BusinessMagazin

Tag: productie

  • Până unde merge jocul ieftinirii petrolului

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producţia statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiştii fondurilor de investiţii estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puţin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.

    Declinul cotaţiilor petrolului, declanşat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parţial din exploatarea zăcămintelor de şist din SUA, dar şi de cererea scăzută, în special în Europa şi Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiştilor vorbeau lăudau felul cum investiţiile americane în exploatările de şist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependenţa Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii şi al toamnei să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Acum însă, unii comentatori citaţi de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piaţă din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă şi mai mult producţia pentru că aşteaptă pur şi simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investiţiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire loveşte în companiile energetice americane, care s-au îndatorat şi au investit enorm în producţia de petrol şi gaze pe bază de fracturare hidraulică.

    Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali şi individuali din SUA, Europa şi Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creşterii economice, deşi taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câştigurile posibile pentru consumatori.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Rompetrol Rafinare, motorina Euro 5

    Elementul de noutate:

    Rompetrol Rafinare a fost prima companie din România care a început să producă motorina Euro 5. În februarie 2005, pe piaţa românească a fost introdus în premieră carburantul Euro 5, cu 2 ani înainte ca acest standard să devină obligatoriu în Uniunea Europeană şi cu 4 ani înainte ca obligativitatea să fie introdusă pentru România.

    Efectele inovaţiei:

    Inovaţia a presupus redimensionarea producţiei rafinăriei Petromidia. În urma modernizării, noua instalaţie HPM are o capacitate superioară de procesare, de circa 938.000 t/an, la un debit de 130 m3/h. Tot ca urmare a modernizării acestei instalaţii, 60% din motorina produsă de Rompetrol Rafinare a devenit conformă standardului Euro 4 şi ulterior Euro 5 (cu o concentraţie mai mică de sulf), iar compania a lansat noi branduri de carburant.

    Împreună cu modernizarea instalaţiei HPR, compania a crescut indicii calitativi şi a flexibilizat întreaga producţie a rafinăriei Petormidia, fiind prima companie care a introdus pe piaţa din România carburanţii Euro 4 şi Euro 5. Efectele pozitive ale implementării celor două proiecte au fost resimţite atât în ceea ce priveşte calitatea mediului de afaceri, care a avut acces la o experienţă nouă din punct de vedere tehnic şi la noi oportunităţi de afaceri, cât şi asupra vieţii oamenilor şi a societăţii în ansamblu, prin utilizarea unui nou tip de carburant şi prin protejarea mediului înconjurător.

    Descriere:

    La realizarea modernizării au lucrat aproximativ 60 de specialişti din cadrul companiei Rompetrol Rafinare şi Rominserv (contractorul general al Rompetrol). Procesul a fost  implementat între noiembrie 2004 şi octombrie 2005. 

    Inovaţia tehnologică a constat în adaptarea a două coloane aflate anterior în procesul de producţie la noi parametri de procesare, ceea ce a dus la dublarea capacităţii de hidrofinare. Capacitatea de producţie a instalaţiilor a crescut cu 40%, de la 50 mc/h la 70 mc/h în cazul HPR şi de la 100 mc/h la 130 mc/h la HPM. De asemenea, modernizarea a presupus creşterea eficienţei procesului de desulfurare.

    Investiţia totală a proiectelor de modernizare s-a ridicat la aproximativ 5,8 milioane dolari, din care modernizarea instalaţiei hidrofinare petrol motorină (HPM) a  rafinăriei Petromidia a presupus o investiţie de 3,8 milioane dolari. Proiectele de modernizare au fost realizate în parteneriat cu companiile Axens şi KBC.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Rompetrol Rafinare, transformarea a două coloane de sinteză a amoniacului în două reactoare de hidrofinare distilat de vid (HDV)/motorină

    Elementul de noutate:

    Procesul inovator utilizat în premieră în România a condus la producţia de carburanţi de standard superior (Euro 4 şi ulterior Euro 5). Transformarea coloanei de sinteză a amoniacului a presupus utilizarea unui proces nou de inginerie pentru funcţionarea reactorului, precum şi adaptarea proceselor tehnologice şi înlocuirea conductelor de legătură.

    Efectele inovaţiei:

    Inovaţia a presupus reducerea timpului necesar montării unui nou reactor pentru instalaţia HDV de pe platforma Petromidia şi implicit a modernizării acesteia. Modernizarea instalaţiei HDV a presupus eficientizarea procesului de producţie (creştere cu 24% a cantităţii de motorină produsă) şi îmbunătăţirea calităţii carburantului. 

