Documentul a fost aprobat marti de Guvern. “In 2010 vor fi
alocati 245,1 milioane de lei, in 2011 – 714,5 milioane de lei, in
2012 – 575,8 milioane de lei, iar in 2013 – 364,8 milioane de lei”,
a precizat conducerea ministerului.
La nivelul Produsului Intern Brut (PIB), contributia si efectele
informatizarii serviciilor publice se vor cifra la 90 milioane de
euro in 2010 si 190 milioane de euro in intervalul 2011-2013.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Anul acesta toate institutiile publice din Romania sunt obligate
sa foloseasca platforma electronica de licitatii publice pentru 40%
din totalul bunurilor achizitionate, dupa cum a declarat Gabriel
Sandu, ministrul Comunicatiilor, citat de Mediafax. In 2009
plafonul a fost de 20%.
Ministrul a precizat ca decizia a fost luata in sedinta de
Guvern de miercuri si ca spera ca numarul autoritatilor publice
care folosesc acest sistem sa creasca anul acesta de la 12.500 la
25.000 de unitati.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Masura va genera economii de 250 miliarde de dolari pana in
2020, au declarat aceleasi surse. Obama va prezenta propunerile
privind reducerea cheltuielilor publice in cadrul discursului anual
State of the Union, care va fi sustinut miercuri in Congres, iar
proiectul va fi prezentat in detaliu pe 1 februarie, odata cu
proiectul de buget pe 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Contrar altor topuri, unde toata lumea doreste sa se agate de
primele locuri, in clasamentul celor mai scumpe orase in care poti
trai, realizat de catre UBS si publicat pe portalul City Majors
Economics, locul 67 (din 73 de orase) nu e deloc rau.
Ba chiar e bun, mai ales intr-o perioada in care investitorii
straini se gandesc de zece ori inainte sa-si mai aduca banii la
Bucuresti. Ieftinirea terenurilor, a spatiilor de birouri, a
materialelor de constructii sau a mainii de lucru ne poate aduce
sau readuce pe harta unor investitori care altminteri considerau
operatiunile de aici prea scumpe.
Sigur, odata ce economia va fi repornita, preturile vor urca din
nou, insa pentru a debloca sistemul trebuie in primul rand ca
preturile sa atinga nivelul “corect”. Sau minim, cum il numesc
altii. Deci cu cat mai repede vom ajunge la acest pret, cu atat mai
repede vor reincepe tranzactiile, finantarile si noile proiecte.
Lucrul acesta e valabil pentru toate marile orase din Europa
Centrala si de Est, si daca Bucurestiul apare in topul de anul
acesta ca cel mai ieftin oras din zona, putem considera ca are un
avantaj fata de celelalte capitale vecine.
Pentru a stabili costul vietii in fiecare dintre cele 73 de
orase, studiul UBS ia in calcul costul a mai bine de 154 de
produse, bunuri si servicii, mergand pana la costul terenurilor sau
ale chiriilor.
Cea mai mare pondere au detinut-o produsele alimentare si
bauturile nealcoolice, care au reprezentat 40,7% din consumul
gospodariilor in al treilea trimestru, fata de 41,9% in al doilea
trimestru si 40,8% in primul.
Cheltuielile legate de intretinerea locuintei au reprezentat in
perioada iulie-septembrie 19,4% din cheltuielile de consum.
Cea mai scazuta pondere au avut-o cheltuielile pentru sanatate
(4,5%) si educatie (0,7%), datorita faptului ca aceste servicii
sunt disponibile in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau sunt
gratuite.
Proiectul bugetului de stat pentru anul viitor prevede cresterea
cheltuielilor de personal cu 15% si diminuarea cheltuielilor de
investitii cu 27,5%, cele mai multe ministere urmand sa primeasca
mai multi bani decat in acest an.
“Politicienii declara ceva si in buget apare apoi altceva.
Pensiile si salariile trebuie platite. Si ca de obicei, se taie la
investitii. Bugetul a pornit de la doua constrangeri mari:
deficitul de 5,9% din PIB-ul estimat optimist la +1,3% si niste
venituri care depind de PIB”, a declarat Dragos Cabat, managing
partner al Financial View.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cadouri mai ieftine oferite celor dragi de Craciun, mancare mai
putina de sarbatori si eventual fara traditionalul brad:
majoritatea orasenilor au inlocuit atmosfera de belsug din anii
trecuti cu una mai cumpatata. De Craciun si Revelion, peste 50%
dintre romani vor cheltui mai putin decat in 2008, bugetul mediu
alocat fiind de 1.523,29 lei, reiese dintr-un studiu realizat de
Mednet, companie care activeaza in domeniul cercetarii de piata.
Situatia era cu totul alta in urma cu un an, cand cheltuiala totala
cu ocazia sarbatorilor a fost de 585 de euro pentru fiecare roman,
potrivit unui studiu al companiei de consultanta Deloitte.
Acum, doar 7,5% dintre respondenti isi vor permite sa dea peste
3.000 de lei pe mancare si cadouri, in timp ce o treime dintre
participantii la chestionar vor scoate din buzunare sub 1.000 de
lei. In medie, aprovizionarea cu mancare va “inghiti” 556,13 lei,
in timp ce cadourile, 526,82 lei. Mai sunt si dintre cei care isi
permit sa iasa la restaurant, cu bani mai putini decat in 2008,
ce-i drept, dupa cum au recunoscut 47% dintre ei (in jur de 346 de
lei, suma medie). Doar unul din zece romani va pleca intr-o vacanta
de sarbatori, ocazie cu care va mai cheltui peste 1.300 de lei
pentru plata sejurului.
Aflati cum a ajustat criza lista de cumparaturi pe www.gandul.info
Lideri la cheltuielile pentru sanatate sunt Norvegia, Irlanda si
Franta cu sume care se apropie sau depasesc 6000 de dolari pentru
fiecare locuitor.
Tara noastra este la coada clasamentului si in ceea ce priveste
cheltuielile pe medicamente. Dimpotriva, cu cheltuieli publice si
private pentru medicamente de 104 de dolari per capita, Romania
este pe penultimul loc in UE si pe unul din ultimele locuri in
Europa, depasind doar Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. La
capatul opus al clasamentului se afla Elvetia, Franta si Belgia,
unde cheltuielile ajung la valori de opt ori mai mari.
Romania nu cheltuie anormal de mult pe medicamente din totalul
cheltuielilor pe sanatate. Cu 22,3% cheltuieli cu medicamente din
total cheltuieli pe sanatate este doar putin peste media Europei
Centrale si de Est, medie care este insa mult coborata din cauza
Rusiei, si cu mult in urma unor tari ca Cehia, Ungaria sau
Slovacia, care cheltuie pe medicamente 30% sau chiar mai mult.
In ultimii ani, balanta comerciala este dezechilibrata pe
medicamente, insa, potrivit studiului Cegedim, acest lucru nu este
specific Romaniei, ci este similar tendintei din Europa de Est,
unde valoarea importurilor este chiar si de cinci ori mai mare fata
de cea a exporturilor. Raportul mentioneaza si bugetul
subdimensionat atat pentru sanatate (15,32 mld. lei, fata de 16,64
mld. lei in 2008, o scadere de 7,9% in lei), cat si pentru
medicamente, care a necesitat angajarea de credite suplimentare la
inceputul lunii octombrie. Cegedim este de parere ca, prin alocarea
a 3-4% din PIB, problemele din sanatate se vor transforma in
probleme sociale majore. In privinta preturilor, peste 40% din
medicamentele pe baza de prescriptie au fost inregistrate direct la
pretul cel mai mic din Europa, iar aproape 50% au fost doar putin
peste pretul minim european, in multe cazuri rezultatul unor
contracte cost-volum. Din cauza faptului ca circa 80% din
medicamente sunt de import, in perioadele de devalorizare pretul
creste in moneda locala, in timp ce in moneda forte este
constant.
Potrivit Cegedim, prelungirea termenelor de plata prevazuta in
ordonanta adoptata de curand de catre guvernul Boc creste costurile
de operare ale distribuitorilor si farmaciilor cu peste 5%, in
conditii de marje fixate prin lege, in care jucatorii de talie mica
si mijlocie sunt expusi falimentului. Studiul arata ca peste 25%
din farmacii risca sa se inchida in aceasta situatie.
Operatorul aerian intentioneaza, de asemnea, sa micsoreze cu 5% capacitatea de transport de pasageri si cu 15% pe cea de transport de marfuri, scrie Mediafax.ro.
"Calendarul si modalitatile de punere in aplicare a acestui plan vor fi discutate saptamana viitoare", a anuntat conducerea companiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
In prezent, grupul nu intentioneaza sa reduca fortat numarul angajatilor, a declarat directorul executiv al Daimler, Dieter Zetsche, pentru publicatia Bild.
Constructorul auto, ca de altfel toata industria de profil, incearca sa se adapteze la scaderea semnificativa a cererii la nivel global. Vanzarile marcii Mercedes s-au redus cu 17,5% in perioada ianuarie-iulie, in timp ce veniturile diviziei constructoare de camioane au scazut cu 48% in primul semestru, conform Reuters.
Aproximativ un sfert din cei 160.000 de angajati ai uzinelor Daimler lucreaza deja cu program redus, in cadrul unei scheme finantate de guvern pentru a se evita concedierile.