BusinessMagazin

Blog

  • De ce e inacceptabil ca un bancher să câştige cât un fotbalist?

    Marile grupuri bancare sunt considerate vinovate de criza financiară globală. După ce au adus aproape de colaps sistemul financiar mondial, băncile au fost salvate cu fonduri publice de mii de miliarde de dolari. Intervenţia masivă a guvernelor pentru sprijinirea instituţiilor de credit “prea mari ca să dea faliment” şi programele economice necesare pentru a reduce impactul unei catastrofe mondiale au lăsat ţările puternic îndatorate şi au acutizat o nouă criză, cea a datoriilor suverane, mai ales în Europa.

    Pe deasupra, industria financiară profită fără reţineri de criza statelor, care în urmă cu puţin timp cheltuiau sume uriaşe pentru a evita falimentul băncilor. Iar în tot acest timp, recompensele financiare ale bancherilor s-au menţinut şi în unele cazuri chiar au crescut.

    Ultima victimă
    Cel mai recent scandal legat de pachetul salarial al unui bancher îl vizează pe Bob Diamond, ultimul director general al grupului britanic Barclays, nevoit să demisioneze din cauza unui alt scandal, cel al dobânzilor interbancare.Presiunea imensă a publicului l-a determinat pe Diamond să anunţe că renunţă la un pachet financiar de 20 de milioane de lire sterline, reprezentând bonusuri şi acţiuni. Diamond ar urma însă să primească 2 milioane de lire sterline la plecare, dublu faţă de cât este prevăzut în contractul său în cazul demisiei.

    Manipularea dobânzilor interbancare la nivel global de către mai multe grupuri financiare mari este echivalentă cu un jaf bancar, derulat în cazul acesta de o bandă de… bănci. În acest context, impactul pozitiv al renunţării la bonusuri a fost unul redus. Decizia a avut ca scop diminuarea pierderilor de imagine pentru bancă, sectorul bancar, autorităţi de reglementare şi politicieni în contextul furiei publice.
    După cum comenta jurnalistul MarketWatch David Weidner, Diamond scapă ieftin doar renunţând la unele bonusuri. Adevăratul său bonus în scandalul LIBOR este că rămâne liber. În şapte ani petrecuţi la Barclays Diamond a câştigat circa 120 de milioane de lire sterline.

    Pachetele salariale nu ţin cont de criză
    Pachetul salarial mediu (salariu, bonusuri în bani şi acţiuni, dar şi alte beneficii) al directorilor din cele mai mari 15 bănci din SUA şi Europa a crescut anul trecut cu “doar” 12%, urmând unei majorări de 36% în anul precedent.Creşterea de peste 10% a venit într-un an în care băncile au avut, în medie, venituri mai mici şi cotaţii ale acţiunilor în scădere. Astfel, în timp ce acţionarii, adică angajatorii directorilor, vedeau cum le scad averile, şefii marilor instituţii de credit primeau, în medie, 12,8 milioane de dolari.

    Creşterea salarială de 12% pentru şefi a coincis cu o scădere de circa un sfert, în 2011, a indicelui FTSE pentru sectorul bancar global, o evoluţie mai proastă decât cea a pieţei în general.
    Veniturile au coborât cu aproape 6% în ultimul an, în timp ce nouă din cele 15 bănci au raportat scăderi ale profiturilor nete anuale, din cauza efectelor crizei din zona euro.

  • Profesiile următorilor cinci ani – în ce domeniu trebuie să se angajeze cei care vor să se ţină deoparte de şomaj

    Într-un context economic incert ce datează de câţiva ani, nu se poate spune că există o reţetă a succesului în carieră pentru anul 2015, de exemplu, însă capacitatea de adaptare rapidă la schimbările tehnologice şi flexibilitatea sunt calităţile celor care vor să aibă un serviciu la care să meargă cu zâmbetul pe buze în viitor.”Specialiştii în domeniul IT vor rămâne, pentru o lungă perioadă de timp, una din cele mai căutate categorii de angajaţi. Putem spune ca în acest moment nu există societate comercială care să nu aibă nevoie de un specialist IT sau de un program IT dezvoltat şi implementat de un dezvoltator software”, spune Liliana Graure, branch manager în cadrul companiei cu activităţi în domeniul resurselor umane ManpowerGroup.

     

    De altfel, IT-ul este domeniul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ceea ce priveşte evoluţia salariilor în ultimii trei ani: salariul mediu net în industria IT a crescut cu 40% în 2011 faţă de 2009, ajungând până la valoarea de aproape 3.700 de lei (870 de euro), fiind de 2,5 ori mai mare decât salariul mediu net din întreaga economie.”Agricultura şi IT-ul sunt principalele domenii în care inginerii vor fi la mare căutare în următorii trei ani. Deşi inginerii agronomi nu au salarii foarte mari (un inginer cu 3-4 ani experienţă are un salariu net de 570 de euro/lună), acestea sunt bune pentru zonele din provincie în care există cerere pentru această meserie. În schimb, un dezvoltator software bun câştigă 1.500 de euro net pe lună, iar un senior ajunge până la 3.000 de euro net pe lună”, a spus Sorin Roibu, managing partner al Arthur Hunt România, companie cu activităţi de evaluare şi recrutare a executivilor de top.

