BusinessMagazin

Blog

  • Inflaţia din Rusia a urcat în ianuarie la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani

    Inflaţia a depăşit estimările analiştilor, care anticipau o rată anuală de 13,5% în ianuarie. Raportat la decembrie, preţurile de consum au urcat în ianuarie cu 3,9%, potrivit datelor Serviciului Federal de Statistică din Rusia.

    “Inflaţia este departe de maximul estimat pentru acest an şi, cel mai probabil, se va situa între 15% şi 19% în primul trimestru. Creşterea ratei va duce la o scădere semnificativă a salariului real din economie, limitând cererea de consum”, a declarat pentru Bloomberg Tatiana Orlova, economist şef pentru piaţa din Rusia al Royal Bank of Scotland din Londra.

    Accelerarea surprinzătoare a inflaţiei, până la nivelul ratei dobânzii cheie stabilită de banca centrală, subminează eforturile guvernului de la Moscova de a limita impactul asupra economiei generat de deprecierea rublei şi scăderea preţului petrolului .

    Într-o mutare neaşteptată, Banca Rusiei a redus vineri dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale, la 15%, invocând o stabilizare a inflaţiei pe fondul încetinirii activităţii economice. Instituţia estima o rată anuală a inflaţiei mai mică de 10% pentru luna ianuarie.

    Rata dobânzii de politică monetară a fost ridicată de la 10,5% la 17% în decembrie, când Banca Rusiei a operat cea mai mare creştere într-o singură etapă din ultimii 16 ani, în încercarea de a opri deprecierea rublei.

    Tot pentru a contracara efectele scăderii rublei şi a sprijini consumul intern, autorităţile de la Moscova analizează introducerea de preţuri maximale pentru alimentele de bază.

  • ANALIZĂ: Cercetările în cazul Mineriadei, reluate după 25 de ani de la evenimente şi repetate NUP-uri

    Redeschiderea dosarului Mineriadei readuce în prim-plan statistica neagră a acestui eveniment, statistică ce indică zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi.

    De asemenea, 746 de răniţi, şase femei violate şi peste o mie de “bărboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură” deţinuţi ilegal fac parte din bilanţul negru al evenimentelor din vara anului 1990 din Bucureşti.

    De atunci până în prezent, pe rolul Parchetului de pe lângă instanţa supremă au fost deschise mai multe dosare, fără însă a fi găsiţi vinovaţii pentru acele crime, mai ales că procurorii au emis în repetate rânduri decizii de neîncepere a urmăririi penale în acest caz.

    Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, în perioada 13 – 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş.

    În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

    Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chiţac, Andriţa, Costea şi Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.

    În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu.

    Pentru modul defectuos în care au fost instrumentate dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor, a fost reclamat Consiliului Superior al Magistraturii generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar din 1982, care a deţinut şefia Secţiei Parchetelor Militare din ICCJ în perioada 1997 – 2001, apoi a asigurat interimatul conducerii secţiei în perioada mai 2006 – octombrie 2007.

    Generalul Voinea şi-a dat demisia, evitând răspunderea disciplinară, însă în luna septembrie 2012 şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general al României, rămasă vacantă după încheierea mandatului Laurei Codruţa Kovesi.

    În cazul Mineriadei din ’90, prin rezoluţia din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezoluţiei din 19 iulie 2007 prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu şi continuarea ceretărilor de către procurori desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

    Prin rezoluţia 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni, sub forma participaţiei improprii, întrucât faptele nu există.

    De asemenea, dosarul 76/P/1998 a fost înregistrat la 23 octombrie 1998 la Secţia Parchetelor Militare şi are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deşi prezenţi în perioada 14 – 19 iunie 1990 la Bucureşti, minerii din Valea Jiului şi din alte bazine carbonifere au fost pontaţi în mod fictiv, situaţie în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.

    Dosarul 77/P/1998, înregistrat la Secţia Parchetelor Militare în data de 23 octombrie 1998, având ca obiect prezumtiva moarte suspectă a 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul “Străuleşti II”, aspecte sesizate de “Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991”, a fost conexat, prin ordonanţa din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.

    Mai târziu, prin ordonanţa din 23 iunie 2005, emisă în dosarul 75/P/1998, Secţia Parchetelor Militare a declinat competenţa în favoarea Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, ca urmare a unei plângeri a Mariei Necula, care a invocat încălcarea prevederilor legale cu ocazia arestării preventive efectuate de către procurorii Procuraturii Tribunalului Bucureşti a celor 72 de inculpaţi menţionaţi în cuprinsul rezoluţiei.

    Anterior şi Asociaţia Victimelor Mineriadelor din 1990-1991, a făcut sesizări în acelaşi sens.

    Ca urmare a acestei declinări, la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a fost înregistrat dosarul 751/P/2005, în care s-au efectuat cercetări faţă de procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru Ţuculeanu, Horia Ghibănescu şi Valentin Leancă.

    Prin rezoluţia din 31 mai 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

    Sintetizând, dosarul 75/P/1998 a fost instrumentat de Secţia Parchetelor Militare în forma finală conturată din 8 ianuarie 2001 până în 28 decembrie 2007, având trei obiective.

    În primul rând, s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care un număr cuprins între 60 şi 100 de persoane, a căror moarte ar fi fost violentă ca urmare a evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990, ar fi fost îngropate la Cimitirul “Străuleşti II”, fără a se fi efectuat cercetări la momentul survenirii decesului acestora.

    Apoi, au fost vizate împrejurările în care au fost întocmite, în mod fictiv, pontajele de prezenţă pentru perioada 14 – 19 iunie 1990, în ceea ce îi priveşte pe minerii care s-au deplasat din zonele carbonifere ale ţării în Bucureşti, în perioada respectivă. Este de menţionat că procurorii Secţiei Parchetelor Militare au efectuat cercetări în acest sens, ridicând documente şi făcând referiri tangenţiale şi în ceea ce priveşte prima şi cea de-a doua mineriadă din 29 ianuarie, respectiv 18 – 19 februarie 1990.

    În al treilea rând, în acest dosar s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul unui număr de 27 de învinuiţi civili, printre care şi Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a unui număr de şapte persoane care erau militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu.

    Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au reţinut că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări şi în jur de 100 de persoane au decedat.

    Într-o decizie din septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

    În cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.

    CEDO a concluzionat că Asociaţia “21 Decembrie 1989” nu a cerut daune în timp util.

  • ANPC cere o soluţie legislativă în problema creditelor în franci elveţieni

    “Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave”, se arată într-un comunicat al ANPC.

    Protecţia Consumatorilor consideră că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

    “Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci si consumatori în contextul legislaţiei în vigoare. Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori”, afirmă în comunicat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    Instituţia vrea să evite suportarea în totalitate a riscului de către clienţii băncilor.

    “Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întamplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului”, precizează Dunca.

    Astfel, ANPC solicită băncilor care au în portofolii credite în franci elveţieni să transmită concret ce soluţii au pentru clienţii care nu-mi mai pot plăti ratele lunare, în condiţiile în care aceştia au fost bun-platnici până la aprecierea bruscă a monedei elveţiene.

    “Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF.
    Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare”, se mai spune în comunicat.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în CHF înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

    Cursul francului elveţian anunţat de BNR a continuat să coboare şi joi şi a ajuns la 4,1522 lei/euro, consemnând astfel a opta scădere din ultimele nouă şedinţe, alimentată însă doar de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Referinţa pentru franc a coborât cu 0,2%, de la 4,1611 lei la 4,1522 lei. Cursul francului a scăzut miercuri cu 3 bani, după ce moneda elveţiană a urcat marţi şi a pus capăt astfel unei serii de şase şedinţe de declin.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 9,4% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 10,8% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

  • Peste 3.000 de braşoveni au participat la ziua dedicată angajărilor la Coresi

    Între acestea se numără: Inditex (Zara, Bershka, Massimo Dutti, Stradivarius, Pull&Bear, Oysho​), Douglas, Office Shoes, Auchan, Flanco, Sergiana, Belvedere, LC Waikiki, Decimas, YVES Rocher, Book City, ​P​eeraj Brands (​CCC, S​ix, G​eox, J​ack​&J​ones​, Spriengfield, ​K​azar, P​iaza Italia,  SWAROVSKI, W​oman’ Secret​), Come Back, Grup Kenvelo (​Brioche Doree, Time Out, Lee Cooper, Tom Tailor, Kenvelo​), ​iSTYLE​, KFC (​KFC, Pizza Hut​) si Cinema One​​.

    Angajatorii Coresi ​S​hopping Resort au strâns, în numai câteva ore, sute de CV-uri pentru cele 500 de slujbe disponibile.

    Cu un buget de investiţii de 60 de milioane de euro, Coresi Shopping Resort va deveni o destinaţie de shopping şi petrecere a timpului liber ce se adresează nu numai locuitorilor din Braşov, ci celor din întreaga regiune. Proiectul include un centru de distracţii indoor şi o zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 mp pentru opt săli digitale, în mare parte multifuncţionale, care vor putea fi transformate în săli de conferinţe, de teatru sau de recepţie. Galeria comercială are o suprafaţă de 32.000 mp şi o lungime de 650 metri, 10% din galerie fiind destinată zonei de food court. În exterior sunt construite 2.400 de locuri de parcare iar pe câteva hectare sunt amenajate spaţii verzi.

    Immochan România s-a înfiinţat în ianuarie 2012 iar în prezent administrează nouă galerii comerciale: trei în Bucureşti (Centrele Comerciale Auchan Titan, Vitan şi Crângaşi) şi şase în ţară – în Piteşti-Bradu, Craiova-Craioviţa, Sibiu, Braşov-Eliana Mall, Bacău şi Târgu Mureş-Sud. Cele nouă galerii reunesc 35.000 mp de suprafaţă închiriabilă.

    Immochan România are în dezvoltare două proiecte: Coresi Shopping Resort Braşov şi Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti, valoarea totală a investiţiilor fiind de 120 de milioane de euro.

    Fondată în 1976, Immochan, filiala imobiliară a Grupului Auchan, este una dintre primele societăţi europene de dezvoltatori imobiliari, proprietari şi operatori de centre comerciale. În 2013, pe plan internaţional, Immochan a investit 617 milioane de euro în 235.000 mp de galerii comerciale; societatea gestionează 362 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de mp de galerie comercială (GLA).

  • DNA cere aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru al Mediului Laszlo Borbely

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Senat: Codul Muncii, modificat cu precizarea că repausul săptămânal e de ”48 de ore” consecutive

    Propunerea legislativă pentru modificarea Codul Muncii, este iniţiată de senatorii Liviu Pop şi Petru Frătean şi semnată de un grup numeros de parlamentari PSD şi UNPR.

    Prin proiect se propune înlocuirea prevederii că ”repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sămbăta şi duminica” cu cea că ”repausul săptămânal care se acordă în două zile consecutive, de regulă sămbăta şi duminica”.

    Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială s-a pronunţat pentru adoptarea propunerii legislative ”pentru eliminarea interpretării legislative aduse în defavoarea angajatului”.

    În expunerea de motive, iniţiatorii susţin că modificarea propusă este de natură să elimine interpretările prin care relaţia angajat-angajator poate fi dezechilibrată în favoarea celui din urmă şi că forma propusă este mult mai concisă şi nelăsând loc interpretărilor.

    ”Din păcate, de foarte multe ori, angajatorul, ajutat de ambiguitatea regăsită în textul reglementărilor legale, profită de neştiinţa angajatului, lăsându-i acestuia din urmă impresia că are foarte multe obligaţii şi foarte puţine drepturi, în speţă, dreptul la repaus săptămânal”, mai arată semnatarii proiectului.

  • Producătorul de apă minerală Bilbor a intrat în insolvenţă

    “Califică cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de creditorul SC Marsim International SRL ca declaraţie de creanţă şi dispune trimiterea sa administratorului judiciar provizoriu pentru a fi analizată. Admite cererea debitorului SC Bilbor Mineral Water SRL (…) În temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă deschide procedura generală împotriva debitorului Bilbor Mineral Water SRL”, se arată în soluţia instanţei.

    Administrator judiciar provizoriu a fost desemnată Casa de Insolvenţă Transilvania, filiala Bucureşti, iar prima şedinţă a adunării generale a creditorilor a fost stabilită pentru 17 aprilie 2015.

    Bilbor Mineral Water a fost lansată în 2009 şi presupus o investiţie iniţială în valoare de peste 10 milioane de euro în construcţia unei fabrici în localitatea Bilbor, din judeţul Harghita, la 12 kilometri de Borsec.

    Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, cifra de afaceri a Bilbor Mineral Water a scăzut în 2013 cu 22% comprativ cu anul anterior, la 7,65 milioane lei (1,73 milioane euro), iar pierderile s-au redus cu 62%, la 1,1 milioane lei (circa 250.000 euro), după ce în anii anteriori înregistrase creşteri.

    Pe lângă Bilbor, URBB are în portofoliu mărci de bere precum Tuborg, Carlsberg şi Skol şi sucurile Granini.

  • Cererea europeană pentru autoturisme noi va încetini în acest an

    “Optimismul în privinţa recuperării pieţei trebuie să fie unul temperat, în condiţiile în care multe state se încă se confruntă cu incertitudini”, a declarat Carlos Ghosn, preşedintele ACEA şi directorul general al Renault.

    Înmatriculările de autoturisme noi din Europa au crescut anul trecut la 12,55 milioane de unităţi, de la circa 11,88 milioane de unităţi în 2013, piaţa consemnând primul avans după şase ani de scăderi.

    România a înregistrat a patra mare creştere a înmatriculărilor de autoturisme personale noi din UE, de 21,6%, iar Dacia a avut cel mai important avans dintre mărcile cu volum ridicat de vânzări, de 23,9%, la 359.141 de unităţi.

    ACEA estimează că cererea pentru autoturisme noi va continua să crească în 2015, dar într-un ritm mult încetinit, de numai 2%.

  • Secretarul general al NATO: Nu există încă un risc imediat pentru România şi Bulgaria din partea Rusiei

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, după întrunirea Comisiei NATO – Georgia, că nu există încă un risc imediat pentru România şi Bulgaria din partea Rusiei, care ”încalcă în mod repetat integritatea teritorială a Ucrainei”.

    “Nu există o ameninţare imediată, dar motivul pentru care realizăm aceste exerciţii este tocmai protejarea aliaţilor noştri din est. Acţiunile noastre sunt răspunsuri atât pentru problemele cauzate de Rusia în est, anexând cu forţa o parte din altă ţară, cum este Crimeea, destabilizând estul Ucrainei, plus ceea ce am văzut deja în Georgia şi Moldova, dar este şi un răspuns la ceea ce am văzut în Africa de Nord sau în Orientul Mijlociu. Principalul ţel pe viitor este să fim siguri că NATO va fi capabilă să ne apere pe toţi de aceste ameninţări”, a afirmat Jens Stoltenberg.

    El a mai spus că în cadrul întâlnirii Comisiei NATO – Georgia s-a stabilit ca în viitorul apropiat să fie înfiinţat un centru de antrenament comun în Tbilisi, unde trupele NATO, cele georgiene şi alte trupe ale naţiunilor partenere ale Alianţei să se poată antrena şi realiza exerciţii împreună.

    Totodată, Jens Stoltenberg a explicat că NATO critică implicarea Rusiei în Georgia, în special acordul semnat cu regiunea Abhazia şi pregătirea unui nou astfel de document pentru Osetia de Sud.

    “Este binevenit progresul constant al Georgiei în implementarea reformelor şi în dezvoltarea democratică. Încurajăm autorităţile din Georgia să continue pe acest drum, să consolideze instituţiile democratice şi să avanseze reformele judiciare. Georgia are un rol activ şi constructiv în discuţiile de la Geneva privind conflictul de pe teritoriile sale, lucru pe care nu putem să îl spunem despre Rusia, care facem opusul. Condamnăm acţiunile acesteia în Georgia, în special recenta semnare a aşa-numitului «acord» cu regiunea Abhazia din Georgia. Şi vedem cu îngrijorare că Rusia pregăteşte un nou astfel de acord cu regiunea Osetia de Sud”, a explicat Jens Stoltenberg.

    Potrivit acestuia, peste 12 ţări membre NATO şi-au anunţat deja suportul, atât financiar cât şi cu trupe, pentru realizarea centrului de antrenament în Tbilisi.

     

  • Acţiunile băncilor din Grecia au scăzut puternic după decizia BCE de a limita împrumuturile

    În jurul orei 13:40, indicele ASE de la Atena era în coborâre cu 5,91%, după ce a pierdut până la 9% în prima parte a şedinţei. Decizia Băncii Centrale Europene de a nu mai permite băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE pune presiune pe vânzare, investitorii fiind îngrijoraţi cu privire la situaţia Greciei, care ar putea intra în default dacă nu ajunge la un acord cu creditorii externi pentru plata datoriilor, transmite MarketWatch.

    Acţiunile Piraeus Bank sunt în scădere cu 14,83%, titlurile Attica Bank cu 14,29%, în timp ce National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Alpha Bank au coborât cu 10,8%, 12,1% şi, respectiv, 8,64%.

    Costul la care Grecia se poate împrumuta pe pieţele externe a crescut semnificativ joi. Randamentul obligaţiunilor pe doi ani a urcat dimineaţă cu peste două puncte procentuale, la 18,2%, în timp ce randamentele pentru obligaţiunile pe 5 şi 10 ani, au crescut cu 1,42 puncte şi 0,86 puncte, la 14,137%, respectiv 10,542%.

    În restul Europei, indicele CAC 40 (Paris) este în coborâre cu 0,68%, FTSE 100 (Londra) cu 0,45%, iar DAX 30 (Frankfurt) cu 0,47%.

    Indicele Stoxx Europe 600 este în scădere cu 0,48%, influenţat de evoluţia negativă din sectorul bancar. Pe lângă declinul substanţial înregistrat de băncile din Grecia, acţiunile BNP Paribas au pierdut 4,54% din valoare, Banco Popular Espanol este în scădere cu 2,9%, iar Banco Santander cu 2,28%.

    Moneda unică europeană, care a scăzut în prima parte a şedinţei aproape de minimul ultimelor 11 luni faţă de dolar, a recuperat pierderea şi se tranzacţionează la 1,1423 unităţi pentru un dolar, în urcare cu 0,77% faţă de închiderea de miercuri.

    Comisia Europeană a revizuit joi în creştere prognoza privind economia din zona euro, dar a avertizat asupra posibilelor efecte negative ale unei noi crize în Grecia.

    Economia din zona euro va creşte în acest an cu 1,3%, pe fondul scăderii preţului petrolului şi deprecierii euro, potrivit estimărilor Comisiei. Anterior, CE anticipa un avans economic de 1,1% în regiune.

    PIB-ul Greciei este estimat să crească cu 2,5% în acest an, faţă de o prognoză de 2,9% anterior.