BusinessMagazin

Tag: proiect

  • SURPRIZĂ! Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă frauda la TVA este de 40%, adică de 8 miliarde de euro pe an, de ce conectarea online a caselor de marcat s-a amânat fără explicaţii?

    România are cea mai mare fraudă la TVA din Uniunea Europeană, de 40% din ceea ce ar trebui să încaseze, conform consultanţilor fiscali, însă conectarea online a caselor de marcat, care ar fi trebuit să înceapă încă din 2015, a fost amânată fără explicaţii de guvernul Cioloş de două ori: în decembrie 2015 şi în decembrie 2016.

    Cele două amânări se adaugă altei amânări, a guvernului Ponta, care iniţial în proiectul de OUG lansat în dezbatere prevedea un termen, apoi în OUG promovată în decembrie 2014 a amânat termenele de intrare în funcţiune a caselor de marcat cu jurnal electronic.

    „România rămâne ţara cu cea mai mare evaziune la PIB din Europa, de 40%, de aceea este de bun augur faptul că a scăzut nivelul TVA de la 1 ianuarie 2017 de la 20% la 19%“, a explicat săptămâna trecută Alin Negrescu, director servicii fiscale la KPMG România, la evenimentul „Perspectiva  fiscală a anului 2017“, organizat de firma de consultanţă şi audit KPMG.

    40% din TVA potenţial de încasat înseamnă 8 miliarde de euro. România încasează anual din TVA circa 11 mld. de euro, însă ar trebui să încaseze 19 mld. euro. Cu toate acestea, conectarea online a caselor de marcat la serverele ANAF, măsură de­spre care spun specialiştii că ar reduce dras­tic eva­ziunea, a fost amânată de două ori de către guvernul Cioloş.

    Astfel, fostul ministru al finanţelor Anca Dragu a reuşit „performanţa“ de a semna două ordonanţe de urgenţă, OUG 57/9 decembrie 2015 şi OUG 98/21 decembrie 2016, prin care introducerea caselor de marcat electronice a fost amânată. Plus amânarea din start faţă de proiectul de ordonanţă, introducerea caselor de marcat electronice, care ar fi trebuit să intre în vigoare conform propunerilor iniţiale în iunie 2015, este amânată până la urmă pentru ianuarie 2018.

    Casele de marcat electronice au făcut parte din pachetul de legi privind evaziunea fiscală anunţat pe 4 decembrie 2014, când Ministerul de Finanţe era condus de Ioana Petrescu.

    În proiectul de ordonanţă, termenul de intrare în vigoare pentru marii contribuabili era iunie 2015, apoi etapizat până în februarie 2016 pentru micii contribuabili. Numai că încă de la transformarea pro­iectului în OUG 91/30 decembrie 2014 apar alte termene: aprilie 2016 marii contri­bu­abili, noiembrie 2016 micii contri­buabili.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de buget pe 2017: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

    Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

    Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şipe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

    Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

    Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

    Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

    Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

    – Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

    – De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

    – Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

    – Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

    – De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

    – Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    – Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

    – Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

    – La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

    – Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania unde şedinţele sunt înregistrate, unde angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit şi oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile

    Scopul este să creeze o tehnologie care să automatizeze mai tot managementul companiei, scrie The Wall Street Journal. Aceasta ar reprezenta apogeul eforturilor de-o viaţă ale lui Ray Dalio de a transforma Bridgewater într-un altar al deschiderii radicale – şi o afacere care poate rezista fără el. La Bridgewater, cele mai multe dintre şedinţe sunt înregistrate, angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit, oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile, iar performanţele personale sunt evaluate în funcţie de criterii precise; toate acestea sub supravegherea lui Dalio.

    Noua tehnologie a Bridgewater i-ar conserva abordarea neortodoxă a managementului într-un sistem software. Ar furniza direcţii precise despre cum angajaţii ar trebui să-şi organizeze şi cel mai mărunt aspect al zilei lor de muncă. Spre exemplu, ar sugera angajatului dacă este bine sau nu dea un anumit telefon sau să poarte o anumită discuţie.

    Sistemul este în faza de dezvoltare, iar detaliile exacte ale operaţiunilor pe care le poate executa sunt încă dezbătute în firmă. Un angajat familiar cu acest proiect l-a descris ca fiind „o încercare de a transforma creierul lui Ray într-un computer”.

    Bridgewater administrează active de 160 de miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt concurent. Fondul a adus clienţilor profituri totale de două ori mai mari decât concurenţa, potrivit LCH Investments, firmă care plasează banii clienţilor în fonduri de hedging. Ray Dalio a câştigat personal 1,4 miliarde de dolari în 2015, conform datelor companiei de cercetare Institutional Investor’s Alpha.

    Cu toate acestea, fondul fanion al Bridgewater înregistra la un moment dat în 2016 o scădere anuală de 12%, alarmându-i pe strategii firmei. La mijlocul lunii decembrie fondul nu doar că îşi revenise, dar avea o creştere de aproape 4%. Un alt fond, cu comisioane mai mici, avansa cu 8%.

    Regulile pe care trebuie să le respecte angajaţii de la Bridgewater sunt strânse într-un manifest de 123 de pagini intitulat „Principii”. Fiecare angajat ar trebui să le cunoască şi să le aplice cu stricteţe. Pe lângă maxime precum „În cele din urmă vei primi ceea ce meriţi”, principiile conţin şi sfaturi de la Dalio. Unul este: „Nu-ţi selecta bătăliile. Luptă-te în toate”.

    Bridgewater nu ascunde că o cincime din angajaţii noi pleacă după niciun an de lucru. Presiunea este atât de mare încât aceia care rămân sunt adesea observaţi plângând prin toalete, povestesc cinci actuali şi foşti angajaţi. Articolul de faţă are la bază interviuri cu ei şi cu mai mult de o duzină de colegi de-ai lor sau persoane apropiate firmei. Dalio s-a întors să conducă Bridgewater la începutul anului trecut, după ce în urmă cu şase ani se retrăsese într-un rol de mentor. În doar câteva săptămâni, i-a adunat pe toţi managerii sub acelaşi acoperiş şi le-a reproşat că firma s-a îngrăşat şi a devenit ineficientă. Soluţia, le-a explicat el, ar fi o „renovare” prin care angajaţii slabi sunt eliminaţi.

    Reducerile de personal au început aproape imediat. De la revenirea sa, personalul s-a diminuat cu 10%. Adică au plecat 150 de oameni. Alte câteva sute de oameni ar putea fi concediaţi în următoarele luni. Unii vor pleca pentru a face loc altora mai buni. Bugetul pentru petrecerea de Crăciun de anul trecut a fost redus cu 20%. În alţi ani, de Crăciun puteai vedea brazi atârnaţi de tavan. Firma a renunţat la aceste extravaganţe.

    Atins de dezvăluirile de la începutul anului trecut despre problemele interne ale companiei, Dalio a schimbat vechiul sistem, în funcţiune de zeci de ani, de a face cunoscut tuturor angajaţilor tot ce s-a decis la nivelurile mai ridicate. În schimb, investitorul a hotărât ca doar 10% din personal să aibă acces complet la ceea ce el numeşte „transparenţă radicală”. A scris un nou principiu, care încă nu este destinat tuturor şi care spune: „Aşteaptă-te ca aceia care primesc transparenţa radicală să o folosească responsabil şi nu le-o da dacă nu pot face acest lucru”.

    Când un angajat i-a reproşat într-o şedinţă deschisă lui Dalio că forţa răspunsului s-ar putea să nu fie proporţională cu pagubele produse de scurgerea de informaţii, investitorul a răspuns că în calitate de inventator al sistemului de management al firmei a decis că răspunsul este cel potrivit.

    Dalio a înfiinţat Bridgewater în 1975, ca firmă de cercetare cu sediul în apartamentul său cu două dormitoare din Manhattan. A atras atenţia prin talentul său de a prezice tendinţe macroeconomice. La baza succesului său, explică adesea Dalio, stă crediţa că pieţele reflectă lucrarea unei maşinării economice greşit înţelese, iar interpretarea semnelor lăsate de această maşinărie cere o dedicare neînreruptă şi adesea dureroasă pentru „dezacordul profund de păreri”. De aceea angajaţii sunt încurajaţi să se provoace unul pe celălalt în mod repetat şi fără rezerve.

  • Cel mai mare constructor din lume începe să ridice proiectul de birouri de la Politehnica, în mijlocul studenţilor

    Constructorul suedez Skanska începe construcţia proiectului de birouri Campus 6, situat în apropierea Universităţii Politehnica din Bucureşti. Investiţia pentru prima clădire a complexului se ridică la 37,8 milioane de euro.

    Campus 6 va avea o suprafaţă totală închiriabilă de 82.000 mp, fiind format din patru clădiri de birouri de clasa A. Prima clădire va avea o suprafaţă de circa 22.000 mp, cu 11 etaje supraterane şi două niveluri de parcare subterană. Termenul estimat de livrare pentru aceasta este trimestrul 3 din 2018.

    Cel mai mare constructor din lume începe să ridice proiectul de birouri de la Politehnica, în mijlocul studenţilor

  • Skanska învesteşte 37,8 milioane de euro în prima clădire a proiectului de birouri de lângă Politehnica

    Campus 6 va avea o suprafaţă totală închiriabilă de 82.000 mp, fiind format din patru clădiri de birouri de clasa A. Prima clădire va avea o suprafaţă de cca. 22.000 mp, cu 11 etaje supraterane şi două niveluri de parcare subterană. Termenul estimat de livrare pentru aceasta este trimestrul 3, 2018.

    „Suntem mai mult decât bucuroşi să anunţăm că prin această nouă investiţie în zona de centru-vest a Bucureştiului, una dintre cele mai active zone din piaţa de birouri, Skanska îşi consolidează poziţia şi îşi îndeplineşte unul dintre obiectivele strategice: de a fi prezentă în două zone din Bucureşti. (…) Suntem încântaţi să observăm că viziunea noastră despre Campus 6 este confirmată de interesul crescut al potenţialilor chiriaşi, chiar dacă suntem într-o fază incipientă a lucrărilor”,  spune Aurelia Luca, Country Director Skanska Property România. 

    Situat la intersecţia a două bulevarde principale, Iuliu Maniu şi Vasile Milea, noul proiect Skanska beneficiază de acces foarte bun la mijloacele de transport în comun (staţie de metrou, tramvaie, autobuze, troleibuze). Proximitatea de podul Basarab asigură conectarea facilă la sectoarele de nord şi centru.

    Campus 6 este conceput ca un hub sociale pentru chiriaşi, angajaţi şi parteneri. Zonele verzi de interacţiune vor fi dotate cu prize electrice şi Wi-Fi, iar  zonele de tip amfiteatru vor găzdui întruniri de business şi sociale. Proiectul dinspune şi de restaurantele şi cafenelele cu terase.

  • Ce conţine proiectul de graţiere

    Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, printre prevederi fiind graţierea în întregime a unor pedepse cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Proiect: Abuzul în serviciu, investigat în urma unei plângeri şi doar cu un prejudiciu de peste 200.000 lei. Denunţul, la cel mult şase luni de la comiterea faptelor

    Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, articolul 297 din Codul Penal, care reglementează abuzul în serviciu, prevede că infracţiunea se va investigha la plângerea persoanei vătămate, dacă fapta cauzează o pagubă mai mare de 200.000 de lei. Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Mai mult, pedepasa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani.

    “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, arată articolul modificat.

    De asemenea, articolul care reglementa neglijenţa în serviciu, 298 va fi abrogat, ceea ce înseamnă că acesta infracţiune nu va mai fi investigată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro