BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Caitlyn Jenner ar fi cheltuit 4 milioane de dolari în procesul de transformare din bărbat în femeie

    Un chirurg plastician a estimat că operaţia estetică pe care Caitlyn Jenner a suferit-o ar fi costat 81.000 de dolari, iar peste 10.000 de dolari ar fi fost cheltuiţi pe intervenţia de mărire a sânilor la care a fost supusă aceasta în luna aprilie, potrivit Radar Online, citat de contactmusic.com.

    Corsetul pe care Caitlyn l-a purtat pentru apariţia pe coperta revistei Vanity Fair, când şi-a dezvăluit noua identitate, a costat 200 de dolari, iar o altă rochie, 7.000 de dolari.

    Totodată, presa internaţională scrie că dulapul său de haine, a cărui modificare ar fi costat 15.000 de dolari, ar fi plin cu rochii ale unor branduri celebre, care valorează aproximativ 150.000 de dolari.

    După transformarea sa, Caitlyn a mărturisit că a fost, în cele din urmă, gata să arunce toate hainele bărbăteşti din garderoba sa.

    “Pentru a fi capabil să te trezeşti dimineaţa, fii tu însuţi, îmbracă-te, fii pregătit să ieşi din casă şi fii ca o persoană normală. Acesta este un sentiment minunat de a trece prin viaţă”, a declarat Caitlyn Jenner, spunând că n-a putut niciodată să facă asemenea lucruri, pentru că a trăit mereu într-o confuzie, având o parte “cu haine bărbăteşti” şi o parte cu “ţinute pentru femei”.

    Bruce Jenner, fost campion olimpic la decatlon, vedetă TV şi tatăl vitreg al lui Kim Kardashian, care a dezvăluit în aprilie că se consideră femeie, a pozat în noua sa ipostază pentru coperta revistei Vanity Fair ce a apărut luni şi şi-a dezvăluit cu această ocazie noua identitate, Caitlyn Jenner.

    Într-un videoclip publicat pe site-ul revistei, Jenner spune că această copertă, care are titlul “Call me Caitlyn” (“Spune-mi Caitlyn”), reprezintă o fază eliberatoare a trasformării sale, informează Reuters.

    “Bruce a trebuit mereu să spună o minciună. Caitlyn nu are niciun secret. Odată ce coperta Vanity Fair a apărut, sunt liberă”, a declarat Jenner.

    Cu această ocazie, Jenner a lansat şi un nou cont pe platforma Twitter, @Caitlyn_Jenner, publicând mesajul: “Sunt atât de fericită, după o luptă atât de lungă, să trăiesc cu propriul eu. Bine ai venit pe lume, Caitlyn”.

    Contul nou creat a devenit pagina care a atins cel mai rapid un milion de fani, în patru ore şi trei minute, potrivit Guinness World Records, depăşind astfel pagina de Twitter a preşedintelui Barack Obama, @POTUS, care a strâns, luna trecută, un milion de admiratori, în cinci ore.

    De asemenea, Vanity Fair a lansat hashtag-ul #CallMeCaitlyn, pe care publicul îl poate folosi pe reţelele de socializare, îndemnându-i astfel pe fani să-i transmite mesaje pozitive lui Jenner.

    Kim Kardashian, fiica vitregă a lui Jenner, a scris, la rândul său pe Twitter, despre fotografiile din Vanity Fair: “Ce frumos! Fii fericit, fii mândru, trăieşte-ţi viaţa în felul TĂU”.

    Poza de pe coperta revistei a fost realizată de fotografa Annie Leibovitz, în locuinţa lui Jenner din Malibu, California. Cele 22 de pagini care însoţesc fotografiile relevă că Jenner a suferit o operaţie estetică pentru a căpăta trăsături feminine, de zece ore, în martie, dar nu a optat încă pentru o operaţie de schimbare de sex.

    Bruce Jenner, tatăl vitreg al surorilor Kardashian, a devenit în aprilie cel mai cunoscut american care a anunţat în mod public că este o persoană transgender.

    Jenner, în vârstă de 65 de ani, a dezvăluit că se simte femeie într-un interviu acordat celebrei realizatoare de televiziune Diane Sawyer, într-o emisiune produsă de postul ABC, la aproape 40 de ani după ce a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Montreal, în proba de decatlon, una dintre cele mai solicitante din concursul de atletism. În urma acelei victorii, Bruce Jenner a primit titlul neoficial de “cel mai bun atlet din lume”.

    În acel interviu, Diane Sawyer l-a întrebat pe Bruce Jenner: “Eşti femeie?”. Fostul campion olimpic a răspuns tranşant: “Da, în esenţă, sunt femeie”.

    “Oamenii mă privesc diferit. Unii pot să mă considere un bărbat macho, dar inima şi sufletul meu, ca de altfel tot ceea ce fac în viaţă, fac parte din persoana mea, iar acea parte feminină face parte din fiinţa mea. Este ceea ce sunt”, a adăugat fostul campion olimpic.

    Cunoscut de generaţiile mai tinere în calitate de “patriarh” al familiei Kardashian, Bruce Jenner a acceptat să apară în emisiunea “20/20” a postului ABC pentru a pune capăt numeroaselor zvonuri şi speculaţii care au circulat în ultimele luni despre transformarea sa în femeie.

    Anunţul făcut de Bruce Jenner a coincis cu o creştere în mediatizare de care se bucură persoanele transgender în societatea americană. Hollywood-ul a jucat un rol important în acest proces, introducând în producţiile sale personaje şi actori transgender. Actriţa transgender Laverne Cox joacă un rol principal în serialul “Orange Is the New Black” şi a apărut pe coperta revistei Time anul trecut, cu ocazia unui editorial publicat în paginile revistei, intitulat “America’s next civil rights frontier” (“Următoarea frontieră a drepturilor civile din America”).

    Bruce Jenner, extrem de emoţionat în acel interviu, purtând părul lung, a spus că a aşteptat atât de mulţi ani înainte de a face acest anunţ, întrucât nu a dorit să îi dezamăgească pe oameni.

    De trei ori căsătorit şi divorţat tot de atâtea ori, Bruce Jenner este tatăl biologic pentru şase copii şi tatăl adoptiv pentru alţi patru. El a spus că nu este gay şi că nu a întreţinut niciodată raporturi sexuale cu un bărbat.

    Primele două soţii ale sale – Chrystie Crownover şi Linda Thompson – i-au transmis lui Bruce Jenner mesaje de sprijin, prin intermediul prezentatoarei Diane Sawyer. Cea de-a treia soţie a fostului campion olimpic, Kris Jenner, managerul şi mama vedetelor din reality show-ul “Keeping Up with the Kardashians”, difuzat de postul E!, nu a dorit să participe la această emisiune.

    Unul dintre cele mai dificile momente pentru Jenner a avut loc în urmă cu 19 luni, atunci când jurnaliştii americani l-au urmărit în timp ce se îndrepta spre o clinică medicală unde urma să suporte o condrolaringoplastie, o intervenţie chirurgicală suportată de persoanele transgender pentru corectarea dimensiunilor mărului lui Adam. În acel moment, Bruce Jenner spune că a avut gânduri suicidare, întrucât dorea să scape de presiunea exercitată asupra lui de mass-media americană.

    Dezvăluirea în faţa familiei sale a faptului că este o persoană transgender a decurs însă mult mai bine, iar cei mai mari dintre copiii lui şi-au exprimat în faţa camerelor de televiziune sprijinul pentru tatăl lor.

    “Mă simt ca şi cum aş primi o versiune modernizată a tatălui meu”, a declarat unul dintre fiii săi, Brandon Jenner.

    Fiica sa vitregă Kim Kardashian, cea mai cunoscută vedetă de reality-show din America, a fost “de departe, cea mai binevoitoare” şi persoana cu care a putut să vorbească cel mai uşor, a spus Bruce Jenner. Soţul acesteia, rapperul Kanye West, a jucat un rol decisiv în faptul că ea a acceptat atât de uşor condiţia de transgender a tatălui ei vitreg, a adăugat el.

    Potrivit spuselor lui Bruce Jenner, Kim Kardashian l-a încurajat în felul următor: “Fato, trebuie să fii tare. Trebuie să arăţi bine!”.

    Khloe Kardashian, o altă fiică vitregă a sa, a trecut însă prin momente dificile după dezvăluirea tatălui ei vitreg, întrucât “ea a suferit multe pierderi în viaţa ei”, a declarat Bruce Jenner.

    Cele mai tinere dintre fiicele sale, Kendall şi Kylie Jenner, au trimis un mesaj de sprijin pentru tatăl său, difuzat în emisiunea “20/20”, în care au spus: “Tot ceea ce noi ne dorim este ca el să fie fericit. Dacă el este fericit, atunci şi noi suntem fericite”.

    Bruce Jenner a devenit unul dintre cei mai proeminenţi atleţi americani din anii 1970 după ce a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Montreal, unde a doborât recordul mondial de puncte în proba de decatlon.

    În acea perioadă, un alt sportiv a făcut senzaţie în presa americană: jucătorul de tenis Richard Raskind a anunţat în mod public că este o persoană transgender şi şi-a luat numele de Renee Richards. Cu toate acestea, în ultimele patru decenii, numărul persoanelor celebre care au anunţat în public că sunt persoane transgender a fost foarte mic. Cel mai recent caz este cel lui Chelsea Manning, fost soldat în armata americană, care a decis să devină femeie, după ce a fost condamnat pentru spionaj, întrucât a transmis o serie de documente confidenţiale site-ului WikiLeaks.

    Viaţa lui Bruce Jenner alături de familia Kardashian şi cele opt sezoane ale reality show-ului “Keeping Up with the Kardashian” i-au adus acestuia o a doua perioadă de celebritate.

    Potrivit revistei Variety, Bruce Jenner va avea de acum înainte propriul reality show, produs de postul E!, iar tranziţia lui către condiţia de femeie va fi documentată într-un serial care va fi difuzat în vara acestui an. Reality show-ul va fi difuzat în opt părţi, iar fiecare dintre acestea va avea o durată de o oră.

     

  • FRF a aprobat buget de 320.000 de euro pentru meciul naţionalei cu Irlanda de Nord

    Partida Irlanda de Nord – România, din Grupa F a Campionatului European din 2016, se va disputa la 13 iunie, pe stadionul Windsor Park din Belfast, de la ora 21.45. După disputarea a cinci etape din grupă, România se află pe primul loc, cu 13 puncte, iar Irlanda de Nord se află pe poziţia a doua, cu 12 puncte.

    Tototdată, federaţia a alocat echipei naţionale U21 un buget de 73.000 de euro pentru partida cu Armenia, din preliminariile Campionatului European din 2017. Lotul pregătit de Cristian Dulca efectuează un stagiu de pregătire la Buftea în perioada 1-7 iunie, urmat de un al doilea, la Târgu Mureş, unde se va disputa partida cu Armenia, la 16 iunie.

     

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • Cum arată yacht-ul viitorului: costă 500 de milioane de dolari şi are forma unei stele – GALERIE FOTO

    Star a fost conceput pentru a nu semăna cu niciun yacht care pluteşte în prezent pe mările lumii, având 132 de metri lungime si o înălţime de 61 de metri. Creatorul vasului este designerul Igor Lobanov, iar conceptul a fost dezvoltat în colaborare cu BMT Group şi Alex Malybaev. Cu aproape 11.500 metri pătraţi de spaţiu interior de lux, acesta poate fi considerat cel mai exclusivist hotel plutitor din lume.

    Nava este dotată cu un heliport, o punte de vizionare subacvatică şi patru lifturi care oferă acces la cele opt punţi;  poate găzdui la bord până la 200 de persoane. Igor Lobanov este de părere că un astfel de concept nu este deloc ieftin şi aproximeză că va costa 400 de milioane de euro sau 500 de milioane de dolari.

    O abatere radicală de la formele şi mărimile standard, alimentat de opt generatoare, yachtul ca o piramidă albă ce pluteşte pe apă se poate roti încet pentru a creşte expunerea la soare. Şi alţi designeri au încercat să redefinească conceptual de yacht de lux, cum ar fi proiectele Admiral X Force 145 şi Federico Fiorentino Belafonte.
    Conceput de grupul Italian “Sea”, Admiral X Force 145 este echipat cu spa şi pe două niveluri are plajă, piscine interioare şi exterioare, două cinematografe, mai multe săli de sport şi apartamente VIP.

    Yachtul Federico Fiorentino Belafonte are forma unui glonţ şi va atinge viteze de până la 24 de noduri. Frederico Fiorentino a avut ca inspiraţie pentru designul yachtului maşinile sport. Preţul unui astfel de yacht va fi de aproximativ 26 de milioane de dolari.
     

  • Software în lohn sau ce ar trebui să înveţe IT-iştii din experienţa croitorilor

    Dezvoltarea de software la comandă, în sistem lohn, a stat la baza apariţiei industriei româneşti de software. “Primele companii private din industria noastră au apărut după 1989 şi au fost înfiinţate de cercetători din centrele de calcul şi din Institutul pentru Tehnica de Calcul. Aceştia şi-au folosit contactele personale în străinătate pentru a câştiga primii clienţi. Când vorbim despre lohn în software vorbim despre segmente mici, extreme de nişate, ale unor proiecte mari, în care execuţia se limitează strict la specificaţiile de proiect transmise de către client asupra cărora compania producătoare nu are nicio influenţă“, explică Andrei Pitiş, preşedintele ANIS, asociaţia patronală a industriei de software şi servicii.

    Modelul de business s-a consolidat în timp şi a evoluat către externalizare, către outsourcing. Unul dintre atuuri a fost specializarea inginerilor români, iar un altul îl reprezintă costurile reduse, care au ajutat la atragerea de proiecte mai mari şi mai interesante către industria locală. Acesta a fost un factor important de creştere pentru industria naţională, înainte ca piaţa locală să fie cu adevărat semnificativă, iar munca în proiecte pentru clienţii din străinătate a creat abilităţile şi specializarea pe tehnologii şi industrii în cadrul echipelor şi companiilor româneşti.

    Ulterior, aceste abilităţi au fost folosite în proiecte pe piaţa internă sau în crearea de produse proprii. “În plus, proiectele de outsourcing au început să devină mai variate şi mai sofisticate şi treptat au inclus componente semnificative de cercetare; dezvoltarea nu se mai face exclusiv pe baza specificaţiilor primite, echipele alocate pe proiecte fiind adesea implicate în definirea specificaţiilor, în identificarea nevoilor de business şi a soluţiilor tehnice. Aşa se face că proiecte semnificative, atât din punctul de vedere al clienţilor (companii foarte mari), cât şi al industriilor sau al soluţiilor furnizate (conţinut sensibil, informaţii securizate etc.) au fost câştigate şi dezvoltate de companii româneşti chiar dacă nu întotdeauna aceste informaţii sunt făcute publice, adugă Andrei Pitiş.

    Outsourcingul reprezintă în continuare cea mai mare parte a cifrei de afaceri a sectorului, probabil peste 80%. În ciuda faptului că de cel puţin cinci ani România nu mai este o destinaţie ieftină, companiile româneşti continuă să fie căutate pe harta furnizorilor de servicii de dezvoltare. “În ANIS, asociaţie care reprezintă în acest moment peste 120 de companii, cam 70%, sunt companii care produc software în sistem de tip outsourcing, dar cel puţin un sfert dintre ele au început să investească şi în produse proprii. Dintre cele 70%, multe firme prestează servicii mai complexe decât închirierea de personal pentru dezvoltarea de proiecte software, precum şi servicii cu valoare adăugată mai mare şi mai greu de înlocuit prin mutarea proiectelor către destinaţii mai ieftine”, adaugă şeful ANIS.

    Ioan Iacob, managing partner la furnizorul de servicii IT Qualitance, companie cu peste 120 de angajaţi, vorbeşte despre fenomenul vânzării de inteligenţă. “Industria românească de software merge foarte mult pe body leasing, pe vândut inteligenţă cu ora sau vândut oameni cu ora. Există o limită a acestui model, dar piaţa pare să insiste totuşi în această zonă, în care există o foarte mare presiune pe profit. Dar marginea de profit este foarte mică şi atunci oamenii încearcă să optimizeze şi să vadă cum pot funcţiona în acest model. E o paradigmă din care cred că trebuie să ieşim; noi încercăm să facem lucruri cu mult mai multă valoare adăugată decât servicii de body leasing sau de staff augmentation. Încercăm să construim ceva care chiar să funcţioneze nu doar ca un business care să producă nişte bani, ci care chiar să aibă un impact social.”

    Iacob apreciază că acest tip de activitate are impact asupra angajamentului oamenilor care lucrează, din punct de vedere al cantităţii de cunoştinţe care rămân şi care se transferă, dar şi din punct de vedere financiar. “Până la urmă noi construim soluţii şi nu tot rezultatul acelei construcţii îl resimţim noi ca stat sau economie.”

    „Şcoala produce mulţi scriitori de cod, programatori, dar sunt multe companii, în principal străine, care au venit în România şi au deschis centre pur tehnice de outsourcing, unde se scrie soft care se constituie ca produs străin. Este un mare păcat, în loc să scriem IT românesc scriem soft pentru alţii”, spune Daniel Mateescu, COO al furnizorului de soluţii software pentru companii Totalsoft. „Probabil că un softist din cinci este angajat să facă proiecte româneşti de software pentru companii. Este o mare problemă, vin companii care îşi permit să plătească salarii mari doar pentru competenţa tehnică şi care ne ridică foarte mult costurile. Răsfaţă programatorul român, care pleacă de la o firmă unde face produs la o companie unde lucrează helpdesk cu 200 de euro în plus”.

  • Opinie Lavinia Raşca: Model de business, strategie şi plan de afaceri în companiile antreprenoriale

    Modelul de business, strategia şi planul afacerii, dacă sunt bine elaborate şi implementate, reprezintă instrumente foarte utile în acest demers. Am observat că cele trei noţiuni sunt adesea abordate cu prea multă lejeritate şi nu sunt bine definite şi departajate, ceea ce poate conduce la amânări şi la erori decizionale. Consider că un antreprenor nu-şi poate permite o astfel de neclaritate. De aceea, cu riscul de a fi percepută ca aridă şi prea riguroasă, în acest articol le voi defini şi voi prezenta pe scurt diferenţele, dar şi legătura dintre ele.

    Prin intermediul modelului de business, antreprenorul stabileşte logica internă a afacerii sale: îşi selectează şi îşi înţelege foarte bine clienţii şi stabileşte cum le va satisface nevoile, astfel încât să fie profitabil pentru el.

    Cu ajutorul strategiei, acesta stabileşte logica externă a afacerii: anume elementele prin ce se va diferenţia de cele concurente, pentru a fi preferată de clienţi şi a produce rezultate superioare. Planul de afaceri este liantul dintre elementele interne şi cele externe ale afacerii, articulând detaliile operaţionale ale acesteia într-o anumită perioadă de timp, acţiunile şi activităţile întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategice şi financiare ale afacerii. Prin urmare, planul de afaceri arată cum se vor implementa şi executa modelul de business şi strategia afacerii, referindu-se la aspectele de execuţie.

    Modelul de business

    Corectitudinea modelului de business este esenţială pentru succesul oricărei companii, fie că ea se află la început, fie că s-a stabilizat deja şi se pregăteşte de creştere. Joan Magretta („Why Business Models Matter”, Harvard Business Review, 2002) defineşte modelul de business ca fiind o poveste care comunică foarte clar şi concis cum funcţionează afacerea şi care este logica ei. Răspunde la două întrebări fundamentale: „Cine este clientul şi ce preţuieşte el?” şi „Cum se fac banii în companie, din punct de vedere economic şi operaţional?”.

    Răspunsul la prima întrebare îl ajută pe antreprenor să formuleze corect propunerea unică de valoare pe care o face clientului (PVC), iar răspunsul la cea de a doua întrebare îl ajută să configureze activităţile din companie (proprii şi ale partenerilor) şi să identifice resursele necesare pentru a aduce la îndeplinire în mod consecvent propunerea unică de valoare.