    Consultanţii spun însă că se vor căuta mai mult candidaţi cu profesii specializate, cum sunt cele de consultanţă juridică sau fiscală, care au aplicabilitate mare în business, indiferent de domeniu.”Punctual, cred că în anumite domenii care vor beneficia de tehnologizare în perioada următoare (energie, agricultură) va fi căutată profesia de inginer, în sensul celui care ştie să facă <engineering> pentru mărirea productivităţii, în aceste cazuri de kw/h sau tone/la hectar. În IT, profesia de programator va rămâne una dintre cele mai solicitate din România”, spune consultantul în management Lucian Vînătoriu.

    El se aşteaptă ca pe proiectele IT specializate să fie tot mai căutaţi managerii de proiecte, pentru că giganţii IT vor continua să investească în pieţele favorabile dezvoltării domeniului IT, cum este România. Cu toate acestea, diploma de absolvire pe care scrie “inginer” nu este suficientă pentru a face faţă unui job, pentru că există un decalaj între şcoală şi tehnologiile moderne aplicate în industrie. De aceea, se vor căuta ingineri dispuşi să se adapteze la ultimele tehnologii, care să aibă abilităţi de project management şi care să cunoască limbi străine, eventual asiatice.

    “Şi categoria muncitorilor calificaţi va înregistra o creştere semnificativă, ţinând cont că industriile care au nevoie de această categorie de personal sunt în creştere. Ne referim la operatori CNC (Computer Numerical Control – n. red.), electricieni, sudori, mecanici industriali etc. Din păcate, pentru acele meserii avem doar câteva şcoli, cei calificaţi sunt insuficienţi, au o vârstă înaintată, iar cursurile de calificare sunt aproape inexistente şi foarte scumpe”, a adăugat Liliana Graure de la Manpower.

    Companiile vor să se asigure în această perioadă că au un model de business stabil şi sănătos, la care să contribuie oameni capabili să se adapteze şi să reziste schimbărilor rapide ale economiei. “În aceste condiţii, posturile din departamentele de control financiar, de bugetare, planificare şi analiză vor deveni factori majori în influenţarea modului în care se vor dezvolta companiile”, a spus Samantha Lake Crocker, area business director în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Gi Group.

  • Naftogaz şi Rompetrol au încheiat un acord preliminar pentru o reţea de benzinării în Ucraina

    “În viitor, sperăm să aducem numărul de benzinării ale acestui proiect mixt la 700. Totodată, vom oferi clienţilor atât carburanţi premium cât şi economici”, a declarat într-un comunicat vicepreşedintele Naftogaz, Yevhen Korniiciuk.

    Memorandumul mai prevede creşterea capacităţii Naftogaz de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere, crearea şi dezvoltarea unui sistem de piaţă secundară de logistică pentru produse petroliere, îmbunătăţirea standardelor de calitate şi introducerea unor tehnologii avansate de marketing european pe piaţa ucraineană de produse petroliere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spartacus: War of the Damned “cel mai măreţ şi mai nebunesc sezon”- GALERIE FOTO SI VIDEO

    Afirmaţia îi aparţine producătorului executiv al serialului, Steven S. DeKnight, care împreună cu actorii Liam McIntyre (Spartacus), Manu Bennett (Crixus) şi Cynthia Addai-Robinson (Naevia) au organizat la San Diego o conferinţă pentru public în care au dezvăluit detalii despre “Spartacus: War of the Damned”. Aici, fanii au putut vedea în avanpremieră secvenţe din film, în special cu Spartacus în luptă cu inamicii romani şi în dialog cu oamenii săi.

    De fapt, surpriza cea mai mare pentru fani a fost chiar faptul că producătorii de la Starz au decis ca acesta să fie ultimul sezon al serialului, aşa încât rămâne de văzut dacă bătăliile sângeroase şi pasiunile eroilor vor fi suficient de spectaculoase încât să justifice promisiunea lui DeKnight că va fi un final se serial cum nu s-a mai văzut până acum.

    “Spartacus: War of the Damned”, aflat în faza de producţie în Noua Zeelandă, va relua acţiunea de la momentul de după înfrângerea de către trupele lui Spartacus, în Bătălia Vezuviului, a comandantului roman Gaius Claudius Glaber. După Bătălia Vezuviului, faima lui Spartacus a crescut, iar rândurile sclavilor rebeli s-au înmulţit, ajungând la mai bine de 30.000, spre spaima Romei, care încearcă să-i facă faţă aruncând în luptă comandanţi noi.

    Aşa se face că acum, creatorii serialului şi-au îngăduit libertăţi de la adevărul istoric, introducându-l în scenă pe viitorul împărat roman Gaius Iulius Caesar (Todd Lasance) şi pe generalul Marcus Crassus (Simon Merrells), două figuri istorice care nu s-au luptat niciodată cu Spartacus. În locul Lucretiei (Lucy Lawless) şi al Ilithyiei (Viva Blanca), care îşi pierduseră viaţa în sezonul precedent, ca noi personaje feminine apar Laeta (Anna Hutchison), soţia unui demnitar roman, Kore (Jenna Lind), o sclavă a lui Crassus, şi Sibyl (Gwendoline Taylor), o sclavă care îşi recapătă libertatea. Apare şi un fiu al lui Crassus, interpretat de actorul australian Christian Antidormi.

    Franciza “Spartacus” a început în 2010, cu “Blood and Sand”, sezon urmat în 2011 de un prequel, “Gods of the Arena”, apoi de “Vengeance” (2012), care a făcut ca serialul să devină cel mai violent şi cu cei mai mulţi morţi proiectat vreodată în SUA.

  • Teza de doctorat a lui Ponta, analizată la UB de Comisia de Etică şi de experţi în drept

    “Comisia de Etică îşi continuă lucrările de analiză academică a tezei domnului dr. Victor Ponta. Membrii Comisiei de Etică analizează acuzaţiile aduse dr. Victor Ponta, în cazul tezei sale de doctorat, din punctul de vedere al respectării normelor de proprietate intelectuală şi drepturi de autor, aşa cum sunt ele stipulate în Codul de Etică al Universităţii din Bucureşti, art. 9 şi art. 10.

    În paralel, teza de doctorat a dr. Victor Ponta este analizată de un număr de experţi în drept. Rezultatele analizei efectuate de experţii în drept vor sprijini analiza efectuată de membrii Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. În cel mai scurt timp posibil, Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti va lua o hotărâre în acest caz”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, luni, de UB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursurile BNR pentru euro şi dolar la noi maxime: 4,5571 lei/euro şi 3,7399 lei/dolar

    Precedentele recorduri au fost înregistrate vineri, când rata de referinţă leu/euro a fost de 4,5495 unităţi, iar cursul oficial pentru dolar s-a plasat la 3,7274 lei/dolar.

    Leul s-a depreciat mai pronunţat vineri şi rata de schimb a atins un maxim de 4,57 lei/euro pe piaţa interbancară, din cauza aversiunii la risc a jucătorilor în contextul tensiunilor politice din România.

    Dealerii spun că presiunea de depreciere a fost susţinută şi de faptul că banca centrală nu mai combate atât de agresiv această tendinţă şi pemite o volatilitate mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană aşteaptă în continuare un răspuns de la Victor Ponta

    Ponta a afirmat vineri că a răspuns în scris la lista primită de la Comisia Europeană.

    Dar, potrivit unei surse europene, acest prim răspuns nu era “suficient de precis”. La sfârşitul săptămânii, Bruxelles-ul i-a transmis Guvernului român că este “necesar să consolideze unele aspecte pentru ca răspunsul Bucureştiului să fie perfect în concordanţă cu ceea ce a promis premierul”.

    Contactele au continuat între Bruxelles şi Bucureşti “în mod intens tot week-end-ul”, a subliniat luni Bailly.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O persoană fizică autorizată va controla bugetele Romtelecom, Poşta Română şi Radiocom

    “Până la data de 27 aprilie 2012, când a expirat termenul limită de primire a ofertelor, a depus ofertă o singură firmă, PFAMitroi Gheorghe. Aceasta a câştigat licitaţia cu preţul de 24.000 lei. Contractul s-a încheiat pentru o perioada de opt luni, până la sfârşitul anului 2012, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu o durată de maxim patru luni în anul 2013”, se arată într-un răspuns al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) remis la solicitarea MEDIAFAX.

    Potrivit invitaţiei de participare la licitaţie, publicată pe pagina web a instituţiei, PFA Mitroi Gheorghe va verifica la instituţiile subordonate MCSI şi la societăţile unde deţine acţiuni respectarea reglementărilor legale (legi, hotărâri de guvern, ordonanţe, ordine ale ministrului) de către manageri, încadrarea în indicatorii de performanţă prevăzuţi în bugetul de venituri şi cheltuieli, modul de întocmire, aprobare şi execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi aplicarea politicii MCSI în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imagini cu obiectivele turistice ale României, din 39 de oraşe mari, pe Google Maps

    Reprezentanţii Google au anunţat acest proiect luni în faţa Ateneului Român, pe treptele căruia a fost plasată o hartă mare a României, cu imagini ale unor obiective celebre ca Peleşul, Branul şi Voroneţul.

    Proiectul a fost prezentat de Dan Bulucea, Country Manager Google România, la conferinţă fiind invitaţi şi directorul Filarmonicii “George Enescu”, Andrei Dimitriu, sediul acesteia fiind primul obiectiv inclus în proiect, secretarul de stat responsabil de patrimoniu din Ministerul Culturii – Sergiu Nistor – şi şeful Serviciului de turism din cadrul Primăriei Capitalei, Mihai Guţanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Firmele cu datorii bugetare vor fi scutite de penalităţi dacă achită obligaţia principală şi dobânzi

    “O măsură avută în vedere de Guvern este scutirea de la plata penalităţilor pentru debitorii statului pentru obligaţiile de plată achitate în perioada 1 septembrie-31 decembrie 2012”, a spus Ponta.

    El a precizat că măsura este destinată firmelor cu dificultăţi financiare temporare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro