BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Ernst&Young România se aşteaptă ca autorităţile să pună accent pe creşterea colectării taxelor

    “Lipsa investiţiilor străine directe, având în vedere că România are un împrumut de la FMI şi trebuie să ramburseze banii, va face să existe în acest an un accent foarte important pe creşterea nivelului de colectare a taxelor şi impozitelor. Nu pe creşterea impozitelor, ci pe creşterea nivelului de colectare”, a declarat joi Venkatesh Srinivasan, partener pe asistenţă fiscală al Ernst&Young, la conferinţa anuală de fiscalitate a companiei.

    El a făcut aceste afirmaţii în contextul modificării Codului Fiscal, în urmă cărora se aşteaptă colectări la buget de 1,7 miliarde lei.

    Srinivasan a arătat că altă problemă este reprezentată de lipsa finanţărilor din partea băncilor şi că “2013 nu arată prea bine”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Achiziţiile online de instrumente de investiţii, în creştere cu 50% pe lună

    “Evoluţia industriei instrumentelor de investiţie cu plata online de la zero la o piaţă de câteva zeci de mii de euro în doar trei luni arată potenţialul comerţului electronic în orice segment economic”, a declarat Daniel Jinga, key account manager PayU, coordonatorul proiectului Certinvest din partea PayU. “Plata online aduce un plus de confort”, continuă acesta.

    Peste 70% dintre investiţiile realizate online s-au îndreptat către fondul Certinvest Obligaţiuni, conturând profilul unui investitor prudent, care doreşte să economisească, preferând câştiguri mai mici, însă sigure.
    Fondul Certinvest BET-FI Index este un alt instrument care a atras clienţi online, clienţi obişnuiţi să investească pe bursă. Politica de investiţii a fondului, orientată către acţiunile celor 5 SIF-uri şi ale Fondului Proprietatea, a generat un interes în creştere din partea investitorilor, în special în ultimele două luni ale anului trecut, pe fondul evoluţiilor pozitive de pe bursă, fondul încheind anul 2012 cu un randament de 41,1%.
    “Investiţiile online reprezintă canalul de distribuţie cu cea mai mare dinamică în rândul clienţilor noştri, acesta impunându-se în faţa canalelor tradiţionale, deoarece devine din ce în ce mai important pentru investitori să aibă acces la randamente semnificative, cu un mimimum de efort”, susţine Horia Gustă, preşedintele comitetului director al Certinvest.

  • Guvernul va majora cu trei luni mai devreme accizele la ţigarete. Până când va fi valabilă măsura

    Guvernul a decis să decaleze cu trei luni calendarul de creştere a accizelor la ţigarete, astfel încât majorarea să fie aplicată în fiecare an de la 1 aprilie, nu de la 1 iulie ca în prezent, procedură care să fie menţinută până în anul 2017 inclusiv, ceea ce va genera încasări suplimentare la buget, informează Mediafax. Astfel, noile accize la ţigarete, mai mari, vor fi percepute anual de stat începând cu luna aprilie, şi nu de la 1 iulie ca până în prezent, relevă un proeict de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal. Acelaşi document stabileşte că pentru bere va fi aplicată o acciză mai mare, de 0,8228 euro/hl/1 grad Plato (faţă de 0,748 euro în prezent) şi de 0,473 euro/hl/1 grad Plato pentru producătorii independenţi cu o capacitate de producţie anuală ce nu depăşeşte 200.000 de hectolitri (faţă de 0,43 euro în prezent).

  • Investitorii nu mai vor să cumpere cu orice preţ

    Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 1,22% în prima şedinţă a săptămânii după ce vineri a fost la cel mai ridicat nivel din ultimele zece luni. Corecţia uşoară de ieri a venit într-o piaţă apatică şi unde deal-uri cu acţiuni BRD (BRD) şi transferuri cu titluri Fondul Proprietatea (FP) au asigurat peste două treimi din lichiditate. Piaţa a deschis pe creştere foarte uşoară, dar după primele 40 de minute a trecut pe roşu, deşi pieţele vest-europene au rămas pe verde. La închiderea pieţei principale, rulaje de peste 100.000 înregistrau doar acţiuni emise de 14 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale. Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 22,9 milioane lei (5,2 milioane euro), sumă cu 5% sub rulajul de vineri, de 24,2 milioane lei (5,5 milioane euro). Peste două treimi din rulaj au reprezentat deal-uri cu acţiuni BRD (8,4 milioane lei) şi transferuri cu titluri Fondul Proprietatea (7,1 milioane lei, din care un deal de 1,5 milioane lei).

    Totul despre economie pe zf.ro

  • BNR a anunţat un curs de referinţă în creştere: 4,3481 lei/euro

    La finalul săptămânii trecute, rata oficială s-a plasat la 4,3373 lei/euro.

    Pentru moneda americană, referinţa a crescut cu 2,05 bani, de la 3,2484 lei/dolar la 3,2689 lei/dolar.

    În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a urcat cu 2,86 bani, la 3,5044 lei/franc. În sesiunea de vineri, cursul a fost de 3,4758 lei/franc, reprezentând cel mai redus nivel din 5 iulie 2011.

    Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cresc amenzile rutiere. La cât ajunge un punct-amendă

    Valoarea amenzilor rutiere ar putea să crească în următoarea perioadă, în cazul în care salariul minim brut pe economie va ajunge de la 700 de lei la 800 de lei, după negocierile Guvernului cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) care se află la Bucureşti.

    Conform prevederilor Codului rutier, amenzile contravenţionale se stabilesc în funcţie de valoarea numărului de puncte-amendă aplicate.

    “Punctul-amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim. În măsura în care va creşte salariul minim cu o sumă, în mod implicit va creşte şi valoarea punctului. El se corelează automat”, a declarat pentru gândul Costin Tătuc, director adjunct al Direcţiei Rutiere.În momentul de faţă, un punct-amendă valorează 70 de lei. Dacă salariul minim brut s-ar majora cu 100 de lei, aşa cum se preconizează, el va ajunge să valoreze 80 de lei. Astfel, în cazul în care un şofer ar fi sancţionat cu 2 puncte-amendă pentru că nu a semnalizat corespunzător atunci când a schimbat direcţia de mers sau pasagerii maşinii ar fi amendaţi pentru că nu au purtat centură de siguranţă, în loc să plătească 140 de lei ca până acum, ei vor plăti 160 de lei.

    Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, explica la începutul săptămânii că măsura privind creşterea salariului minim brut cu 100 de lei are în vedere încurajarea muncii. “Omul va fi mai stimulat să lucreze pentru că se măreşte diferenţa între salariul minim şi ajutorul de şomaj”, a declarat el, luni, pentru un post de televiziune.

    Voinea a adăugat, de asemenea, că o astfel de majorare va aduce venituri mai mari pentru 900.000 de angajaţi din mediul privat, pentru 1,1 milioane de bugetari şi pentru 6 milioane de pensionari.

  • Symmetrica şi-a majorat business-ul cu 10% după ce a inaugurat două fabrici anul trecut

    Producătorul sucevean de pavele, borduri şi rigole Symmetrica, deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 10%, până la 14,6 milioane de euro. “Această creştere a fost susţinută cu precădere de majorarea producţiei prin inaugurarea a două noi fabrici, la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica. Compania estimează că în 2012 piaţa de pavele şi borduri a scăzut cu aproape 10%, până la 66,3 milioane de euro, pe fondul instabilităţii politice, a lipsei capacităţii de atragere a fondurilor private şi a întreruperii unor lucrări de reabilitare. “Cu toate că în primul semestru am observat o creştere a pieţei cu aproximativ 15-20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a doua parte a anului a consemnat un regres puternic”, a spus Bobu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ce spun analiştii înainte de Viena: Ţările din Vest nu mai pot fi o sursă de creştere pentru estul Europei. „Mergeţi şi căutaţi business şi mai la Est“

    Ţările Europei de Est trebuie să găsească noi motoare de creştere economică deoa­rece ar fi periculos să aştepte revenirea zonei euro, sursa tradiţională, au avertizat analiştii înainte de reuniunea de la Viena în care ban­cheri şi lideri politici est-europeni încearcă să găsească modalităţi de a susţine creşterea economică. Pentru Eu­ropa de Est, o alternativă la zona euro este Estul. Polonia şi Cehia au intensificat deja relaţiile comerciale cu statele din fosta URSS. Iar deoarece stimulul fiscal nu este o opţiune, o altă sursă de creştere ar putea fi relaxarea politicii monetare, acolo unde mai este spaţiu de manevră, scrie presa internaţională.

    Mai multe pe zf.ro

  • SUA au investit masiv în economie şi au ieşit din recesiune. Europa s-a temut să cheltuiască şi acum tânjeşte după un dram de creştere

    Oficialii băncii centrale americane, Rezerva Federală, anticipează pentru anul acesta un avans al PIB de 2,5%, creştere cu care zona euro nu s-a mai întâlnit din 2007, şi reducerea vizibilă a şomajului. Pe cealaltă parte a Atlan­ticului, liderii uniunii monetare anunţă cu aere de învingători că partea cea mai grea a crizei a trecut şi speră că anul acesta vor putea vedea startul revenirii. Dar până atunci şomajul va stabili record după record, efectele pentru societate fiind întotdeauna negative. Economia SUA va creşte cu 2,5% anul acesta şi cu 3,5% anul viitor, estimează Charles Evans, preşedintele Federal Reserve Bank of Chicago. De asemenea, el anticipează că rata şo­majului va ajunge la 7,4% în 2012 şi la 7% în 2014, scrie agenţia Thomson Reuters.

    Mai multe pe zf.ro

  • Olympus estimează o creştere cu peste 20% a cifrei de afaceri în 2013, până la 55 de milioane de euro

    Noile sortimente vor fi produse la fabrica pe care Olympus a deschis-o la finalul anului 2011 la Hălchiu, Braşov, în urma unei investiţii greenfield în valoare de 55 de milioane de euro. Fabrica produce deja lapte, brânză telemea şi iaurturi, distribuite în toate lanţurile de hipermarketuri din ţară, dar şi în marile lanţuri de retail din Europa.

    Pentru 2013, priorităţile companiei vizează, de asemenea, creşterea cotei pe piaţă, precum şi a numărului de angajaţi cu minimum 30 de persoane.”2012 a fost primul an complet în care am produs în fabrica de la Hălchiu lactate (..) atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cea externă. Produsele Olympus, pentru care folosim materie primă din România, sunt foarte solicitate la export – în prezent, 80% din producţia noastră merge în pieţe precum Italia, Germania sau Austria. Estimăm că vom creşte la 40% cantitatea destinată pieţei româneşti”, a declarat Ilias Pliatsikas, director general Olympus Dairy Industry.

    Întinsă pe o suprafaţă de 25.000 mp, fabrica de la Hălchiu beneficiază de echipamente de ultimă generaţie pentru recepţia şi procesarea laptelui la nivel european, precum şi pentru ambalarea produselor finite. Nivelul înalt de tehnologizare asigură Olympus un avantaj competitiv şi garantează produse de calitate, sigure din punct de vedere alimentar, păstrând, în acelaşi timp, valoarea nutritivă a acestora şi gustul distinct.

    În 2012, Olympus a lansat, în premieră pentru piaţa locală, iaurtul grecesc cu fructe (cu căpşuni, cu coacăze, cu rodie şi zmeură), precum şi iaurtul probiotic cu cereale şi fructe (cu căpşuni, cu prune şi cu piersici).Grupul Olympus este prezent în România din 1999, investiţia totală a grupului Olympus în România ajungând la 70 de milioane de euro.

    Grupul de firme, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala, Grecia, şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.