, consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, a vorbit în cadrul emisiunii „State of the Union” de la CNN despre criza din Ucraina, afirmând că lumea se află „într-o fereastră în care invazia ar putea începe în orice moment” şi avertizând asupra posibilelor victime civile dacă va începe războiul.

    Rusia a trimis peste 100.000 de trupe lângă Ucraina, deşi continuă să nege că ar avea în plan să atace şi acuză Vestul de propagarea unei „isterii”.

  • Biden, despre situaţia din Ucraina: „Lucrurile ar putea scăpa de sub control într-un ritm alert”

    „Cetăţenii americani ar trebui să plece acum. Nu este ca şi cum am avea de-a face cu o organizaţie teroristă. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume. Este o situaţie foarte diferită şi lucrurile ar putea să scape de sub control rapid”, a declarat Biden.

    Biden a susţinut ferm că nu va trimite trupe pentru a salva civilii americani în caz de invazie. Casa Albă a aprobat un plan pentru cei aproape 2.000 de militari staţionaţi în Polonia, care vor oferi asistenţă cetăţenilor SUA în cazul în care agresiunea rusă se va produce.

    Forţele armate ale Statelor Unite nu sunt în prezent autorizate să intre în Ucraina în cazul în care izbucneşte un război şi nu există planuri ca acestea să conducă o operaţiune de evacuare cu cea din Afganistan.

    Preşedintele american va purta vineri un dialog cu liderii europeni şi NATO despre situaţia de la frontiera Ucrainei cu Rusia, în contextul în care mii de trupe ruse sunt cantonate de-a lungul graniţei.

  • Biden, despre situaţia din Ucraina: „Lucrurile ar putea scăpa de sub control într-un ritm alert”

    „Cetăţenii americani ar trebui să plece acum. Nu este ca şi cum am avea de-a face cu o organizaţie teroristă. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume. Este o situaţie foarte diferită şi lucrurile ar putea să scape de sub control rapid”, a declarat Biden.

    Biden a susţinut ferm că nu va trimite trupe pentru a salva civilii americani în caz de invazie. Casa Albă a aprobat un plan pentru cei aproape 2.000 de militari staţionaţi în Polonia, care vor oferi asistenţă cetăţenilor SUA în cazul în care agresiunea rusă se va produce.

    Forţele armate ale Statelor Unite nu sunt în prezent autorizate să intre în Ucraina în cazul în care izbucneşte un război şi nu există planuri ca acestea să conducă o operaţiune de evacuare cu cea din Afganistan.

    Preşedintele american va purta vineri un dialog cu liderii europeni şi NATO despre situaţia de la frontiera Ucrainei cu Rusia, în contextul în care mii de trupe ruse sunt cantonate de-a lungul graniţei.

  • Recep Erdogan: acuză SUA şi UE de amplificarea crizei dintre Ucraina şi Rusia

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat vineri Statele Unite şi Uniunea Europeană de amplificarea tensiunilor în criza dintre Ucraina şi Rusia, notând că fostul cancelar german Angela Merkel ar fi găsit până acum o soluţie, astfel că se observă lipsa unui lider european.

    “Eu o spun deschis: din nefericire, occidentalii nu au furnizat până acum niciun aport în rezolvarea conflictului. Nu au făcut decât să agraveze lucrurile”, a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un interviu acordat postului CNN Türk imediat după încheierea vizitei în Ucraina.

    Preşedintele american “Joe Biden a fost incapabil până în prezent să aibă o abordare pozitivă în acest proces”, a subliniat liderul de la Ankara.

    “Fostul cancelar german Angela Merkel ar fi putut avea soluţia. Dar, în lipsa ei, nu mai există niciun lider pentru moment. Inutil să mai vorbesc de alţii”, a acuzat Recep Tayyip Erdogan, citat de cotidianul Le Figaro.

    Preşedintele Turciei a reafirmat disponibilitatea de a organiza negocieri între Moscova şi Kiev şi a insistat pentru “protejarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a Crimeei”. Recep Erdogan afirmă că a primit un răspuns favorabil din partea preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru o vizită în Turcia. “Putin şi-a dat acordul pentru o vizită în Turcia, după revenirea din China. Trebuie să fixăm o dată. Vrem să organizăm o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenki la cel mai înalt nivel”, a subliniat Erdogan.

  • Occidentul avertizează Rusia: Statele Unite au planificat o listă de sancţiuni împotriva apropiaţilor lui Vladimir Putin în cazul unei invazii asupra Ucrainei

    Statele Unite au elaborat sancţiuni care vizează cercul intim al lui Vladimir Putin şi legăturile sale cu Occidentul, pe măsură ce Washingtonul lărgeşte lista de sancţuni financiare pe care este gata să le impună dacă Rusia invadează Ucraina, scrie Financial Times.

    Înalţi oficiali ai administraţiei au declarat pentru Financial Times că o listă de sancţiuni ce vizează persoane apropiate de Vladimir Putin a fost elaborată în coordonare cu aliaţii SUA, ca parte a efortului de a pedepsi preşedintele rus în cazul unui atac.

    „Persoanele pe care le-am identificat fac parte din cercurile intime ale Kremlinului şi joacă un rol împortant în luarea deciziilor guvernamentale”, au declarat oficialii americani.

    Persoanele administraţiei nu i-au numit pe oligarhii ruşi în cauză, dar au spusă că mulţi sunt „ţinte deosebit de vulnerabile din cauza legăturilor lor financiare aprofundate cu Occidentul”.

    „Sancţiunile îi vor separa de sistemul financiar inernaţional şi vor asigura faptul că ei şi apropiaţii lor nu se vor mai putea bucura de avantajele puse la dispoziţie de vest”, au declarat oficialii înalţi ai administraţiei Biden.

    Măsurile de a viza oligarhii ruşi ar urma să dubleze sancţiunile mai ample împotriva sectoarelor economiei Rusiei, inclusiv în plan bancar şi energetic.

    Planurile SUA au venit, de asemenea, pe măsură ce Marea Britanie a pus în vizor oligarhii ruşi pentru sancţiuni în cazul unei invazii a Ucrainei.

    „Orice companie de interes pentru Kremlin şi pentru regimul din Rusia ar putea fi vizată. Oligarhii lui Putin nu au unde să se ascundă”, a declarat Liz Truss, secretarul de externe al Marii Britanii.

    La Washington, înalţi oficiali ai administraţiei Biden au declarat că ţintele au fost alese dintre liderii ruşi, din toate sectoarele economiei şi administraţiei ruse.

    Efortul paralel al Regatului Unit concentrat asupra oligarhilor va fi deosebit de important pentru SUA, având în vedere că mulţi membri ai elitei ruse au bunuri şi alte legături financiare în Marea Britanie.

    „SUA, Regatul Unit şi restul aliaţilor sunt pregătiţi să impună costuri masive dacă Rusia va invada Ucraina, iar Rusia este conştientă de asta. Salutăm parteneriatul puternic al Regatului Unit privind elaborarea şi potenţiala aplicare a sancţiunilor în urma unui comportament agresiv din partea Federaţiei Ruse”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.

    Statele Unite sunt în discuţii cu privire la o listă separată de sancţiuni care îl vor viza în mod direct pe Vladimir Putin.

     

  • Ucraina a destructurat un grup dirijat din Rusia care pregătea acţiuni destabilizatoare

    “Organizatorii grupului pregăteau o serie de atacuri armate contra infrastructurii. Este vorba de un grup coordonat de serviciile speciale ruse”, a comunicat Serviciul ucrainean de Securitate (SBU).

    Doi suspecţi, inclusiv un cetăţean rus, au fost arestaţi, iar agenţii SBU au confiscat dispozitive explozive, arme şi muniţie.

    Operaţiunea serviciilor de securitate ucrainene a avut loc în oraşele Harkiv şi Jitomir.

  • Lunga şi sângeroasa istorie a Ucrainei: Care au fost marile conflicte ale Kievului şi cum a ajuns Rusia din ruda apropiată, cel de temut inamic?

    Ucraina este statul cu una dintre cele mai agitate istorii din Europa de Est. La începutul erei creştine, stepele ucrainene au fost cotropite de diverşi invadatori, printre care îi putem aminti pe huni, goţi şi avari. Odată cu secolele IV-VII, primele comunităţi de slavi au început formarea aşezărilor pe pământurile Ucrainei de astăzi. O dinastie varangiană din Scandinavia s-a stabilit la Kiev în secolul al IX-lea, eliberând slavii de sub dominaţia khazară, luând astfel naştere, în jurul nucleului ucrainean, Rusia Kieveană. Ulterior, în istoria Ucrainei a urmat o întreagă serie de schimbări în ceea ce priveşte puterea şi dominaţia unui grup asupra celuilalt, potrivit Ukraine.com.

    La mjlocul secolului al XIV-lea, Lituania a început să-şi extindă graniţele şi a preluat stăpânirea Ucrainei, moment istoric care s-a dovedit a fi benefic pentru ucraineni. Cu toate acestea, în 1569, Polonia şi Lituania au format o uniune care a perturbat pacea relativă de care se bucura poporul ucrinean. Ţăranii s-au trezit supuşi iobăgiei iar asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost adusă persecuţia. În 1596, episcopii Bisericii Ucrainene, pentru a-şi păstra identitatea şi pentru a nu fi asimilaţi în catolicismul polonez, au preluat credinţa greco-catolică. Ei au recunoscut autoritatea papei, dar şi-au păstrat riturile ortodoxe.

    În secolul al XVI-lea, a intrat în uz termenul „Ucraina”, cu sensul de „Ţară de margine”. În aceeaşi perioadă, Polonia şi Lituania au început luptele împotriva principatului în creştere al Moscovei pentru influenţa asupra Ucrainei. Mulţi ucraineni au fugit dincolo de zona de jos a Niprului pentru a scăpa de persecuţia religioasă şi de iobăgia aduse de dominaţia poloneză. Aceşti fugari au stabilit un ordin militar cunoscut sub numele de cazaci, sau Kozaks, termenul „kazak”, preluat din limba turcă, însemnând „aventurier” sau „haiduc”. Acest grup militaro-etnic a jucat un rol important în succesul revoluţiei împotriva dominaţiei poloneze din 1648.

    Totuşi, Ucraina nu a putut rezista de una singura în planul geo-strategic al vremii, fapt care a condus la semnarea unui tratat cu Moscova. Cu toate că tratatul, în pofida recunoaşterii superiorităţii ruşilor moscoviţi, recunoştea şi anumite drepturi politice ale ucrainenilor, Rusia nu a respectat termenii înţelegerii şi a cucerit Ucraina la scurt timp. Ucraina a încheiat un tratat cu Polonia în 1658, moment care a dus la războiul ruso-polonez şi la împărţirea statului. Ulterior, istoria Ucrainei a suferit o succesiune de turbulenţe politice, până după săvârşirea Revoluţiei bolşevice, când Ucraina şi-a declarat independenţa completă în ianuarie 1918.

    Cu toate aceastea, independenţa politică a Ucrainei nu a durat mult. După o serie de conflite desfăşurate în zonă, trupele sovietice au câştigat controlul asupra Ucrainei, care a devenit una dintre republicile URSS în 1922. Aceasta includere în Uniunea Sovietică a adus multe greutăţi ucrainenilor, lucru care a dus la o apropie de Germania în momentul invadării din Al Doilea Război Mondial. În ciuda simpatiilor, nazişti i-au privit pe toţi slavii cu dispreţ şi i-au tratat foarte dur în timpul ocupaţiei militare.

    După dezastrul celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a continuat să sufere în drumul către independenţă. În iulie 1990, parlamentul ucrainean a adoptat o declaraţie de suveranitate, iar în august 1991 Ucraina a fost declarată independentă de Uniunea Sovietică. Astfel, Leonid Kravchuk a devenit primul preşedinte al Ucrainei în decembrie 1991. Totuşi, tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au continuat să existe şi după câştigarea independenţei, acestea culminând în 2014 cu anexarea Peninsulei Crimeea. În prezent, Moscova pregăteşte o nouă invazie, ameninţând încă o dată în istorie suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

  • Pieţele europene reacţionează la temerile privind tensiunile de la graniţa ucraineano-rusă şi următoarea şedinţă Fed: Indicele pan-european Stoxx, minus 1,8%. Declinuri pe toate bursele europene majore

    Acţiunile europene au deschis în scădere luni, 24 ianuarie, investitorii pregătindu-se pentru şedinţa Rezervei Federale de săptămâna aceasta şi escaladarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia.

    Stoxx 600, indice care urmăreşte evoluţia a 600 de acţiuni europene din economii ca Austria, Belgia, Regatul Unit, Germania şi Norvegia, scădea cu 1,8% la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, declinul fiind condus de acţiunile din industriile de turism şi agrement. Aproape toate sectoarele incluse în indice au intrat în teritorii negative, conform CNBC.

    La ora redactării ştirii, indicele FTSE al bursei londoneze scădea cu 1%, în timp ce DAX 30 din Frankfurt şi CAC 40 din Paris erau pe minus cu 1,5%, respectiv 1,6%. FTSE MIB, indicele bursei din Milano, suferea un declin de 1,9%, iar IBEX 35 din Madrid se deprecia cu 1,5%.

    Bursa de Valori Bucureşti este închisă pe 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române.

    Investitorii continuă să reacţioneze la evoluţia potenţialului conflict militar dintre Rusia şi Ucraina, aşteptând între timp şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane (Fed) de săptămâna aceasta.

    În SUA, Comitetul Federal al Pieţei Libere se va întruni marţi şi miercuri pentru a decide următorii paşi privind majorarea ratelor dobânzilor. Ritmul alarmant al inflaţiei constituie o problemă majoră pentru banca centrală americană, iar investitorii vor urmări cu mare atenţie decizia Fed. Preşedintele instituţiei, Jerome Powell, va informa în acest sens presa în după-amiaza zilei de miercuri, 26 ianuarie (miercuri seara, în cazul României).

    Totodată, pieţele pot oferi noi runde de scăderi, fiind afectate de temerile declanşate de declaraţiile Federaţiei Ruse, care a mobilizat deja aproape 130.000 de miliari la graniţa cu Ucraina. Ieri, Statele Unite le-au recomandat tuturor cetăţenilor americani aflaţi în Ucraina să părăsească imediat ţara.

    Sâmbătă, Marea Britanie a acuzat Kremlinul că ar avea intenţia de a instala în Ucraina un lider pro-rus. Rusia a respins acuzaţiile conform ar vrea să atace Ucraina, cerând anterior retragerea trupelor NATO din România şi Bulgaria şi revenirea la arhitectura de securitate din 1997.

    Vineri, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti au pierdut 1,2 miliarde de euro, într-o zi în care indicele BET a scăzut cu 2,3% şi a ajuns la 6,2% sub maximul istoric din 14 ianuarie.

     

     

     

  • Ministerul britanic de Externe afirmă că Kremlinul plănuieşte instalarea unui lider pro-rus la Kiev

    Ministerul britanic de Externe a declarat, într-un comunicat, că deţine informaţii potrivit cărora guvernul rus plănuieşte “instalarea unui lider pro-rus la Kiev, în timp ce se gândeşte dacă să invadeze şi să ocupe Ucraina”, relatează CNN.

    “Fostul deputat ucrainean Evhen Murayev este considerat un potenţial candidat”, a precizat Biroul britanic pentru Afaceri Externe, Commonwealth şi Dezvoltare. Murayev a declarat sâmbătă pentru CNN că “nu există nimic de comentat” în legătură cu acuzaţiile, întrucât este cetăţean ucrainean şi se confruntă încă cu sancţiuni ruseşti.

    Declaraţia a continuat cu numele altor patru foşti oficiali ucraineni, afirmând: “Avem informaţii că serviciile de informaţii ruseşti menţin legături cu numeroşi foşti politicieni ucraineni”, inclusiv Serhiy Arbuzov, prim-viceprim-ministru al Ucrainei din 2012 până în 2014 şi prim-ministru interimar în 2014, Andriy Kluyev, prim-viceprim-ministru din 2010 până în 2012 şi şef de cabinet al fostului preşedinte ucrainean Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fost şef adjunct al Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare (RNBO) şi Mykola Azarov, prim-ministru al Ucrainei în perioada 2010-2014, se arată în comunicat.

    “Unii dintre aceştia au contacte cu ofiţeri de informaţii ruşi implicaţi în prezent în planificarea unui atac asupra Ucrainei”, a adăugat comunicatul Ministerului britanic de Externe. Rusia a negat acuzaţiile potrivit cărora ar plănui să atace Ucraina.

    Duminică dimineaţă, Ministerul de Externe al Rusiei a cerut Ministerului de Externe al Marii Britanii să “înceteze să se mai implice în provocări”, a relatat agenţia de ştiri de stat TASS.

    “Dezinformarea răspândită de Ministerul britanic de Externe este încă o dovadă că acestea sunt ţările NATO, conduse de anglo-saxoni, care escaladează tensiunile în jurul Ucrainei. Facem apel la Ministerul britanic de Externe să înceteze activităţile provocatoare, să nu mai răspândească prostii şi să se concentreze pe studierea istoriei jugului tătaro-mongol”, a declarat pentru TASS un reprezentant al Ministerului rus de Externe.