    Prin urmare, modelul de business reprezintă un set de decizii integrate, grupate în patru categorii: (1) valoarea propusă clientului, (2) formula profitului, (3) resursele cheie, (4) tehnologia şi procesele cheie.

     Un model de business de succes este fie diferit de altele similare, fie le înlocuieşte complet, introducând un nou standard, la care se vor raporta generaţiile viitoare. Să ne gândim doar la câteva din cea de a doua categorie: multiplexurile, companiile aeriene low-cost, fotografiile digitale, telefoanele inteligente.

    Eşecul unui model de business este cauzat fie de faptul că propunerea de valoare nu este bine aleasă şi nu-i convinge pe clienţi, fie de imposibilitatea de a genera profit pe termen lung.

    Este important ca, ori de câte ori sunt avute în vedere investiţii, antreprenorii să testeze modelul de business, pentru a-i verifica dacă este clar, complet şi logic:

    Reguli de testare a modelului de business:

    – Identificaţi sursele exacte de venit şi stabiliţi cât de atraşi sunt clienţii de produs/serviciu;

    – Stabiliţi schema tuturor activităţilor necesare pentru a produce valoarea propusă clienţilor, fie în companie, fie de către parteneri;

    – Transpuneţi modelul în cifre, estimând veniturile şi costurile aferente.

  • Doi antreprenori sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari

    Andy Wilson şi Sheng Yang, doi anteprenori din Statele Unite, sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari: Logikcull este salvarea firmelor de avocatură pentru că avocaţii pot găsi ceea ce caută mai repede şi la costuri mai mici. Aplicaţia permite etichetarea şi ordonarea automată a lucrurilor, după dată sau subiect.

    Andy Wilson şi Sheng Yang lucrau în 2001 în Washington la un magazin de imprimare frecventat de avocaţi, firme imobiliare şi clienţi ai băncilor. Specialitatea lor era să îi ajute pe avocaţi să caute şi să sorteze email-urile şi documentele relevante pentru un anumit caz. A descoperit ideea afacerii când printa şi sorta diverse email-uri relevante pentru avocaţi.

    Wilson îşi aminteşte că printa sute de documente şi email-uri pe care le încărca în camioane şi le livra avocaţilor la tribunale. Ulterior, sute de avocaţi căutau printre acestea pentru a descoperi informaţii relevante pentru cazurile respective. “Să cauţi prin teancuri întregi de hârtii este ridicol,” îşi aminteşte Wilson. Aşa a venit şi ideea companiei: un soft care să permită descoperirea documentelor importante în doar câteva secunde. Produsul a devenit repede cunoscut şi s-a bucurat de recenzii pozitive din partea birourilor de avocaţi.

    Logikcull are venituri de 4,5 milioane de dolari în şi înregistrează un profit anual de 3 milioane dolari. După începutul crizei financiare, Wilson şi echipa sa au dezvoltat o nouă versiune a produsului, care s-a lansat în 2013. La sfârşitul anului trecut, Logikcull avea 20 de angajaţi.

  • Cât costă viaţa unei comunităţi de oameni ce trăiesc într-o permanentă croazieră de lux

    Un stil de viaţă care combină traiul pe un yacht privat cu o casă de vacanţă de lux, ce te poartă în jurul globului, şi care îţi oferă privelişti diferite în fiecare dimineaţă este ceea ce The World Residences at Sea oferă, prin intermediul unuia dintre cele mai mari vase de croazieră din lume. The World cântâreşte 43.524 tone, are 196 metri lungime şi 30 de metri înălţime şi serveşte drept “cartier rezidenţial” pentru persoanele care călătoresc cu el. Pe vas există 165 de locuinţe individuale, iar  rezidenţii sunt atât proprietarii acestor locuinţe, cât şi, în mod colectiv, ai vasului. Ei au parte astfel de experienţe ce depăşesc standardele obişnuite ale unei călătorii de lux în jurul lumii.

    Vasul a fost ideea lui Knut U. Kloster, a cărui familie are o istorie bogată în industria marină. A fost construit în Suedia, lansat în martie 2002 şi cumpărat de rezidenţi în 2003. De atunci, the World a navigat continuu în jurul globului, cu opriri în cele mai exotice locuri, permiţând rezidenţilor să se trezească într-o nouă destinaţie la fiecare câteva zile.

    Linia de lux porneşte în croazieră din aproximativ doi în doi ani.

    Ocuparea medie este de 150 de rezidenţi şi invitaţi.  Cine sunt rezidenţii vasului? Vârsta lor medie este de 64 de ani, dar 35% dintre ei au sub 50 de ani. Sunt descrişi drept activi, orientaţi spre antreprenoriat şi filantropie, pasionaţi de cunoaştere, aventură şi călătorii. Mulţi dintre ei locuiesc pe vas întregul an, în timp ce alţii folosesc The World ca reşedinţă de vacanţă, pe care plutesc dela patru la şase luni pe an.

    Rezidenţii au în comun pasiunea pentru cunoaştere, aventură şi călătorii. Fiecare dintre ei are un cuvânt de spus în ce priveşte alegerea itinerarului. Există şi un program de Enrichment, prin care le unt aduşi la bord ghizi şi specialişti în numeroase domenii: scufundări, degustarea vinului, cultura lumii – cu scopul de a-i pregăti pentru fiecare port în care ajung.

    Vasul are 12 punţi şi cele mai luxoase dotări: spa, bibliotecă, cinema, spital şcoli, bucătari personali, antrenori personali, cât şi un teren virtual de golf.

    Rezidenţii plătesc între 700.000 de dolari şi 10 milioane de dolari pentru o astfel de locuinţă. Există de asemenea costuri de întreţinere ce variază în funcţie de dimensiunea locuinţei, cât şi alte costuri administrative ce ţin de administrarea navei, ce include şi plata salariilor angajaţilor.

    Majoritatea apartamentelor sunt deja vândute, dar din când în când cineva eliberează câte o locuinţă şi anunţă vânzarea pe site-ul The World Residences.

     

     

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.

  • Profit net de 25,2 milioane de lei în trimestrul I din 2015 la Bancpost

    Exerciţiul de management accelerat al creditelor neperformante (NPL) desfăşurat în trimestrul IV 2014 şi de îmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite performante sunt vizibile în ambele segmente, retail şi corporate. Ponderea NPL în total portofoliul a scăzut la 16,3%, comparativ cu 21% în trimestrul I 2014.

    În paralel, cheltuielile operaţionale au scăzut cu 16%, comparativ cu trimestrul I 2014, ca rezultat al redimensionării reţelei teritoriale, precum şi a procesului de optimizare şi eficientizare a operaţiunilor centralei băncii, indicatorul costuri/venituri înregistrând o îmbunătăţire cu 20%.

    În prima parte a anului în curs, Bancpost a continuat să fie un jucător important atât pe piaţa activelor, cât şi a pasivelor bancare, volumul creditelor şi depozitelor menţinându-se constant faţă de trimestrul I 2014, ponderea credite/depozite rămânând subunitară, la un nivel confortabil de 84%. Banca şi-a optimizat sursele de finanţare prin gestiunea activă a portofoliului de depozite retail, precum şi prin atragerea unui volum ridicat de resurse de la Instituţiile Financiare Internaţionale (BERD, IFC, BEI).

    “Procesul de transformare implementat în cadrul Bancpost a adus rezultatele aşteptate”, a declarat George Georgakopoulos, CEO Bancpost.

    Menţinerea unei situaţii confortabile a lichidităţii precum şi a gradului de adecvare a capitalului peste media sistemului bancar a reprezentat şi continuă să reprezinte una dintre priorităţile managementului băncii. La sfârşitul trimestrului I 2015, solvabilitatea băncii se situa la aproximativ 18%, nivel cu aproximativ 3 puncte procentuale peste media sistemului bancar şi cu 8 puncte procentuale peste cerinţele regulatorii.

    Bancpost este o bancă universală, prezentă în România de 24 de ani, cu o reţea de 150 de unităţi, 7 centre de afaceri corporate şi 5 centre regionale retail. Banca gestionează un portofoliu de peste 1 milion de clienţi corporativi, de retail şi instituţionali. Bancpost are o reţea de peste 550 ATM-uri, una de 8.500 POS-uri şi 200 APS-uri.