Tag: trecut

  • Liviu Dan Drăgan, fondatorul TotalSoft, vorbeşte la MEET THE CEO despre secretul expansiunii internaţionale

    TotalSoft vrea ca în următorii doi ani să ajungă în situaţia de a genera o jumătate din afacerile totale din proiecte derulate pe plan internaţional, în condiţiile în care în ultima perioadă compania a câştigat contracte în Austria, Spania, Arabia Saudită sau Brazilia. TotalSoft a încheia anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 27 de milioane euro, din care mai mult de o treime sunt încasări generate de proiecte derulate în străinătate.

    “Odată cu expansiunea noastră internaţională, am implementat Charisma şi în Brazilia, Spania, Portugalia şi Luxemburg. Vrem ca în 2016, 50% din cifra noastră de afaceri să provină din proiecte internaţionale“, a declarat Liviu Drăgan, director general al TotalSoft. Charisma este soluţia software de administrare a resurselor întreprinderii (ERP – Enterprise Resource Planning) dezvoltată exclusiv de TotalSoft, care include mai multe module precum contabilitate, vânzări sau cash-flow.

    Liviu Drăgan îşi va prezenta proiectele şi evoluţia în carieră în cadrul evenimentului “Meet the CEO”, organizat luni, 30 iunie, de către revista Business Magazin. “Meet the CEO” este un eveniment în cadru restrâns, care facilitează dialogul cu cei mai importanţi manageri din România. Pentru a afla mai multe detalii despre “Meet the CEO”, accesaţi secţiunea Evenimente de pe site-ul www.bmag.ro sau sunaţi la numărul de telefon 0318.256.293.

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Încurajate de mersul bun al economiei, companiile încep să îşi reconstruiască flotele

    Înmatriculările de vehicule comerciale noi au urcat cu 22% în primele cinci luni, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 5.225 de unităţi. Cea mai puternică creştere a fost înregistrată în luna mai, de 66%, la aproape 1.300 de unităţi.

    „Piaţa vehiculelor comerciale a arătat o creştere destul de serioasă în primele patru luni ale acestui an, creştere care se continuă inclusiv în mai şi iunie ce anunţă un rezultat pozitiv pentru acest an. Dar o astfel de creştere nu apare peste noapte. Încă de la finalul anului trecut erau în piaţă discuţii pentru vânzări de flote în acest an. Vedem un avans al pieţei vehiculelor comerciale de 5-10% până la finalul anului“, a spus Eugen Grigoraş, brand manager la Volkswagen Comerciale, în cadrul Porsche România, cel mai mai mare importator de pe piaţa locală.

    Vânzările VW Comerciale au scăzut cu circa 10% în primele patru luni ale acestui an la aproape 270 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în condiţiile unei pieţe a utilitarelor de sub 3,5 tone care a crescut cu 12% în acelaşi interval.

    „În  cazul VW Comerciale vorbim şi despre o sezonalitate a vânzărilor. În primul trimestru vânzările au scăzut, dar s-au înregistrat comenzi ce se vor materializa în cel de-al doilea trimestru. Per total, în primul semestru vizăm o creştere de 10% raportat la volumele de anul trecut“, a spus Grigoraş.

    În funcţie de comenzi, un client poate aştepta pentru o flotă între două şi trei luni, deoarece nu depinde numai de uzină, ci şi de carosier, acesta din urmă realizând caroseria în funcţie de cerinţele clientului. „Anul acesta am livrat câteva flote de 40-45 de unităţi, dar au fost şi de trei-cinci vehicule şi de 10-15. Există permanent negocieri şi oferte pentru clienţi pentru toate genurile de comenzi“, a spus şeful VW Comerciale.

    În ceea ce priveşte preţul utilitarelor, firmele sunt mai atente acum la preţul de achiziţie şi urmăresc obţinerea unui discount cât mai mare. „Pe de altă parte, o astfel de politică, de reducere a preţului, nu este benefică nici pentru clienţi, nici pentru dealeri, deoarece un preţ mai mic se va reflecta în servicii mai slabe, servicii ce vor influenţa activitatea clientului respectiv. Astfel de politici de discount au determinat mai mulţi dealeri la nivel naţional să vândă businessul sau să închidă porţile“, a spus Eugen Grigoraş.

    Intrările în service şi frecvenţa lor sunt relativ stabile, în opinia şefului VW Comerciale, în condiţiile în care sunt cele care beneficiază de garanţia standard de doi ani sau cea extinsă de patru. „Discounturi acordăm şi noi clienţilor, însă încercăm să oferim un pachet complet, pornind de la preţul de achiziţie, finanţare şi întreţinere. De asemenea, sunt şi servicii de buy-back oferite pentru clienţii care îşi reînnoiesc flota“, a subliniat Grigoraş. Spre exemplu, 40% dintre livrările de comerciale VW sunt vândute prin intermediul finanţării obţinute din partea Porsche Bank.

    În ceea ce priveşte modelele comercializate, best-sellerul este vanul Caddy, cu 60 de maşini în primele patru lni ale anului, urmat de Transporter cu 53 de unităţi şi Krafter cu 45. „În cazul Caddy şi Transporter ponderea dintre versiunile pentru transport marfă şi cele pentru pasageri reprezintă în prezent câte jumătate din vânzări. În cazul lui Krafter, în 2012 şi 2013 două treimi reprezenta versiunea de pasageri şi o treime cea de marfă datorită cererii mare de microbuze. Acum, această cerere s-a acoperit, iar proporţiile s-au inversat“, a spus Eugen Grigoraş.

    Cea mai recentă extindere a gamei VW Comerciale s-a realizat în 2012, atunci când marca germană a lansat Amarok, un pick-up off-road care concurează direct cu Nissan Navara, Mitsubishi L200 şi Ford Ranger

    „Amarok este prin definiţie un vehicul mixt, atât pentru stradă, cât şi pentru off-road şi este achiziţionat atât de cei care efectuează activităţi recreaţionale, cât şi ca utilitară în agricultură, pază sau firme care exploatează resurse sau gestionează reţele de utilităţi“, a spus şeful VW Comerciale. Compania a livrat 46 de unităţi din acest model în intervalul ianuarie-aprilie, în scădere cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    În prezent, modelul Amarok pentru Europa este asamblat de VW la uzina din Hanovra, Germania, în timp ce în momentul lansării acesta era importat din Argentina.

    De partea cealaltă a pieţei, cea a importurilor de vehicule comerciale second-hand, a înregistrat o apreciere în acelaşi interval, dar de numai două procente, la 18.733 de unităţi. Chiar şi aşa, raportul dintre nou şi la mâna a doua este de una nouă la 3,5 second-hand, în timp ce, spre comparaţie, pe piaţa maşinilor noi raportul este de una nouă la 3,3 second-hand.

    „Importurile de utilitare second-hand sunt la un nivel ridicat, dar nu la fel de ridicat cum se întâmpla în anii trecuţi. Aceste importuri nu sunt văzute neapărat ca un dezavantaj deoarece creşte parcul naţional pentru o anumită marcă, iar în general sunt importate mărci germane precum Volkswagen. Aceşti clienţi pot veni ulterior către achiziţia unui vehicul nou după ce realizează ce costuri presupun cele vechi“, a subliniat şeful VW Comerciale. Marca a dezvoltat programul de comercializare de utilitare la mâna a doua prin divizia Das Weltauto a Porsche România, care controlează comerţul cu autovehicule second-hand la nivelul reţelei de dealeri. „Raportat la cele noi, vânzările de utilitare second-hand în cadrul reţelei reprezintă o treime din volumul acestora“, a spus Grigoraş.

  • Ce despăgubiri a plătit Omniasig pentru accidentul din Muntenegru de anul trecut

     Autocarul implicat în accident era asigurat de către Omniasig, printr-o poliţă de răspundere civilă auto obligatorie (RCA) şi o poliţă de asigurare facultativă Casco.

    În baza poliţei RCA, au fost deschise 47 dosare de daună pentru cei 45 de pasageri ai autocarului şi cei doi şoferi, precum şi un dosar pe Carte Verde pentru un cetăţean din Muntenegru.

    Astfel, 40 de cazuri au fost deja soluţionate pe cale amiabilă, două sunt în curs de soluţionare pe aceeaşi cale, iar în cadrul dosarului de daună care avea ca obiect pretenţiile de despăgubire formulate de către familia şoferului vinovat de producerea accidentului, aceste pretenţii nu au fost acoperite de poliţa RCA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: La Parlament e de anul trecut proiectul de lege pentru reducerea CAS cu 5%, depus de PDL

     “Vă reamintesc că PDL a depus încă de anul trecut un proiect de lege pentru reducera CAS cu 5 puncte procentuale la angajatori. Deci, noi suntem iniţiatorii unui astfel de proeict de lege şi este în programul nostru electoral din alegerile generale din 2012. Problema este la Guvern”, a afirmat Vasile Blaga.

    El a arătat că a spus şi în cadrul discuţiilor cu FMI că democrat-liberalii nu sunt de acord cu reintroducerea altor taxe şi impozite pentru a compensa golul de venituri din reducerea CAS şi că “Guvernul ar trebui să prezinte Fondului o analiză foarte clară pe tema asta, lucru care nu s-a întâmplat”.

    “Dar Guvernul are resuse foarte serioase, nu are decât să se ocupe de creşterea gradului de încasare a veniturilor statului, care este la cel mai mic nivel de până acum şi să nu facă ceea ce a făcut până acum, adică să taie în continuare toate investiţiile din fonduri publice sau cofinanţările pe proiecte cu bani nerambursabili”, a precizat Blaga, înaintea şedinţei BPN al PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Zuckerberg este aşa de bine plătit încât distorsionează statisticile

    Dar faptul că şeful Facebook, care a primit compensaţii de 3,3 miliarde de dolari anul trecut, poate modifica fundamental această statistică, este uimitor: în cazul includerii sale în calcul, CEO-ul mediu ar deveni de 510 ori mai bine plătit decât un angajat mediu.
    Interesantă este şi evoluţia plăţilor: din 1978 şi până în 2013 sumele primite de CEO au crescut cu 937%, în timp ce plăţile angajaţilor cu numai 10,2%. Raportul dintre plata CEO-ului şi a angajatului mediu era 20 la 1 în 1965, 29,9 la 1 în 1978, 122,6 la 1 în 1995, 383,4 la 1 în anul 2000 şi a săzut la 295,9 la 1 în 2013.

  • Ce profit a avut proprietarul Zara anul trecut cu cele 98 de magazine din România

     Inditex a obţinut anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri cumulată de 776,5 milioane lei (175,7 milioane euro), cu circa 16% mai mare comparativ cu 2012, când s-a situat la 671 milioane lei (150,6 milioane euro), şi un profit net în creştere cu 12%, de la 97,2 milioane lei (21,8 milioane euro) la 109 milioane lei (24,7 milioane euro).

    Astfel, atât rata de creştere a cifrei de afaceri, cât şi cea a profitului s-au înjumătăţit în 2013 faţă de 2012, când afacerile au urcat cu 30%, iar câştigul cu 20%.

    Anul trecut, toate cele şapte branduri au înregistrat creşteri ale vânzărilor şi au fost profitabile. Cea mai mare creştere a profitului net a fost înregistrată de cele 19 magazine Bershka, de aproape 64%, iar cel mai mare avans al cifrei de afaceri a fost obţinut de Oysho, de 27,4%. La polul opus s-a situat brandul Stradivarius, al cărui profit a scăzut cu 34%, iar afacerile au urcat cu 6,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Numărul milionarilor şi averea totală la nivel global au atins noi maxime istorice

     Avuţia a crescut cu 14,6% de la 132.700 miliarde de dolari în 2012 la 152.000 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce numărul milionarilor a avansat de la 13,7 milioane de persoane la 16,3 milioane de persoane, potrivit firmei de consultanţă Boston Consulting Group.

    De la criza financiară din 2008, avuţia aflată în proprietate privată la nivel global a crescut cu 65%, sau 60.000 de miliarde de dolari, susţinută de revenirea burselor şi de recuperarea economiilor industrializate după instabilitatea cauzată de colapsul Lehman Brothers.

    Numărul gospodăriilor de milionari reprezintă la nivel global 1,1% din total, în urcare de la 0,7% în 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL agenţiilor de turism: Perfect Tour şi Christian Tour, cele mai mari din România

     Cu o creştere a afacerilor de peste 87%, Perfect Tour, firmă deţinută de Corina Păcuraru, a urcat de pe locul patru pe prima poziţie în topul agenţiilor de turism, cu o cifră de afaceri de 206,4 milioane de lei în 2013. La această creştere a contat şi că Perfect Tour a câştigat la începutul anului trecut cel mai mare contract al unei agenţii de turism din România, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro pe an, în urma căruia asigură serviciile de turism pentru OMV Petrom, după ce compania petrolieră a lucrat cu Happy Tour în ultimii ani.

    Sorin Văduvoiu, directorul general al Perfect Tour, spune că 2013 a fost pentru agenţia pe care o conduce cel mai bun an de la înfiinţare. Agenţia şi-a extins portofoliul de clienţi corporate şi, totodată, a crescut cererea pentru vacanţe la Disneyland Paris şi pentru vasele de croazieră.

    Perfect Tour a avut anul trecut un profit net de 1,3 milioane de lei, faţă de 1 milion de lei în 2012, şi şi-a crescut numărul de angajaţi de la 153 la 163.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL agenţiilor de turism: Perfect Tour şi Christian Tour, cele mai mari din România

     Cu o creştere a afacerilor de peste 87%, Perfect Tour, firmă deţinută de Corina Păcuraru, a urcat de pe locul patru pe prima poziţie în topul agenţiilor de turism, cu o cifră de afaceri de 206,4 milioane de lei în 2013. La această creştere a contat şi că Perfect Tour a câştigat la începutul anului trecut cel mai mare contract al unei agenţii de turism din România, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro pe an, în urma căruia asigură serviciile de turism pentru OMV Petrom, după ce compania petrolieră a lucrat cu Happy Tour în ultimii ani.

    Sorin Văduvoiu, directorul general al Perfect Tour, spune că 2013 a fost pentru agenţia pe care o conduce cel mai bun an de la înfiinţare. Agenţia şi-a extins portofoliul de clienţi corporate şi, totodată, a crescut cererea pentru vacanţe la Disneyland Paris şi pentru vasele de croazieră.

    Perfect Tour a avut anul trecut un profit net de 1,3 milioane de lei, faţă de 1 milion de lei în 2012, şi şi-a crescut numărul de angajaţi de la 153 la 163.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro