BusinessMagazin

Blog

  • Gabriel Tufeanu şi Radu Călin Cristea, la prima şedinţă după numirea lor ca membri titulari ai CNA

    Gabriel Tufeanu şi Radu Călin Cristea au fost numiţi, miercurea trecută, membri titulari în CNA de plenul Parlamentului, pentru un mandat de şase ani.

    Atât Gabriel Tufeanu, cât şi Radu Călin Cristea au fost numiţi în CNA la propunerea Guvernului României, condus de premierul Victor Ponta.

    Radu Călin Cristea îşi continuă astfel activitatea în Consiliul Naţional al Audiovizualului, instituţie în care a fost iniţial numit membru titular în locul devenit vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Mălaimare, în continuarea mandatului, până la data de 3 noiembrie 2014.

    Radu Călin Cristea este jurnalist, fost corespondent al Radio Europa Liberă, scriitor, fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române şi fost director general interimar al Televiziunii Române.

    Pe de altă parte, acesta va fi primul mandat de membru CNA pentru Gabriel Tufeanu, fost consilier în cadrul Guvernului, fost membru al Consiliului de Administraţie al TVR şi fost manager al Direcţiei Judeţene a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor Constanţa, din subordinea Consiliul Judeţean Constanţa.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie, după expirarea mandatelor a patru membri, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată avea loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de către preşedintele Traian Băsescu, însă plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a respins, miercurea trecută, propunerea ca aceasta să fie numită membru în Consiliul.

    Nici candidatura lui Marius Epure pentru funcţia de membru în CNA nu a fost luată în considerare, întrucât acesta a fost propus doar de PC şi nu de Camera Deputaţilor, aşa cum ar fi trebuit, după cum a anunţat, miercurea trecută, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, Georgică Severin.

    În prezent, în afară de Radu Călin Cristea şi Gabriel Tufeanu, Consiliul Naţional al Audiovizualului include şi următorii membri: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu.

  • Teodorescu şi Marko rămân fără imunitate. Plenul va lua act de corectarea erorii materiale

    ”Biroul Permanent a decis corectarea erorii materiale în cazul Cătălin Terodorescu şi Atilla Marko. Cum începe plenul, preşedintele de şedinţă va convoca comisia de validare şi numărare a voturilor, care se va întruni şi va corecta eroarea materială din procesele verbale cu ridicarea imunităţii atât în cazul Teodorescu, cât şi Atilla Marko”, a precizat secretarul Camerei, Marcel Ciolacu.

    El a arătat că, ulterior, plenul va lua act de această corectare şi se va face un nou proces verbal, care se va citi în faţa plenului.

    ”Se va corecta această eroare-faptul că a fost trecut prezent Atilla Marko. Eu semnez că a fost absent în faţa comisiei, care va face un nou proces verbal. Noi refacem prezenţa, constatăm că nu au fost 292, ci 291, se reface procesul verbal – 146 ”pentru”, 9 abţineri, 101 ”împotrivă”, a spus Ciolacu.

    El a arătat că se va face un nou proces verbal atât în cazul Teodorescu, cât şi Atilla Marko, întrucât se reduce prezenţa de la 305 la 304 în cazul Teodorescu şi de la 292 la 291 în cazul Marko.

    Ciolacu a spus că, în urma reparării erorii materiale, deputatul Cătălin Teodorescu va rămâne fără imunitate.

    Cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Cătălin Teodorescu nu a întrunit, miercurea trecută, numărul de voturi pentru aprobare, rezultatul votului indicând 146 de opţiuni favorabile.

    Potrivit procesului verbal prezentat în plen de secretarul Camerei Marcel Ciolacu, numărul deputaţilor prezenţi a fost de 292, 146 din voturile valabil exprimate fiind “pentru” şi 101 “împotrivă”.

  • Ciolacu, despre demisia din funcţia de secretar al Camerei: Voi discuta cu Zgonea şi cu Neacşu

    ”Prezenţa mi-o asum eu. Faptul că Atilla Marko a fost lipsă, e de notorietate. Au fost mai mulţi factori care au dus la acest lucru, când am citit numele s-a strigat prezent. Vina e a mea, mi-o asum. Nu a fost vină cu intenţie, Atilla Marko era de notorietate că lipseşte”, a spus Ciolacu.

    Întrebat dacă, în condiţiile în care îşi asumă această vină, ia în calcul şi demisia din funcţia de secretar al Camerei, Ciolacu a precizat: ”O să discut cu preşedintele Camerei, cu liderul de grup această situaţie. Mi se pare normal să mă sfătuiesc ce trebuie făcut, dacă e necesar să-mi dau eu demisia sau nu”.

    El a arătat că se va face un nou proces verbal atât în cazul Teodorescu, cât şi Atilla Marko, întrucât se reduce prezenţa de la 305 la 304 în cazul Teodorescu şi de la 292 la 291 în cazul Marko.

    ”Se va corecta această eroare -faptul că a fost trecut prezent Atilla Marko. Eu semnez că a fost absent în faţa comisiei, care va face un nou proces verbal. Noi refacem prezenţa, constatăm că nu au fost 292, ci 291, se reface procesul verbal – 146 ”pentru”, 9 abţineri, 101 ”împotrivă”, a spus Ciolacu.

  • Predoiu, de Ziua Internaţională Anticorupţie: Guvernul corupt neocomunist Ponta-PSD trebuie înlocuit

    ”În urmă cu 11 ani, ONU proclama 9 decembrie Ziua Internaţională Anticorupţie (adoptată şi de România un an mai târziu), semnal clar privind existenţa unui fenomen internaţional al corupţiei şi al deciziei de a-l combate prin politici, legi şi instituţii anticorupţie. Continuarea politicilor, legilor şi instituţiilor anticorupţie în Romania vor fi posibile pe termen lung dacă înlocuim guvernul corupt neocomunist Ponta-PSD cu un guvern pe linia noii politicii stabilite prin votul din 16 noiembrie. De aceea, mutările Preşedintelui Iohannis din următoarele trei luni vor fi cruciale pentru mersul justiţiei, anticorupţiei şi democraţiei în România”, precizează Predoiu în mesaj.

    El arată că, în România, ”ca şi în alte ţări, avem corupţie, dar de câţiva ani avem şi politici, şi legi şi instituţii anticorupţie”.

    ”Succesele DNA au scos la lumină principala problemă a politicului din România, corupţia, şi au scos din joc centre de putere coruptă – la nivel local sau naţional. Cu toate acestea, fenomenul persistă, pentru că are, ca orice buruiană, rădăcini vechi şi întinse, dar şi pentru că este alimentat în continuare. DNA va fi în continuare performant în combaterea efectelor corupţiei, însă cauzele se rezolvă în altă parte. Schimbarea modului de funcţionare a partidelor (de la constituire, până la promovare şi finanţare, creşterea concurenţei prin apariţia de noi partide şi reformarea celor existente), privatizarea prin bursă în loc de negociere directă, integrarea informaţiilor în procesul de fiscalizare şi impozitare sunt doar câteva măsuri care pot fi luate în zona cauzelor. Ele nu se vor lua însa de un guvern demonstrat corupt şi neocomunist Ponta-PSD”, a afirmat acesta.

    Prim-vicepreşedintele PNL concluzionează că ”primul pas spre continuarea anticorupţiei în Romania este un guvern izvorât din votul pro-Iohannis din 16 noiembrie”.

  • Însărcinatul cu afaceri al SUA discută la Guvern cu ministrul Cazanciuc despre justiţie – surse

    La Guvern se află şi premierul Victor Ponta, care se află însă într-o întâlnire cu experţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene.

    Discuţia dintre oficialul american şi ministrul Justiţiei are loc în contextul în care Curtea Constituţională a stabilit, joi, că articolele din noul Cod de procedură penală care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale, pentru că restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă, iar Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că sunt necesare modificări printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

    Plenul Curţii Constituţionale a constatat că, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede şi durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri.

    “Caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor articolului 53 din Constituţie”, se arată în decizia CC.

    Judecătorii CC au stabilit, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolelor 211 – 217 din Codul de procedură penală, care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Satu Mare.

    Direcţia Naţională Anticorupţie propune ca măsura controlului judiciar să fie dispusă pentru 60 de zile şi prelungită succesiv pentru aceeaşi perioadă, dar nu mai mult de doi ani, solicitând ministrului Justiţiei să fie făcute aceste modificări legislative, după decizia Curţii Constituţionale.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis o scrisoare ministrului Justiţiei, în care susţine necesitatea unei intervenţii legislative urgente care să modifice dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune şi să reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, procedura şi durata maximă pentru care pot fi prelungite

    În opinia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile şi prelungit succesiv pentru aceeaşi perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depăşească doi ani.

    În scrisoarea transmisă ministrului Justiţiei, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie notează că adoptarea recentei decizii poate da naştere unor vulnerabilităţi în cauzele penale aflate în curs şi în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar. Astfel, există riscul ca inculpaţi a căror libertate de mişcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi să părăsească teritoriul ţării, îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal.

    “Având în vedere că pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârşirea unor infracţiuni grave şi care beneficiază de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea în rândul publicului impresia că inacţiunea autorităţilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală”, se mai arată în comunicatul citat.

    Procurorul şef al DNA apreciază că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

  • Zegrean: Aleşii nu mai pierd mandatele dacă articolul privind incompatibilitatea e neconstituţional

    Augustin Zegrean a fost întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul Curţii Constituţionale, ce se va întâmpla cu procesele aflate pe rolul instanţelor în cazul în care articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 va fi declarat neconstituţional.

    “Ei (aleşii locali – n.r.) câştigă, li se anulează constatarea făcută de ANI. Dacă legea nu mai prevede că ei sunt în incompatibilitate, nu-i mai poate menţine nimeni în incompatibilitate. (…) Nu-şi mai pierd mandat pentru acest motiv”, a spun preşedintele Curţii Constituţionale.

    Curtea Constituţională reia marţi dezbaterile cu privire la articolul din Legea 161/2003 în baza căruia Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi pe preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    Judecătorii CC au stabilit repunerea pe rol a cauzei privind acest articol întrucât s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare. CC a cerut informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

    Textul de lege dezbătut de judecătorii CC este articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci până la 3 noiembrie pronunţarea unei soluţii. În 3 noiembrie, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.

  • Aviz negativ pe proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de Sorin Roşca Stănescu

    CNA a avizat negativ acest proiect de lege, cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Potrivit lui Valentin Jucan, care conduce şedinţa CNA de marţi, nu este oportună în prezent modificarea Legii audiovizualului, având în vedere că anul viitor urmează să se modifice cadrul legislativ european în domeniul audiovizualului.

    De asemenea, Valentin Jucan a spus că acest proiect legislativ conţine foarte multe aspecte care există deja în Codul audiovizualului, aflat în prezent în vigoare.

    CNA urmează să transmită decizia luată cu privire la acest proiect de modificare a Legii audiovizualului Senatului României, care este cameră decizională în acest caz.

    Fostul senator PNL Sorin Roşca Stănescu se află în prezent în arest. El a fost condamnat în luna octombrie la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

    În luna septembrie, pe vremea când era senator PNL, Sorin Roşca Stănescu a anunţat că va depune la Parlament un nou proiect de Lege a audiovizualului, care prevedea, printre altele, ca preşedintele CNA să poată fi demis “pornind din interiorul CNA”, dar şi ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV şi radio.

    “Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea preşedintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să aşteptăm demisia unui preşedinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine”, a spus Sorin Roşca Stănescu, pe 14 septembrie, într-o conferinţă de presă.

    În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare), “(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

    Sorin Roşca Stănescu a adăugat în respectiva conferinţă de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituţii, să fie redus gradul de dependenţă politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.

    Acesta a mai spus că iniţiativa sa legislativă prevede creşterea ponderii membrilor CNA desemnaţi de organizaţiile societăţii civile. Potrivit lui Roşca Stănescu, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ urmau să fie stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.

    De asemenea, Roşca Stănescu a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile urmau să fie raportate la bugetele de venituri şi cheltuieli ale televiziunilor şi posturilor de radio. El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacţiunile pentru televiziunea publică urmau să fie mai mari faţă de celelalte televiziuni.

    Acesta a menţionat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecţia minorilor, care prevede cele mai mari sancţiuni în acest domeniu.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în proiectul său de lege urmau să fie definite pentru prima dată valorile care trebuie să reprezinte interesul public.

  • Josep Guardiola va deveni consultantul naţionalei de rugby a Japoniei

    Conform sursei citate, Guardiola are o relaţie foarte bună cu antrenorul reprezentativei de rugby a Japoniei, australianul Eddie Jones, scrie site-ul calciomercato.com.

    “Am asistat la câteva antrenamente ale echipei Bayern Munchen şi am învăţat multe lucruri. Guardiola este cel mai bun antrenor de fotbal din lume, întotdeauna ai de învăţat de la el. Rugbyul şi fotbalul au multe aspecte comune în ceea ce priveşte circulaţia balonului. Barcelona şi Bayern Munchen sub comanda lui Guardiola au jucat cel mai bun fotbal. Principiile celor două sporturi sunt aceleaşi”, a declarat Eddie Jones.

    Japonia face parte din grupa B la Cupa Mondială din 2015, alături de selecţionatele din Africa de Sud, Samoa, Scoţia şi Statele Unite ale Americii.

  • Franciza “Godzilla” va avea un nou film – VIDEO

    Noul film produs de Toho va avea premiera în 2016. Cea mai recentă producţie japoneză avându-l ca protagonist pe legendarul monstru a fost “Godzilla: Final Wars”, din 2004, informează bbc.com.

    Remake-ul hollywoodian “Godzilla 3D”, care a avut premiera în mai 2014, a avut încasări de 500 de milioane de dolari la nivel mondial. O continuare este prevăzută pentru 2018.

    Studiourile Toho şi-au motivat decizia de reînviere a francizei prin evoluţiile înregistrate în domeniul graficii computerizate. Compania japoneză anunţase că filmul din 2004, al 28-lea al seriei, urma să fie ultimul din franciza “Godzilla”.

    Seria “Godzilla” a debutat în 1954, primul film, foarte apreciat de public şi critică, fiind regizat de Ishiro Honda. Totuşi, versiuni mai recente, cum ar fi versiunea din 1998, turnată la Hollywood, în regia lui Roland Emmerich, a eşuat în încercarea de a impresiona fanii şi criticii.

    Remake-ul din 2014, regizat de Gareth Edwards, o coproducţie Legendary Pictures şi Warner Brothers, lansat în mai 2014, a readus însă monstrul în atenţia publicului.

    Toho, care are sediul la Tokyo şi deţine drepturile privind franciza “Godzilla”, nu a ales încă regizorul care va realiza viitorul film.

    Noul proiect este condus de producătorul Taichi Ueda, care a lansat o serie de conferinţe, Godzilla Strategic Conference (Godzi-Con), cu scopul de a revitaliza brandul Godzilla.

    “A venit timpul ca Japonia să facă un film care nu va pierde în faţa studiourilor de la Hollywood”, a declarat Ueda, potrivit Variety.

    Cheltuielile companiei Toho cu noul film sunt evaluate sub 200 de milioane de dolari, cât au cheltuit studiourile de la Hollywood pentru producţia celui mai recent film din seria Godzilla, dar Toho a spus că studiourile japoneze speră să transforme Godzilla într-un personaj “care va reprezenta Japonia şi va fi iubit în lumea întreagă”, în timp util pentru Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo din 2020.

    Potrivit poveştii originale, personajul Godzilla, un monstru reptilian care suflă flăcări, al cărui nume este o combinaţie între cuvintele japoneze pentru balenă şi gorilă, a apărut în urma unei mutaţii genetice cauzate de efectuarea de teste nucleare.

  • Rusia a reluat livrările de gaze către Ucraina

    “Ucraina a început să primească gaz din Rusia. Volumul importurilor este de aproximativ 43,5 milioane de metri cubi pe zi”, a declarat Maxim Beliavski, purtător de cuvânt al companiei de stat ucrainene Ukrtransgaz, care operează transportul şi înmagazinarea de gaze naturale în Ucraina.

    Săptămâna trecută, compania de stat Naftogaz din Ucraina a anunţat că a plătit gigantului rus Gazprom 378 de milioane de dolari în avans pentru livrarea a aproape un miliard de metri cubi de gaze naturale ruseşti.

    În luna iunie, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Ulterior, în urma mai multor runde de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra reluării livrărilor de gaze ruseşti pentru această iarnă, în luna octombrie.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.