BusinessMagazin

Blog

  • Robin Williams suferea de maladia Parkinson

    Actorul nu era pregătit să “facă publică” lupta sa contra maladiei Parkinson, a declarat Susan Schneider, văduva actorului Robin Williams.

    “Sperăm, după moartea tragică a lui Robin, că alţii vor găsi forţa de a căuta îngrijire medicală şi sprijinul de care au nevoie în luptele pe care trebuie să le poarte, să demonstreze mai puţină teamă”, a mai scris aceasta în comunicat.

    Starul american a fost găsit decedat luni, la vârsta de 63 de ani, în reşedinţa sa din California. Autorităţile americane au anunţat marţi că actorul s-a sinucis, spânzurându-se cu o curea. Anchetatorii au găsit tăieturi pe încheietura mâinii stângi a actorului, iar un briceag era în apropierea cadavrului. Pe vârful briceagului erau urme care par a fi de sânge uscat, astfel că vor fi efectuate analize suplimentare pentru a se stabili compoziţia substanţei depistate.

    Actorul american nu a încercat niciodată să îşi ascundă problemele provocate de consumul de alcool şi de droguri, dar, după o perioadă de abstinenţă ce a durat 20 de ani, Robin Williams a recidivat în 2005, în timpul filmărilor pentru lungmetrajul “Marele alb”. Williams s-a internat ulterior într-o clinică specializată.

    Robin Williams a devenit cunoscut datorită rolului din serialul de televiziune “Mork and Mindy” şi a câştigat un premiu Oscar pentru prestaţia din filmul “Good Will Hunting”. Actorul a mai fost nominalizat de trei ori la premiile Academiei de film americane, pentru rolurile din “Bună dimineaţa, Vietnam”, “Cercul poeţilor dispăruţi” şi “Regele pescar”. Recent, Robin Williams a jucat în sitcomul “The Crazy Ones”, de pe postul CBS, rolul lui Simon Roberts, excentricul director al unei agenţii de publicitate, dar serialul a fost anulat de producători după numai un sezon.

    Maladia Parkinson constă în deteriorarea treptată a unei mici zone din creier şi afectează mai ales persoanele în vârstă. Boala degenerativă este progresivă, iar simptomele se acumulează treptat, Parkinson fiind o maladie invalidantă, dar cu o evoluţie lentă. Zona din creier distrusă joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. În majoritatea cazurilor, primul simptom constă în gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor, capului şi picioarelor, manifestate în special în repaus şi în perioade de stres. Într-o etapă ulterioară a maladiei, poate apărea şi demenţa, care afectează circa 15% – 30% din bolnavi. De asemenea, printre simptomele bolii se numără modificări ale personalităţii.

    Cauzele apariţiei maladiei Parkinson sunt necunoscute, dar cercetătorii vorbesc despre o asociere dintre factorii de mediu şi cei genetici.

    Deşi nu există un tratament contra maladiei Parkinson, simptomele pot fi atenuate şi controlate cu ajutorul unor medicamente. Medicii spun că, în ciuda depresiei şi a anxietăţii cauzate de boala Parkinson, se recomandă menţinerea unui stil de viaţă activ.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 august 2014

     

    COVER STORY: Strategii de cucerit lumea

    Un grup restrâns de specialişti în marketing conturează în România strategii care au convins până acum milioane de oameni din lumea întreagă să aleagă produse româneşti.

    CONSUM: Subway ţinteşte poziţia McDonald’s

    POLITICĂ: Referendum pentru destrămarea unui regat

    RUSIA: Prima notă de plată

    REPORTAJ: Fericirea se află pe o insulă

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Washingtonul îndeamnă Kievul să aibă o atitudine de reţinere faţă de insurgenţii proruşi

    “Am subliniat importanţa unei atitudini de reţinere, pentru a reduce numărul de victime civile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Marie Harf.

    “Îi îndemnăm pe ucraineni să facă tot posibilul pentru a evita populaţia locală în încercările de eliberare a oraşului (Lugansk) de separatişti”, a adăugat Harf, cerând Kievului să nu folosească arme care ar putea pune în pericol persoanele civile.

    Totodată, Harf a reafirmat că Washingtonul susţine Kievul în eforturile sale de a prelua controlul asupra estului ţării.

    Rusia a îndemnat, joi seara, la o încetare a focului “urgentă” în Ucraina, cu scopul de a garanta securitatea unei misiuni umanitare pentru populaţia din sud-estul acestui stat, victimă a luptelor între forţele ucrainene şi separatişti proruşi.

    Ministerul rus de Externe “îndeamnă părţile implicate în conflict să asigure urgent instaurarea unui regim de încetare a focului”, pentru a permite distribuirea de “ajutor umanitar populaţiilor din sud-estul Ucrainei”, potrivit unui comunicat.

    Moscova a trimis spre estul Ucraunei un convoi umanitar de aproape 300 de camioane, care ar conţine peste 1.800 de tone de alimente, medicamente şi generatoare.

    Ucraina, ca şi alte state occidentale, suspectează că acest convoi, care a plecat marţi dimineaţă de la o bază militară de lângă Moscova, ar putea fi folosit ca o acoperire pentru o eventuală intervenţie rusă în Ucraina. Acest scenariu a fost calificat drept absurd de Ministerul rus al Afacerilor Externe.

  • ONU şi Casa Albă salută decizia lui Nuri al-Maliki de a pleca de la putere în Irak

    “Decizia lui al-Maliki de a permite formarea unui nou guvern fără întârziere demonstrează un angajament în procesul democratic”, a apreciat Mladenov într-un comunicat.

    “Acest fapt va permite realizarea unui nou pas istoric: o tranziţie paşnică a puterii într-o ţară care a suferit mult din cauza masacrelor şi violenţei”, a adăugat el.

    La rândul său, Casa Albă a apreciat că decizia lui al-Maliki este “un mare pas înainte” pentru Irak, potrivit consilierului prezidenţial american pentru Securitate Naţională, Susan Rice.

    “Sperăm că acest pas va permite plasarea Irakului pe o nouă cale şi va uni poporul în faţa ameninţării pe care o reprezintă Statul Islamic (SI)”, a afirmat Rice.

    Premierul irakian în exerciţiu, Nuri al-Maliki, şi-a anunţat joi seara intenţia de a renunţa la putere şi de a-l susţine pe succesorul său, Haidar al-Abadi.

    “Anunţ astăzi în faţa voastră (…) că-mi retrag candidatura în favoarea lui Haidar al-Abadi”, a declarat al-Maliki, într-o alocuţiune televizată.

    Preşedintele irakian, Fouad Massoum, i-a încredinţat luni candidatului şiit Haidar al-Abadi misiunea formării Guvernului, într-o ceremonie scurtă transmisă în direct de televiziunea irakiană.

    Nuri al-Maliki, care viza un al treilea mandat, apreciase luni că numirea succesorului său constituie o încălcare a Constituţiei, realizată “cu susţinerea Statelor Unite”.

    Născut în 1952, Haidar al-Abadi a fost doctorand la Universitatea din Manchester, iar în prezent este prim-vicepreşedinte al Parlamentului irakian.

  • Berlinul trimite ajutor umanitar pentru combatanţii kurzi din Irak

    Potrivit acestei surse, patru avioane de tip Transall ale armatei germane vor decola vineri, urmând să aterizeze la Erbil, capitala Kurdistanului irakian.

    Totodată, Marea Britanie ar fi “favorabilă” poribilităţii de înarma forţele kurde, a declarat joi un purtător de cuvânt al Biroului preierului britanic, David Cameron.

    “Dacă vom primi o cerere în acest scop din partea kurzilor, probabil vom examina favorabil această polibilitate”, a afirmat purtătorul de cuvânt.

    Franţa şi Statele Unite au anunţat deja că livrează arme forţelor kurde, iar Germania analizează o astfel de posibilitate.

    În acest context, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană vor participa vineri, la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă privind situaţia din Irak.

  • Peste 10.000 de manifestanţi au cerut, la Tel Aviv, încetarea tirurilor de rachete asupra Israelului

    Organizatorii acestei manifestaţii, aleşi locali din sudul Israelului, o regiune unde a căzut majoritatea proiectilelor lansate din Fâşia Gaza, au îndemnat la un miting apolitic de solidaritate.

    “Am încredere deplină în Guvern şi armată, însă le cer, în calitate de primar al localităţii Sderot, să pună capăt acestei situaţii o dată şi pentru totdeauna”, a afirmat Alon Davidi.

    Totuşi, unii dintre manifestanţi au fluturat steaguri israeliene şi pancarte prin care cereau armatei să “ocupe Fâşia Gaza imediat”, iar alţii îndemnau la pace cu palestinienii.

    Cel puţin 2.000 de palestinieni au fost ucişi de la începutul ofensivei israeliene în Fâşia Gaza, 72 la sută dintre aceştia fiind civili, potrivit ONU.

    Palestinienii şi israelienii au ajuns la un acord, miercuri seara, la Cairo, pentru a prelungi cu cinci zile o încetare a focului intrată în vigoare luni, în Fâşia Gaza. Noul armistiţiu de cinci zile va înceta marţi, la ora locală 00.01 (00.01, ora României).

  • Barroso şi Putin au convenit asupra unor consultări tripartite pe tema asocierii Ucrainei cu UE

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, preşedintele José Manuel Barroso a avut discuţii telefonice, miercuri, cu Poroşenko şi, joi, cu Vladimir Putin.

    “Am convenit să organizăm consultări între preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Comisiei Europene cu privire la Acordul de Asociere, livările de gaze şi situaţia politică” în Ucraina, informează comunicatul.

    Potrivit documentului, detaliile vizând aceste consultări “vor fi discutate prin canale diplomatice”.

    Vladimir Putin şi José Manuel Barroso au discutat joi seara despre relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, în contextul semnării de către Kiev a Acordului de Asociere cu UE, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului.

     

  • Între 4.000 şi 5.000 de refugiaţi yazidi se află în munţii Sinjar în Irak, anunţă Pentagonul

    Aproximativ 20 de membri ai Beretelor Verzi americane, trimişi cu o zi înainte la faţa locului, au estimat că între 4.000 şi 5.000 de refugiaţi yazidi se află în munţi, dar, a subliniat contraamiralul John Kirby, “unii dintre aceştia, poate vreo 2.000, trăiesc acolo. Ei nu vor neapărat să plece şi nu vom încerca să-i forţăm să părăsească munţii”.

    Preşedintele american, Barack Obama, a declarat joi că bombardamentele americane au permis străpungerea asediului munţilor Sinjar, respingând ideea unor operaţiuni suplimentare pentru evacuarea refugiaţilor din munţi.

    “Considerăm că riscul unor acte de violenţe în munţii Sinjar este redus”, a adăugat Kirby.

    Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al ONU a estimat la câteva zeci de mii numărul de persoane deplasate în Irak, acestea fiind în mare yazidi, o minoritate kurdofonă non-musulmană.

  • Papa Francisc denunţă “cancerul disperării” în societăţile prospere

    Exprimându-se în faţa a 45.000 de credincioşi în timpul slujbei de Sfânta Maria pe “World Cup Stadium” din Daejeon, Papa Francisc a considerat că “speranţa oferită de Evanghelie este antidotul sentimentului disperării care pare să crească precum un cancer în societatea care din exterior pare opulentă dar care deseori se confruntă cu experienţa tristeţii interioare şi a golului”.

    “Câţi dintre tinerii noştri nu au plătit tribut acestei disperări!”, a declarat el într-o aluzie la adicţii şi sinucideri, în a doua zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    “Creştinii acestei naţiuni trebuie să poată combate atracţia materialismului care sufocă valorile spirituale şi culturale autentice, precum spiritul de competiţie dereglat care generează egoism şi conflicte. Ei trebuie să respingă, de asemenea, modelele economice inumane care creează noi forme de sărăcie şi marginalizează lucrătorii”, a declarat papa argentinian.

    Într-o critică puternică a modelului societăţii competitive, care se răspândeşte din ce în ce mai mult în Asia, din Japonia până în Singapore şi din Taiwan până în Coreea şi chiar China, liderul Bisericii Catolice a criticat “cultura morţii care devalorizează imaginea lui Dumnezeu, Dumnezeul vieţii, şi încalcă demnitatea fiecărui bărbat, fiecărei femei şi fiecărui copil”.

    Joi, Papa a invitat 35 de episcopi sud-coreeni să îşi regăsească mai degrabă spiritul misionar decât să fie “manageri” şi buni administratori.

     

  • Phenianul sugerează că tirurile sale de rachetă nu au legătură cu vizita Papei în Coreea de Sud

    Într-un comunicat care nu face nicio referire la vizita papei, agenţia oficială KCNA afirmă că liderul regimului, Kim Jong-un, a supravegheat personal o serie de tiruri cu o rachetă tactică de înaltă precizie.

    Aceste tiruri marchează 69 de ani de la eliberarea peninsulei coreene de sub jugul colonial japonez în 1945, a adăugat agenţia.

    Joi, Coreea de Nord a lansat în mare trei rachete cu rază scurtă de acţiune, la câteva minute după arterizarea avionului papei la Seul pentru o vizită de cinci zile, prima a unui suveran pontif în Asia din ultimii 15 ani.

    Alte două rachete au fost lansate în cursul după-amiezii.

    De la sosirea sa, papa a lansat un apel către cele două Corei să depăşească “reproşurile” prin dialog şi să înceteze să mai recurgă la “mobilizarea forţelor”.

    Papa argentinian a salutat “efoturile depuse în favoarea unei reconcilieri şi stabilitatea în Peninsula Coreeană şi a încurajat aceste eforturi deoarece ele constituie singura cale către o pace durabilă”.

    Coreea de Nord foloseşte deseori tirurile de rachetă cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi manifesta furia faţă de ceea ce consideră “provocări” ale Seulului.

    Mai multe rezoluţii ONU i-au interzis să mai efectueze tiruri cu rachete balistice, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU a condamnat Phenianul la începutul lui iulie din cauza tirurilor recente.

    În iunie, Phenianul a anunţat că a testat cu succes o rachetă “de vârf” realizată “sub controlul personal al lui Kim Jong-un”.

    Coreea de Nord nu este cunoscută pentru deţinerea unui arsenal de rachete tactice ghidate, dar analiza unui film de propagandă recent sugerează că ar putea să-şi fi achiziţionat o variantă a unei rachete de croazieră anti-navă de fabricaţie rusească, KH-35.

    Inamic jurat al regimului comunist de la războiul Coreei (1950-1953), Washingtonul a denunţat joi aceste noi tiruri de rachete tactice şi a declarat că analizează dacă acestea încalcă rezoluţiile ONU.

    “Continuăm să cerem Coreei de Nord să se abţină de la orice acţiune de provocare”, a reacţionat Marie Harf, purtătoarea de cuvânt a secretarului de Stat american.