    Implementarea proiectului de modernizare a permis, de asemenea, utilizarea unui nou tip de carburant, adaptat cerinţelor europene în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător. Introducerea noului tip de carburant a însemnat dezvoltarea companiei pe verticală, prin introducerea de noi branduri pe piaţa românească, precum şi crearea unor noi oportunităţi pentru partenerii de afaceri.

    Descriere:

    Inovaţia a constat în adaptarea (transformarea) unei coloane utilizate în industria de amoniac la industria de prelucrare a petrolului. Procesul a constat în montarea unui strat protector de izolaţie refractară (torcret special de 80 cm) în interiorul coloanei, pentru a proteja coloana de atacul hidrogenului şi de a o proteja de temperaturi de aproape 400 de grade.

    Dupa torcretare, a fost montată o cămaşă de inox, iar spaţiul creat a fost încărcat cu catalizator. Aceste modificări au condus la funcţionarea coloanei de sinteză a amoniacului ca reactor de hidrofinare distilat de vid, proces ce a necesitat parametri diferiţi de funcţionare, la o temperatură aproape dublă (de la 200 grade la 380 grade). Pentru a verifica constant temperatura, în afara reactorului au fost montate termocuple şi a fost folosită o vopsea termosensibilă la atingerea unei maxime de 240 de grade.

    Acest reactor adaptat încă este funcţional în rafinărie, după 11 ani. Transformarea coloanei de sinteză a amoniacului a presupus punerea în funcţiune a noului reactor HDV  într-o perioadă mai scurtă de timp (7 luni), în condiţiile în care montarea unui reactor de tipul celor utilizate în instalaţiile HDV durează aproximativ 2 ani. După implementarea pachetului de modernizare şi creştere a capacităţii de producţie a rafinăriei Petromidia, cele două reactoare s-au transformat în instalaţia de hidrofinare motorină la standard Euro 5.

    Investiţia totală pentru modernizarea instalaţiei hidrogenare distilat de vid s-a ridicat la 1,7 milioane de dolari.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: OMV Petrom, Conversia gazelor de sondă în energie electrică (G2P) sau în energie electrică şi energie termică (cogenerare – combined heat & power, CHP)

    Elementul de noutate:

    Prin aceste proiecte se valorifică, in principal, o cantitate de gaze care nu ar fi putut fi utilizată din cauza calităţii gazelor sau a lipsei infrastructurii de condiţionare şi transport.

    Efectele inovaţiei:

    Începând cu acest an programul generează reducere totală de aproximativ 170.000 tone CO2/an faţă de anul 2009; circa 40% din necesarul de electricitate al diviziei de Explorare şi Producţie; economii de costuri de mai multe milioane de euro pe an.

    Descriere:

    Practic, cu electricitatea, apa caldă şi aburul obţinute în cadrul acestor proiecte se reduce cantitatea de electricitate cumpărată şi se utilizează energia termică recuperată în cadrul proceselor tehnologice interne. La acest moment funcţionează 25 astfel de centrale, cu o capacitate instalată de 54 MW. Pe termen mediu-lung, OMV Petrom intenţionează să asigure tot necesarul de electricitate al diviziei de Explorare şi Producţie prin astfel de proiecte. Astfel se vor valorifica gaze care altfel s-ar fi pierdut şi se va reduce considerabil consumul propriu de energie şi emisiile de gaze cu efect de seră.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Pregătiţi-vă pentru Ciocopocalipsă: lumea rămâne fără ciocolată

    Deja ne aflăm în cea mai îndelungată perioadă cu deficite consecutive de ciocolată din ultimii 50 de ani. Şi nu este vorba doar despre faptul că aceste deficite au loc de la an la an, ci şi de aşteptările experţilor din industrie ca aceste deficite să crească.

    ANUL TRECUT, LUMEA A CONSUMAT CU CIRCA 70.000 DE TONE DE CACAO MAI MULT DECÂT A PRODUS. Până în 2020, Mars Inc. şi Barry Callebaut avertizează că acest deficit va urca la un milion de tone, de 14 ori mai mare. Până în 2030, deficitul se va dubla, la 2 milioane de tone, şi tot aşa.

    Una dintre probleme este un simplă, a ofertei. Seceta din vestul Africii, în special din Coasta de Fildeş şi Ghana, unde este produsă 70% din cacaua la nivel mondial, a condus la scăderea producţiei în regiune. La această situaţie a contribuit şi o ciupercă, frosty pod (păstaia îngheţată), care, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao, a distrus 30%-40% din producţia mondială. Din cauza acestor probleme, cultivarea arborilor de cacao s-a dovedit o afacere grea şi mulţi fermieri au trecut la culturi mai profitabile, precum porumbul.

    Apoi, mai este apetitul de nesăturat pentru ciocolată. În acest an, oferta abia a făcut faţă cererii. Din 1993 până în 2007, preţul pentru cacao a fost în medie de 1.465 de dolari tona. În următorii şase ani, media a fost de 2.736 dolari, marcând o creştere de 87%.

    Cea mai îndrăgită trataţie dulce din lume a început o călătorie în care a devenit de la un produs foarte iubit şi obişnuit, ca berea, la un produs foarte iubit şi mai puţin comun, ca vinul de Bordeaux.

    Un motiv special de îngrijorare este dragostea tot mai mare a Chinei pentru ciocolată. Chinezii cumpără tot mai multă în fiecare an. Totuşi, chinezii consumă fiecare circa 5% din media înregistrată în Europa Occidentală.

    Un alt factor este creşterea popularităţii ciocolatei negre, care conţine mult mai multă cacao decât tabletele tradiţionale. În medie, o tabletă de ciocolată conţine cacao în proporţie de circa 10%, în timp ce una de ciocolată neagră include cacao până la 70%.

    Din aceste motive, preţurile au urmat aceeaşi tendinţă, înregistrând numai din 2012 o creştere de peste 60%. Producătorii de ciocolată au fost nevoiţi să se adapteze prin creşterea preţurilor tabletelor comercializate, primul dintre aceştia fiind Hershey, alţi fabricanţi fiind nevoiţi să îi urmeze exemplul.

    Eforturile de a contracara dezechilibrul tot mai mare între cantitatea de ciocolată cerută de lume şi cantitatea de cacao pe care o pot produce fermierii au inspirat şi inovatorii. Mai exact, un grup de cercetători din Africa Centrală, care au creat arbori care pot produce de şapte ori mai multă cacao decât cei tradiţionali. Dar creşterea eficienţei poate afecta gustul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor culturi – de roşii, de pui sau de căpşuni, consideră Mark Schatzker, analist la Bloomberg.

    Există speranţă, sub forma unui nou soi de cacao, care este nu doar prolific, ci şi aromat.

    Acest nou soi promite lumii o producţie constantă de ciocolată de calitate bună şi poate reprezenta cheia pentru producţia viitoare a alimentelor. Speranţa vine din partea unui fermier din Costa Rica, Jose Gerardo Ramirez, care, la 33 de kilometri de Upala, a renunţat la o cultură de ananas de pe o suprafaţă de 7 hectare în favoarea unei culturi care ar putea fi mult mai rentabile, trei soiuri de cacao dezvoltate de o organizaţie din America Centrală, Centro Agronomico Tropical de Investigacion y Ensenanza (CATIE), care se remarcă prin rezistenţa la dăunători şi aromă.

    Soiurile plantate în 2012 au produs în acest an prima recoltă, iar Ramirez speră ca în câţiva ani să ajungă la o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, de peste şapte ori mai mare faţă de media din Costa Rica. Ramirez nu este îngrijorat de pericolul ciupercii numite păstaia îngheţată, care a făcut ravagii, întrucât aceste soiuri, numite R-1, R-4 şi R-6, sunt rezistente la această boală.

    În 1978, ciuperca numită frosty pod a fost descoperită la păstăile de cacao cultivate pe coasta caraibiană din Costa Rica. Un an mai târziu, boala s-a extins în interiorul ţării. Fermierul Miguel Orozco cultiva în perioada respectivă cacao pe 12 hectare, câştigând suficient pentru a-şi trimite cei şapte copii la facultate.

    Timp de 10 ani, familia Orozco s-a luptat cu frosty pod, care se manifestă prin leziuni maronii, acoperite cu o pudră albă, cu aspectul bumbacului. A acoperit păstăile bolnave cu ulei, le-a îngropat în puţuri adânci şi le-a dat foc. În cele din urmă, familia a fost nevoită să taie culturile de cacao de pe cele 12 hectare.

  • Cele mai inovatoare companii din România: ALRO SA, creşterea eficienţei energetice în sectorul electroliză

    Elementul de noutate:

    Inovaţia a fost folosită pentru prima dată în România şi a fost dezvoltată de Echipa de Cercetare şi Dezvoltare din cadrul Alro.

    Efectele inovaţiei:

    Noua tehnologie de obţinere a aluminiului electrolitic ar putea scădea semnificativ consumul de energie electrică la cuvele de electroliză (cu minimum 100 kWh/tonă), cu impact pozitiv asupra costurilor finale.

    Descriere:

    Compania a pus în funcţiune în acest an, pentru testare la nivel industrial, o cuvă care utilizează noul tip de design catodic. Alro Slatina vizează, astfel, reducerea consumului specific de energie electrică, precum şi creşterea duratei de viaţă a cuvei propriu-zise.

    În acest fel, impactul prognozat este de reducere a costurilor totale de producţie. Odată ce va face parte din procesul curent de producţie, această tehnologie ar putea reduce consumul specific de energie electrică pe tona de aluminiu electrolitic cu minimum 100 kWh. În plus, se urmăreşte scăderea stocului interfazic de aluminiu lichid cu minimum 10%, reprezentând o reducere a costurilor de finanţare, precum şi diminuarea costurilor cu reparaţiile pe tona de aluminiu electrolitic.

    Proiectul face parte din strategia companiei de eficienţă energetică; în ultimii zece ani, Alro a reuşit să diminueze consumul de electricitate pe tona de aluminiu cu peste 75%, pentru produsele procesate, în timp ce consumul de gaz s-a redus cu peste 90%, în perioada respectivă.

    Consumul direct de electricitate pentru întregul proces de producţie a aluminiului a fost mai mic cu 10%, în 2012, comparativ cu 2003, iar cel de gaz, cu circa 30% mai redus.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Omul se întoarce în spaţiu. Cel puţin în filme

    Încasările mari aduse de filme precum „Avatar“, „Independence Day“ sau „Star Trek“ au încurajat studiourile să prezinte publicului mai mult explozii decât întrebări existenţiale. Cu toate acestea, producătorii unor filme precum „Gravity“ sau „Interstellar“ par că au găsit formula ideală pentru a prezenta atât efecte speciale de ultimă generaţie, cât şi poveşti cu înţeles. Asistăm oare la renaşterea genului science fiction?

    Site-ul Wikipedia listează 220 de filme (sunt luate în calcul doar filmele distribuite în cinematografe) care au, la bază, ideea omului în spaţiu. Până în 1950, doar trei filme abordaseră acest subiect. Au urmat trei decade în care genul science fiction a prins avânt şi peste o sută de filme au ajuns în cinematografele din toată lumea.

    Pe cât de diverse au fost în tematică şi calitate, toate aceste filme şi seriale au fost dovezi certe că viaţa pe Pământ nu era decât o fracţiune din ceea ce se întâmplă în univers. Cei care îşi imaginau că dacă rasa umană ar putea călători suficient de departe ar trăi aventuri fabuloase, ar vizita nenumărate planete şi ar întâlni  reprezentanţi ai altor rase puteau, în sfârşit, să asocieze imagini acestor concepte.

    Filmele ultimilor zece ani au avut ca subiect central fie rămăşiţe ale civilizaţiei umane („I Am Legend“), fie invazii ale unor creaturi distructive („Cloverfield“, „Transformers“). Ideea omului în spaţiu a fost abandonată, cu excepţia unor remake-uri precum „Total Recall“ sau „Star Trek“. Chiar şi acesta din urmă, însă, a trădat conceptul seriei originale despre explorarea unor lumi noi. Vă aduceţi, probabil, aminte: „To boldly go where no man has gone before“.

    O explicaţie interesantă vine de la Mark Bould, un profesor de film din cadrul Universităţii de Vest din Anglia: „După evenimentele din 11 septembrie, toate filmele cu extratereştri au fost realizate astfel încât să pară că americanii sunt victimele unui atac iraţional, cel mai bun exemplu fiind «Cloverfield». Chiar dacă îl credem pe Spielberg, care a declarat că remake-ul său după «Războiul lumilor» a avut intenţia de a arăta comportamentul unei societăţi în stare de şoc, este evident că filmul prezintă Statele Unite drept un personaj nevinovat“.

    Lăsând la o parte aceste teorii, există o serie de factori uşor de măsurat care au influenţat trecerea pe plan secund a acestui gen de film. În primul rând, misiunile spaţiale nu au mai beneficiat de acoperire media aşa cum se întâmpla în timpul războiului rece sau chiar în anii ’90. În al doilea rând, ideea de încălzire globală a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale ultimilor ani, astfel încât era de aşteptat ca schimbarea climatică să ajungă şi pe marile ecrane.

    OMUL ÎN SPAŢIU, SUBIECT DE FILM ÎNCĂ DIN 1902

    „O călătorie spre Lună“ („Le voyage dans la lune“) este primul film care a tratat subiectul oamenilor în spaţiu. Realizat în 1902, „O călătorie spre Lună“ este un film franţuzesc mut în regia lui Georges Melies. Povestea urmăreşte un grup de astronauţi care călătoresc spre Lună într-o capsulă propulsată de un tun, explorează suprafaţa Lunii, sunt capturaţi de un grup de extratereştri, evadează şi apoi se întorc pe Terra.

    Filmul a fost un succes internaţional şi a deschis drumul pentru producţiile ce foloseau efectele speciale. Influenţa sa asupra regizorilor din anii ’20 sau ’30 este evidentă, iar Georges Melies este considerat un pionier al genului science fiction. Pelicula a dispărut în 1929 şi a fost regăsită în 1993, pentru ca în 2011 un studio din Statele Unite să lanseze o versiune remasterizată.

    „O călătorie spre Lună“ a fost ales printre cele mai bune filme ale secolului XX de către The Village Voice. Imaginea capsulei care aterizează pe Lună rămâne una dintre cele mai cunoscute din lumea cinematografică şi a fost de nenumărate ori preluată în alte producţii.

    „Avatar“ este, cel puţin din punctul de vedere al încasărilor, cel mai de succes film realizat vreodată. Cu încasări cumulate de peste 3 miliarde de dolari, povestea desfăşurată pe Pandora l-a ajutat pe James Cameron să îşi depăşească propriul record, pe care îl stabilise în 1997 cu „Titanic“. Criticii au avut reacţii împărţite în ceea ce priveşte „Avatar“, una din nemulţumiri fiind legată de scenariul filmului şi consistenţa relaţiilor dintre personaje.

    James Cameron a trebuit să aştepte ani de zile pentru ca tehnologia să se dezvolte suficient de mult pentru „Avatar“. Regizorul a explicat că a preferat să nu grăbească producţia decât să fie nevoit, ulterior, să convertească filmul la formatul 3D. „După «Toy Story» au apărut alte zece filme realizate pe calculator, pentru că toata lumea credea că succesul venea din noua tehnologie şi nu din personajele cuceritoare şi realizate magnific“, a declarat James Cameron, citat de Deadline.com. „Acum, lumea converteşte filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu am făcut, şi se aşteaptă la acelaşi rezultat, când de fapt nu fac decât să acţioneze împotriva universalizării 3D, prin scoaterea pe piaţă a unor produse inferioare“, a mai comentat Cameron.

  • Ford România renunţă la 680 de angajaţi până la finalul anului pe fondul reducerii producţiei

    „Ca urmare, Ford România implementează un program de încetare voluntară a contractelor individuale de muncă, ce vizează aproximativ 680 de angajaţi din cadrul uzinei noastre. Toţi angajaţii fabricii din Craiova se pot înscrie în acest program până la data de 18 decembrie 2014. În acelaşi timp, vor începe consultările cu sindicatele în legătură cu posibila concediere pe motive economice, în cazul în care prin încetările voluntare nu va fi atinsă ţinta de reducere de personal”, au spus reprezentanţii Ford România. Pe de altă parte, compania a şi angajat peste 700 de oameni în ultimii ani.

    Pentru a asigura competitivitatea uzinei din Craiova şi pentru a avea control asupra costurilor operaţionale, este necesară luarea de măsuri suplimentare pentru a ajusta volumele de producţie la cererea actuală a pieţei. Acest lucru necesită şi o reducere a forţei de muncă, în opinia celor de la Ford România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Topul statelor UE după numărul de IMM-uri din producţie la mia de locuitori

    Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

    În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România, vicecampioană mondială la eSports

    Ţara noastră s-a numărat printre puţinele state reprezentate la toate cele şapte discipline ale Campionatului Mondial: disciplina pe echipe (Dota 2) şi cele individuale (Hearthstone, Starcraft 2 masculin, Starcraft 2 feminin, Tekken Tag Tournament 2 masculin, Tekken Tag Tournament 2 feminin şi Ultra Street Fighter IV), se arată într-un comunicat al PGL.

    Echipa Professional Gamers League (federaţia naţională din România, recunoscută oficial de Federaţia Internaţională de Sport Electronic, IeSF) a fost selectată dintre federaţiile celor 46 de state membre să se ocupe de producţia celei de-a 6-a ediţii a Campionatului Mondial de Sport Electronic, care s-a desfăşurat în perioada 12-16 noiembrie în capitala azeră, Baku.