Potrivit lui Bogdan Popescu, in pofida tuturor eforturilor
facute de catre medici, la ora 19.45 Ramona Cîciu a incetat din
viata.
Medicul a explicat ca femeia era ventilată mecanic, iar
functiile cordului erau, de asemenea, sustinute cu ajutorul
aparatelor. “Desi s-au incercat multiple manevre de resuscitare si
terapia specifica, Ramona Ciciu nu a mai putut fi salvata”, a spus
Popescu.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Doctorul Bogdan Oprita, coordonatorul SMURD Bucuresti, a
declarat, pentru MEDIAFAX, ca barbatul in varsta de 30 de ani a
decedat, iar alte doua persoane au fost ranite, dar sunt
constiente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Emilio Lavazza a preluat afacerea familiei sale in 1971, dupa
moartea tatalui sau, Giuseppe, care l-a ajutat pe Luigi, bunicul
sau si, totodata, fondatorul grupului sa transforme o bacanie
deschisa in secolul al 19-lea intr-o companie celebra pe plan
mondial.
Emilio, presedinte al grupului Lavazza intre anii 1979 – 2008, a
consolidat numele grupului pe care l-a condus, lansand produse
premier, precum faimoasele cafele Lavazza Gold si Grand’ Espresso,
care, alaturi de produsele mai ieftine, l-au ajutat sa preia
aproape jumatate din cota de piata italiana a cafelei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Numai in 2009, 3.150 de familii au primit din partea ING
suportul financiar necesar pentru a depasi decesul sau imbolnavirea
unei persoane dragi, care avea incheiatao polita la noi”, spune
Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de
Viata si presedintele Consiliului de Administratie al ING Fond de
Pensii.
Pentru portofoliul de contracte incheiate, ING Asigurari de
Viata a platit clientilor in 2009 beneficii pentru decese si clauze
de sanatate de aproape 10,4 milioane de lei. Din aceasta suma,
aproape 67% este reprezentata de despagubiri platite pentru
decese.
Pe de alta parte, peste 50% din totalul sumelor platite de ING
in 2009 pentru clauze de sanatate sunt beneficii aferente
planurilor cu investitii si celor de economisire .
In portofoliul de asigurari incheiate la ING, nivelul mediu al
sumei asigurate este de peste 26.600 lei, de 20 de ori mai mare
decat salariul mediu pe economie, care este de 1.359 de lei.
“Cercetarile noastre arata ca oamenii prefera sa ia in calcul
lucruri placute cand incheie o polita de asigurare de viata si
accepta cu greu sa se gandeasca la implicatiile propriului deces.
De aceea, tind sa exprime protectia ca pe un beneficiu secundar al
asigurarii” a declarat Carmen Soare, director de marketing al ING
Asigurari de Viata.
La ING Asigurari de Viata, prima minima anuala pentru un plan de
protectie este de 400 de lei, adica putin peste 33 de lei pe luna.
Totusi, clientii ING care au cumparat produse destinate exclusiv
protectiei de la inceputul anului 2009 au optat pentru nivele de
protectie mai ridicate decat limita minima, astfel incat prima
medie anuala platita se situeaza la peste 900 de lei.
In portofoliul de produse noia incheiate in 2009 la ING,
planurile de protectie sunt unele dintre cele mai solicitate
produse – alaturi de planurile financiare pentru copii si planurile
cu componenta de economisire – reprezentand circa un sfert din
vanzarile noi.
“Numai in 2009, 3.150 de familii au primit din partea ING
suportul financiar necesar pentru a depasi decesul sau imbolnavirea
unei persoane dragi, care avea incheiatao polita la noi”, spune
Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de
Viata si presedintele Consiliului de Administratie al ING Fond de
Pensii.
Pentru portofoliul de contracte incheiate, ING Asigurari de
Viata a platit clientilor in 2009 beneficii pentru decese si clauze
de sanatate de aproape 10,4 milioane de lei. Din aceasta suma,
aproape 67% este reprezentata de despagubiri platite pentru
decese.
Pe de alta parte, peste 50% din totalul sumelor platite de ING
in 2009 pentru clauze de sanatate sunt beneficii aferente
planurilor cu investitii si celor de economisire .
In portofoliul de asigurari incheiate la ING, nivelul mediu al
sumei asigurate este de peste 26.600 lei, de 20 de ori mai mare
decat salariul mediu pe economie, care este de 1.359 de lei.
“Cercetarile noastre arata ca oamenii prefera sa ia in calcul
lucruri placute cand incheie o polita de asigurare de viata si
accepta cu greu sa se gandeasca la implicatiile propriului deces.
De aceea, tind sa exprime protectia ca pe un beneficiu secundar al
asigurarii” a declarat Carmen Soare, director de marketing al ING
Asigurari de Viata.
La ING Asigurari de Viata, prima minima anuala pentru un plan de
protectie este de 400 de lei, adica putin peste 33 de lei pe luna.
Totusi, clientii ING care au cumparat produse destinate exclusiv
protectiei de la inceputul anului 2009 au optat pentru nivele de
protectie mai ridicate decat limita minima, astfel incat prima
medie anuala platita se situeaza la peste 900 de lei.
In portofoliul de produse noia incheiate in 2009 la ING,
planurile de protectie sunt unele dintre cele mai solicitate
produse – alaturi de planurile financiare pentru copii si planurile
cu componenta de economisire – reprezentand circa un sfert din
vanzarile noi.
Barbatul, in varsta de 43 de ani, a decedat in 20 noiembrie,
luni dimineata fiind primita confirmarea infectarii cu virusul
gripei noi ca si cauza a mortii, a declarat Streinu-Cercel. Medicul
a precizat ca barbatul a fost internat in 15 noiembrie in Sectia de
boli infectioase a Spitalului Municipal Radauti cu simptomatologie
moderata.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Inca de la prima experienta in fata publicului, pe vremea cand
era copil, vreme din care isi amintea senzatia descrisa mai
devreme, Dinica a fost mereu incercat de acest sentiment de
apartenenta la scena. Copil sarac, crescut in mahalaua Giulesti,
dupa razboi, “greu de imblanzit”, cum spunea el insusi, si crescut
mai degraba de strada decat de familie, Dinica a avut o norocoasa
intalnire cu Dina Cocea, actrita si profesoara, care l-a incurajat
sa dea examen la Institutul de Arta Teatrala si
Cinematografica.
Totusi, in ciuda intuitiei profesoarei Dina Cocea, Gheorghe Dinica
a trebuit sa sustina de trei ori examen de admitere, timp in care
activa ca artist amator, fiindca nu se putea desparti de scena, cum
spune Constantin Paraschivescu, autorul volumului “Gheorghe Dinica
– Histrion de cursa lunga”, editat de Fundatia “Camil
Petrescu”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cititi mai multe pe www.zf.ro