BusinessMagazin

Tag: copii

  • Povestea tribului unde copiii văd sub apă la fel ca delfinii: oamenii de ştiinţă sunt uimiţi!

    În insulele Mării Andaman şi pe coasta de vest a Thailandei trăiesc mici triburi numite Moken, cunoscuţi şi ca nomazii de mare. Copiii lor petrec cea mai mare parte a zilelor în apă, căutând hrană. Tocmai de aceea au căpătat o abilitate originală –  pot vedea foarte bine sub apă.

    În 1999, Anna Gislen de la Universitatea din Lund, Suedia, investiga diferite aspecte ale vederii, când un coleg i-a sugerat să studieze caracteristicile celor din tribul Moken. „Petrecusem trei luni într-un laborator întunecat, aşa că m-am gândit <<de ce să nu merg mai bine în Asia>>”, a declarat ea. Aşadar, Gislen împreuna cu fetiţa sa de şase ani au plecat spre Tailanda, unde s-au integrat în comunităţile Moken pe care le-a studiat. 

    La prima apariţie a fluxului, copii s-au aruncat în apă şi au început să vâneze hrană, cu ochii larg deschişi, spune cercetătoarea. Uimită, Gislen s-a hotărât să facă un experiment pentru a determina cât de clar pot vedea aceşti copii subapă, lucru pe care l-au acceptat ca pe o joacă. Copiii trebuiau să intre sub apă să-şi aşeze capetele pe un panou. De acolo puteau vedea un card pe care erau trasate nişte linii, fie verticale sau orizontale. Odată ce au privit cardul, se întorceau la suprafaţă pentru a raporta ce direcţie aveau liniile. S-a dovedit că aceşti copiii moken au putut vedea de două ori mai bine decât copiii europeni, care au efectuat acelaşi experiment la o dată ulterioară.

    Există două modalităţi prin care se poate îmbunătăţi viziunea sub apă: îţi poţi schimba forma cristalinului, care se numeşte adaptare, sau îţi poţi face pupila mai mică, crescând astfel adâncimea câmpului. „În mod normal, atunci când eşti sub apă, totul este atât de neclar încât ochiul nu încearcă să se acomodeze, fiindcă nu este un reflex normal”, a declarat Gislen. „Dar copiii moken sunt capabili să facă ambele lucruri- pot să-şi facă pupilele mai mici şi pot să-şi schimbe forma cristalinului. Focile şi delfinii se adaptează similar”, a adăugat ea.

    Gilsen a avut ocazia să testeze şi câţiva adulţi în acelaşi mod, iar aceştia nu au demonstrat nicio abilitate deosebită sub apă – lucru care explică de ce adulţii din trib prind cea mai mare parte a hranei  pescuind cu suliţa la suprafaţa apei. „Odată cu înaintarea în vârstă, lentilele noastre devin mai puţin flexibile, deci este de înţeles de ce adulţii îşi pierd capacitatea de adaptare a vederii sub apă”, spune Gislen.

  • Mania Pokemon Go: Părinţii încep să-şi numească bebeluşii după creaturile din joc

    Tot mai mulţi părinţi, pasionaţi de jocul Pokemnon Go, decid să-şi numească nou-născuţii după celebrele creaturi sau personaje din jocul devenit viral, informează BBC.

    Fenomenul este tot mai răspândit în Statele Unite, iar cei de la Baby Center spun că un număr tot mai mare de copii vor avea nume precum Roselia, Ash, Eevee şi Onyx, preluate de la celebri montruleţi şi personaje din jocul Pokemon Go.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spaţiul de locuit de deasupra garajului se schimbă radical

    Spaţiu umil, cândva destinat şoferului sau servitorilor, locuinţa de deasupra garajului cunoaşte o transformare spectaculoasă, tot mai mulţi proprietari de case din SUA investind sume deloc neglijabile în amenajarea acesteia. Spaţiului de locuit deasupra garajului i se acordă acum aceeaşi atenţie ca şi casei principale, susţin arhitecţii şi decoratorii de interioare, scrie Wall Street Journal.

    Crearea de soluţii pentru amenajarea acestui tip de spaţiu a crescut în ultimii ani, clienţii dorind aceleaşi finisaje de lux, cum ar fi podele de lemn masiv şi blaturi de marmură, ca pentru locuinţa principală; mai mult, sunt dispuşi să cheltuiască sute de mii de dolari pentru a le avea. Motivele unei asemenea cereri diferă, explică specialiştii.

    Unii clienţi doresc o casă în care să poată locui mai multe generaţii şi astfel apartamentul de deasupra garajului ajunge să găzduiască părinţii în vârstă ori este gândit ca loc în care se vor retrage proprietarii iniţiali la bătrâneţe, lăsând casa mare copiilor sau unuia dintre ei. Alţii doresc să aibă un loc în care să găzduiască rudele sau prietenii care vin în vizită ori un spaţiu în care să stea cunoştinţele aflate în trecere care nu-şi pot permite o casă în zona respectivă, situaţie valabilă în general în cazul proprietăţilor de pe malul oceanului.

    Unii vor să extindă casa principală, dar regulamentele urbanistice din zona lor nu le permit să se întindă mai mult pe orizontală şi atunci trebuie să se extindă pe verticală. Mai sunt şi cazuri în care spaţiul de deasupra garajului le este destinat copiilor sau închirierii prin intermediul platformei online Airbnb. Oricare ar fi motivul pentru care se face o asemenea investiţie, ea creşte valoarea proprietăţii, afirmă experţii imobiliari.

  • Mania Pokemon Go: Părinţii încep să-şi numească bebeluşii după creaturile din joc

    Tot mai mulţi părinţi, pasionaţi de jocul Pokemnon Go, decid să-şi numească nou-născuţii după celebrele creaturi sau personaje din jocul devenit viral, informează BBC.

    Fenomenul este tot mai răspândit în Statele Unite, iar cei de la Baby Center spun că un număr tot mai mare de copii vor avea nume precum Roselia, Ash, Eevee şi Onyx, preluate de la celebri montruleţi şi personaje din jocul Pokemon Go.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fermele româneşti dau faliment şi copiilor noştri li se dă la şcoală lapte din Polonia şi Ungaria

    SĂ MÂNCĂM DE LA ŢĂRANII NOŞTRI. Fermierii noştri sunt disperaţi pentru că nu au unde să vândă laptele, unde să-l distribuie şi sunt nevoiţi să-l arunce de multe ori. Într-o criză cruntă a laptelui, noi suntem atât de samariteni încât ne ajutăm vecinii unguri şi polonezi să prospere. Ministerul Agriculturii ar avea banii şi pârghiile pentru un plan naţional: produse româneşti în şcoli, susţine Avram Fiţiu, profesor la USAMV Cluj Napoca.

    Organizaţiile fermierilor români, multitudinea de federaţii şi asociaţii ar putea să-i propună Ministerului Agriculturii să se consume produse româneşti în şcoli. Concret, fermele noastre de creştere a vacilor de lapte se confruntă cu o criză acută. Este aberant ca noi să continuăm să consumăm produse importate de pe la vecini şi nu mişcăm un deget pentru promovarea produselor noastre, din fermele noastre, produsele ţăranilor noştri.

    Un program naţional de 10 milioane de euro pentru consum de alimente româneşti în şcoli, lapte, brânză. Programul există! Dacă mâine vin oamenii ăştia şi vrem să înlocuim laptele polonez, unguresc din şcolile din România, haideţi! Au bani, au 25 de milioane de euro pe asistenţă tehnică, pot să ia fără probleme 10 milioane de euro pentru consum de alimente româneşti în ultima şcoală din România.

    Au banii, dar din ianuarie acest ministru (ministrul agriculturii Achim Irimescu n.r.), am crezut că am o speranţă că vine dintr-o zonă de oieri din ţara asta, m-am înşelat până astăzi, am şi spus-o. A avut două emisiuni în ianuarie şi ne-a promis marea cu sarea, că va veni şi va interveni pentru aceste direcţii ale sectoarelor de agricultură din România. Îl mai aveţi ministru 3 luni! Dacă până la 1 septembrie nu decide aceste două lucruri, îşi ia tălpăşiţa şi pleacă.

    Cititi mai multe pe www.agroinfo.ro

  • Cum vor arăta căminele de nefamilişti ale generaţiei millennials

    Când au apărut noile ansambluri rezidenţiale, apartamentele au fost mai mari, spaţiile au trecut de la 80 de metri pătraţi spre 120 de metri pătraţi, în funcţie de buget.

    Ce se va întâmpla în continuare odată cu intrarea în câmpul muncii a generaţiei millennials?

    O parte vor rămâne acasă, în primii ani, la părinţi, pentru a-şi folosi salariul pentru vacanţe, ieşiri în oraş, maşină, cluburi, haine; mai puţin vor cheltui pentru chirie, rată la bancă sau mâncare. Pentru cei care nu rămân la părinţi şi lucrează în companii, multinaţionale sau româneşti, un apartament în chirie este prima opţiune, iar cei mai hotărâţi dintre ei se îndreaptă către achiziţia unui apartament prin programul Prima casă.

    Cum vor arăta apartamentele viitorului sau cum va trebui să arate? Va fi o întoarcere în timp, de la locuinţele cu suprafeţe mari, generaţia millennials se va îndrepta spre cele cu suprafeţe mai mici din motive foarte practice. Pentru că stau acasă doar pentru a dormi şi a face un duş, nu au nevoie de o suprafaţă mai mare. Nu are sens să plăteşti în plus pentru 10 sau 20 de metri pătraţi. De ce să cheltuie banii pentru „pereţi“ şi metri pătraţi de care nu au nevoie, când îi pot folosi pentru city break-uri sau pentru haine.

    Oamenii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani vor prefera să locuiască pe suprafeţe cât mai mici, care să aibă o utilitate practică, pentru dormit şi duş, şi, poate, locul în care fac şi o cafea. De mâncare gătită acasă nici nu se va pune problema. Acele timpuri au apus.

    Apartamentele vor fi gata mobilate, minimalist şi colorate. Adio, mobilă grea, maro, care să troneze în mijlocul casei. De bibliotecă nici nu va fi vorba, cărţile sunt pe smartphone. Locul bibliotecii va fi luat de dressing, care va câştiga teren, având în vedere că hainele se schimbă tot mai des.

    Probabil că dezvoltatorii cei mai îndrăzneţi vor livra locaţii cu suprafeţe de 30-40 de metri pătraţi pentru cei tineri, pentru corporatiştii care pleacă la 9.00 dimineaţa şi se întorc la 11.00 seara. Pesemne că la parter vor fi suprafeţe mari de socializare, în care – ca la o cantină – să poată să şi mănânce, dacă mai apucă. Un fel de cămine de nefamilişti, varianta modernă.

    Suprafeţele mari vor interveni când millennialls vor avea copii. De-abia atunci vor începe să caute locuinţe de la 60 de metri pătraţi în sus.

    Millennialls vor pune permanent presiune pe preţuri pentru că vor dori ca dintr-un salariu să obţină cât mai multe lucruri şi să experimenteze cât mai mult. Noţiunea de proprietate va trece pe locul doi sau trei, iar sharingul este cuvântul care câştigă tot mai mult teren şi în viaţa de zi cu zi.

    Dacă până în 1990 un loc de muncă era pe viaţă, de‑atunci încoace schimbarea joburilor a devenit un fenomen obişnuit. Cei mai mulţi au schimbat după ’90 cam de patru ori locul de muncă. De acum înainte probabil că noua generaţie va schimba într-un interval de 20 de ani de cel puţin şase ori locuri de muncă. În oraşele mari, un nou job va însemna şi o nouă locaţie unde să te muţi cât mai aproape, pentru a câştiga timp, iar căminele de nefamilişti, sau căminele de corporatişti, vor fi la ordinea zilei.

    Aproape nimeni nu va mai avea maşină proprie şi nici în leasing, ci vor folosi sistemul de car-sharing. Hainele vor fi schimbate o dată la trei luni şi probabil că magazinele de second-hand moderne, ca la maşini, vor înflori.

    Vor fi vânate ofertele de city break-uri şi de low-cost-uri, iar noua competiţie va fi în terenul discuţiilor despre în câte oraşe sau ţări ai fost luna sau anul acesta. Nu degeaba Ryanair prevede triplarea traficului aerian din România.

    Până la urmă vei „share-ui“ aproape orice, astfel încât să plăteşti mai puţin. Iar în schimb, cu banii rămaşi, să poţi cumpăra tot mai multe experienţe sau lucruri pe care să le schimbi tot mai des, astfel încât să rămâi permanent în tendinţe.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 iulie 2016

    COVER STORY: Isteria Pokemon: cum ne-a acaparat un joc viaţa
     
    2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va fi anul Pokemonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la Nintendo. În doar patru zile, Pokemon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai importnat, Pokemon Go a dublat valoare de piaţă a Nintendo şi stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei pieţe (SUA, Australia şi Noua Zeelandă)
     

    STRATEGIE: Nord prin Nord-Vest. Surprizele de la Oradea

    INTERNAŢIONAL: Impozitele ameninţă cea mai mare afacere cu artă

    INDUSTRIE: Inginerii români care produc pentru Airbus şi Boeing

    MANAGEMENT: Cursa spre podium a unui retailer polonez

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 iulie 2016

    COVER STORY: Wearables – mai mult decât ceasuri şi brăţări
     
    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015.
     
    INVESTIŢII: Evianul cu origini bănăţene atacă China
     

    STUDIU: La ce companii visează să se angajeze românii

    SPECIAL: Balcanii s-au mutat în Marea Chinei de Sud

     

    DRIVE-TEST: Noul Mercedes-Benz GLC Coupe

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.