BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Conferinţa pentru Securitate de laMünchen|Ursula von der Leyen:Rusia ameninţă ordinea internaţională

    “Lumea asistă cu uimire la cea mai mare mobilizare de trupe din Europa de la încheierea Războiului Rece, iar evenimentele din aceste zile riscă să perturbe întreaga ordine internaţională”, a declarat Ursula von der Leyen, conform publicaţiei Der Spiegel, la Conferinţa pentru Securitate de la München.

    Preşedintele Comisiei Europene a condamnat încercările Rusiei de subminare a arhitecturii de securitate a Europei prin presiuni militare exercitate asupra unui stat independent.

    Ursula von der Leyen afirmă că Uniunea Europeană se va putea descurca pe termen scurt în situaţia în care Rusia ar opri furnizarea de gaz natural din cauza unui conflict cu Ucraina sau a impunerii de sancţiuni. “Vă pot spune că, în situaţia unei întreruperi totale a gazului de către Rusia, iarna aceasta vom fi în siguranţă”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

    Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 150.000 de militari la frontierele Ucrainei pentru o posibilă invazie. Administraţia de la Moscova susţine că nu pregăteşte niciun atac.

  • Situaţia din Estul Ucrainei s-a deteriorat. Întreruperi ale funcţionării reţelelor de telefonie, schimburile de focuri între separatiştii pro-ruşi şi forţele guvernamentale ucrainiene / Peste 600 de încălcări ale acordului de armistiţiu

    Situaţia din Estul Ucrainei s-a deteriorat în ultimele ore. Au fost semnalate aproape 600 de încălcări ale armistiţiului pentru încetărea focului. Au fost semnalate întreruperi ale fucţionării unei reţele importante de telefonie în regiunile Doneţk şi Luhansk, scrie Mediafax.ro. 

    Schimburile de focuri şi bombardamentele între separatiştii pro-ruşi şi forţele guvernamentale ucrainiene au crescut în intensitate în ultimele ore.

    UPDATE  Serviciile de telefonie au revenit în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, după o întrerupere anterioară a reţelei care a durat peste o oră şi a avut un impact mare în apropierea graniţei cu Rusia.

    UPDATE  În Doneţk, a fost raportat un atac cu mortiere asupra satului Golmovsky, lângă linia de demarcaţie din nord-vestul Republici Populare Doneţk (nerecunoscută), anuntă agentiile de presă ucrainene.

    Ştire iniţială

    Bombardamentele din Ucraina au reînnoit temerile occidentale privind o invazie iminentă a Rusiei, în timp ce preşedintele american Joe Biden a declarat că Moscova pregăteşte un pretext pentru a justifica un posibil atac, iar Kremlinul a expulzat un diplomat american.

    În regiunea Doneţk, observatorii internaţionali au înregistrat 189 de încălcări ale încetării focului, inclusiv 128 de explozii. În perioada de raportare anterioară, au fost înregistrate sub 25 de încălcări ale încetării focului în regiune. În regiunea Luhansk, observatorii au fost înregistrat 402 încălcări ale încetării focului, inclusiv 188 de explozii.

    “Forţele Armate ale Ucrainei respectă acordurile de la Minsk şi normele dreptului internaţional umanitar, nu planifică nicio operaţiune ofensivă sau bombardament de civili. Acţiunile noastre sunt exclusiv de natură defensivă. Statul ocupant al Federaţiei Ruse este responsabil pentru situaţia din teritoriile ocupate temporar. Orice daune cauzate prin care pot fi provocate oamenilor sau infrastructurii din teritoriile ocupate temporar este o provocare”, a precizat Comandantul-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei în legătură cu evenimentele din ultimele ore.

    Creşterea în intensitate a activităţilor din cele două regiuni vine pe fondul mai multor raporte ale serviciilor secrete occidentale care semnalau că Rusia ar putea fabrica un pretext pentru a justifica o invazie la scară largă.

    “Avem motive să credem că sunt implicaţi într-o operaţiune sub steag fals pentru a avea o scuză pentru a intervenii în Ucraina.Toate indiciile pe care le avem sunt că sunt pregătiţi să atace Ucraina”, a declarat Biden în acestă serară.

  • Nu am scăpat încă de război: Biden avertizează că Rusia va invada Ucraina în câteva zile

    Joe Biden a avertizat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina în „câteva zile”, susţinând cu Moscova este angajată într-o operaţiune „false flag” pentru a crea pretextul unui atac, scrie Financial Times.

    Preşedintele SUA a vorbit în timp ce Kievul şi Moscova s-au învinuit reciproc pentru ciocnirile din regiunea Donbas din estul Ucrainei – incidente pe care Occidentul le consideră a fi simple pretexte pentru o invazie.

    Rusia şi-a reiterat ameninţarea de a lua „măsuri de natură tehnico-militară” după ce s-a plâns că State Unite au „deformat” propunerile pe care Moscova le-a înaintat cu privire la preocupările sale legate de securitatea europeană.

    Biden urmează să discute vineri despre criză cu liderii transatlantici. Antony Blinken, secretarul de stat american, l-a invitat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în Europa pentru a pregăti un posibil summit legat de criza politico-militară din est.

    „Dacă Rusia invadează Ucraina în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a scris Ned Price pe Twitter, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american.

    Joe Biden a făcut o evaluare sumbră a situaţiei, menţionând că există un „risc foarte mare” de invazie rusă. „Fiecare indiciu pe care îl avem mărturiseşte că Rusia este pregătită să intre în Ucraina”, a declarat preşedintele american. „Părerea mea este că invazia va avea loc zilele următoare”.

    În timp ce Biden a spus că o cale diplimatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, cuvintele sale reflectă un pesimism din ce în ce mai aspru cu privire la iminenţa unui conflict.

    Acţiunile globale au scăzut pe măsură ce probabilitatea unui război continuă să crească. S&P 500 a scăzut cu 2,1%, iar Nasdaq cu 3%, în timp ce obligaţiunile guvernamentale ultra-sigure din SUA au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 0,09 puncte procentuale, la 1,96%.

    Acţiunile asiatice au continuat să scadă vineri, Topix din Japonia scăzând cu până la 1,3% în tranzacţiile de dimineaţă. Hang Seng din Hong Kong a scăzut, de asemenea, cu până la 1%.

    Într-o scrisoare publicată joi, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că SUA „nu a dat un răspuns constructiv” la cererile sale de bază, care includ retragerea prezenţei NATO din estul Europei şi interzicerea intrării Ucrainei în alianţă.

    Blinken a spus că evaluează scrisoarea, dar a făcut ecou avertismentelor lui Biden cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, spunând Consiliului de Securitate al ONU că asaltul va implica „trupe terestre, avioane şi nave”, alături de o serie de atacuri cibernetice asupra instituţiilor cheie.

    Joi, armată ucraineană a susţinut că „forţele de ocupaţie ruseşti” care controlează regiunile separatiste din est au bombardat mai mult de 20 de locaţii separate, inclusiv o grădiniţă dintr-un sat din regiunea Lugansk, rănind doi civili.

    Rusia sprijină separatiştii din Donbas, dar neagă – în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul – că ar lua parte direct la conflict. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru escaladarea tensiunilor, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că bombardamentul „reprezintă un motiv deosebit de serios de ingrijorare”.

    Luptele din Donbas au loc în timp ce SUA, Marea Britanie şi NATO au continuat să respingă afirmaţiile Rusiei în această săptămână că îşi retrage o parte din trupele de la graniţă.

    Casa Albă a calificat drept „falsă” afirmaţia Kremlinului cu privire la o posibilă retragere şi a acuzat Rusia că a continuat să îşi crească prezenţa trupelor în regiune cu aproximativ 7.000 de soldaţi în ultimele zile.

  • Bombardamente în estul Ucrainei. Separatiştii pro-ruşi au tras un obuz într-o grădiniţă plină de copii

    Mai multe bombardamente au avut loc joi în estul Ucrainei în apropierea zonelor controlate de rebelii sprijiniţi de Rusia.

    O grădiniţă din localitatea Stanţî Lugansk a fost nimerită de focul separatiştilor pro-ruşi din Donbas, potrivit presei locale din Ucraina. În grădiniţă se aflau copii şi educatori care au fost evacuaţi.
    UPDATE: Conform informaţiilor publicate de presa locală, unul dintre obuzele lansate de separatiştii pro-ruşi a nimerit într-o grădiniţă.
    Bombardamentul a avut loc în această dimineaţă, în jurul orei 9. Forţele de ocupaţie pro-ruse au tras cu un obuz în clădirea unei grădiniţe din Stanytsia, Luhanska, atăzi, la ora 09:04. Potrivit informaţiilor, doi angajaţi ai instituţiei au fost răniţi în urma şocului de unde provocat de obuz. La locul bombardării s-au deplasat angajaţi ai Serviciului de Stat de Urgenţă.

    Pe reţelele de socializare au fost publicate imagini cu grădiniţa bombardată în satul Stanytsya Luhanska, aflat sub controlul Kievului, dar chiar lângă frontul conflictului cu separatiştii. Potrivit acestora, patru copii ar fi fost răniţi.
    Reprezentanţii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) relatează despre apariţia unor incidente de-a lungul liniei de de demarcaţie dintre regiunea controlată de rebelii sprijiniţi de Rusia şi teritoriile unde se află forţele guvernamentale.

    O sursă diplomatică a confirmat pentru Reuters că în zonă au fost mai multe bombardamente. Incidentele au avut loc joi, dar nu este clar cine le-a provocat.

    Atacurile din estul Ucrainei alimentează teroriile potrivit cărora ruşii caută un pretext pentru a declanşa intervenţia militară. Aşa cum s-a întâmplat şi înainte de invadarea Peninsulei Crimeea, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a vorbit despre un „genocid” în estul separatist prorus al Ucrainei.

  • Italia cere o soluţie diplomatică la criza cu Rusia şi se opune impunerii de sancţiuni

    Italia vrea o soluţie diplomatică la criza dintre Rusia şi Occident şi se opune impunerii de sancţiuni, a afirmat joi, la Moscova, ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, cu ocazia întâlnirii cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

    “Împreună cu ministrul Serghei Lavrov, ne coordonăm pentru stabilirea unei întâlniri între premierul Mario Draghi şi preşedintele Vladimir Putin. Ministrul Lavrov mi-a semnalat că Rusia manifestă întreaga disponibilitate pentru găsirea unei soluţii diplomatice la actuala criză”, a afirmat Luigi Di Maio, citat de agenţia ANSA.

    “În contextul a ceea ce mi-a semnalat marţi, la Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, şi a ceea ce mi-a spus acum ministrul Lavrov, ambele părţi manifestă disponibilitatea găsirii unei soluţii diplomatice. Trebuie să prevaleze diplomaţia, bunul-simţ, parcursul ideal pentru a evita un conflict care ar genera consecinţe devastatoare pentru întregul continent. Italia se numără printre ţările active în sensul atingerii obiectivelor diplomatice”, a subliniat Luigi Di Maio.

    “Iar eforturile comune pentru obţinerea unei soluţii diplomatice îndeamnă evitarea oricăror sancţiuni”, a insistat Luigi Di Maio.

    La rândul său, Serghei Lavrov a atras atenţia că ţările occidentale nu vor putea impune sancţiuni împotriva Rusiei dacă Italia se va opune. “Sancţiunile nu vor putea fi aprobate dacă se va opune cel puţin o ţară. Nu cred că Italia este interesată să alimenteze tensiunile, noi observăm că urmează tradiţia diplomaţiei, nu ameninţă, nu avertizează cu pedepse, ci caută soluţii”, a subliniat Serghei Lavrov.

  • Răsturnare de situaţie: Rusia nu se retrage, ci aduce masiv armată la graniţa cu Ucraina. Numărul militarilor ruşi de la graniţă a ajuns la aproximativ 170.000

    Rusia a mai desfăşurat aproximativ 7.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina, a declarat joi un înalt oficial american, un raport care vine la doar o zi după ce Moscova a susţinut că îşi va reduce prezenţa militară în zonă, scrie Business Insider.

    „Acum ştim că informaţiile au fost false”, a declarat oficialul american, potrivit NBC News.

    Administraţia Biden a avertizat în urmă cu o săptămână că o invazie pe scară largă ar putea începe încă de miercurea trecută – o dată pe care Rusia a marcat-o prin pretinsa retragere a unor forţe militare.

    „Fiecare indiciu pe care îl avem acum mărturiseşte că Rusia vrea să dea impresia unei detensionări în vreme ce se pregăteşte în mod privat pentru război”, a declarat oficialul, conform CNN.

    Potrivit Reuters, serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ 10 grupuri militare care se deplasează către graniţa cu Ucraina, unde estimează că sunt deja dislocaţi aproximativ 170.000 de soldaţi, a declarat Mikk Marran, directorul general al Serviciului de Informaţii Externe al Estoniei. 

    „Dacă Rusia are succes în Ucraina, ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani”, a declarat Marran. „Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin”.

    Ministrul rus al apărării a declarat că, după terminarea exerciţiilor, forţele se vor retrage în districtele militare din sud şi vest. Ambasadorul Moscovei în Irlanda a insistat că forţele din vestul Rusiei vor reveni la poziţiile lor normale în trei până la patru săptămâni.

    Cu toate acestea, forţele apusene consideră declaraţiile Rusiei drept o serie de trucuri retorice: „Este vorba despre incoerenţa dintre ceea ce spune şi ceea ce face Rusia. În pofida declaraţiilor Kremlinului, continuăm să vedem unităţi care se deplasează spre graniţa cu Ucraina”, a declarat Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite, într-un interviu pentru MSNBC.

    Comandanţii NATO continuă să elaboreze planuri pentru concentrarea unor noi unităţi de luptă, cel mai probabil în Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia. Astfel de unităţi există deja în Polonia.

    Marea Britanie îşi va dubla forţa militară în Estonia, ca parte a desfăşurării NATO.

    În 2014, Moscova a pus mâna pe Crimeea după ce preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a fugit în Rusia în urma protestelor în masă. Kremlinul a sprijinit, de asemenea, separatiştii din estul ţării, susţinând că face acest lucru pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă.

  • BREAKING! Rusia anunţă că îşi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina

    Rusia anunţă că îşi retrage o parte din forţele de la graniţa cu Ucraina, însă guvernul de la Kiev rămâne sceptic în condiţiile în care peste 100.000 de soldaţi încă sunt masaţi, scrie BBC.  

    ”Unităţile militare din diviziile de Sud şi de Vest şi-au încheiat misiunile şi au început să se îmbarce să fie relocate. Unităţile separate se vor deplasa ca parte dintr-un convoi militar. Un număr de exercitii de luptă au fost organizate conform planului”, a spus Igor Konashenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării din Rusia.

    Forţele armate ale Federaţiei Ruse sunt în continuare implicate în exercitii la scară largă, din care fac parte toate diviziile militare, a mai spus purtătorul de cuvânt. Rusia are poziţionaţi aproximativ 130.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina, inclusiv aporape 30.000 care iau parte la exerciţii militare în Belarus. 

    ”Rusia trebuie să îşi retragă toate forţele rămase la graniţa comună. Noi avem o regulă: nu crede ce auzi, crede ce vezi. Când vom vedea o retragere, vom crede într-o de-escaladare a conflictului”, a spus Dmytro Kuleba, ministrul Afacerilor Externe din Ucraina. 

  • Ion Cristoiu: Rusia poate învinge Ucraina fără a trage un foc de armă. Cu sprijinul Occidentului

    Dacă ar fi să credem presei occidentale, miercuri, 16 februarie 2022, Rusia va invada Ucraina. Ora n-a fost dată, dar, dacă-i vorba de atacarea unei ţări, cel mai eficient e atacul de la miezul nopţii. Bănuind că invazia va declanşa un Război nuclear, ca orice Război nuclear, încheiat în cîteva ore, dacă nu mai puţin, tare ne bate gîndul că acesta e ultimul text pe care-l voi scrie şi dumneavoastră îl veţi citi. Miercuri dimineaţa, şi eu, ca autor, şi dumneavoastră, ca cititori, vom fi cenuşă.

    Pînă atunci să profităm de ziua care ne desparte de Apocalipsă şi să încercăm a fi oameni normali, ieşiţi din Pandemie cu facultăţile intelectuale intacte, în timp ce ziariştii şi politicienii occidentali par a fi fost atinşi de un virus al halucinaţiilor. Ca oameni normali, vom căuta să judecăm cu facultăţile mintale intacte Afacerea numită Criza Ucraina.

    Dacă nu mă înşel, nu cred să mai fi fost în Istoria omenirii o situaţie grotescă precum cea poreclită Criza ucraineană. De vreun an, Rusia face manevre (pe teritoriul său naţional) la graniţa cu Ucraina. Moscova nu vrea ca Ucraina să fie admisă în NATO. De unde şi pînă unde a scos Moscova informaţia că Ucraina nu numai că vrea, dar şi că va fi admisă în NATO, rămîne un mister. Un mister la fel de mare ca şi răspunsul la întrebarea De unde şi pînă unde au scos SUA informaţia că Rusia va invada Ucraina dacă NATO nu declară în scris că nu va aviza pozitiv cererea Ucrainei de a intra în NATO. Nu exclud posibilitatea ca Rusia să deţină informaţii secrete despre un plan NATO de admitere a Ucrainei, urmînd ca după admitere Ucraina să atace Crimeea şi, prin asta, NATO să intre în război cu Federaţia Rusă. Aşa cum nu exclud ca SUA şi NATO să aibă informaţii secrete că Rusia va invada Ucraina dacă negocierile cu Occidentul vor eşua.

    Sigur e însă că, din punct de vedere oficial, Moscova n-a ameninţat o clipă cu invadarea Ucrainei dacă NATO nu va declara în scris că nu va accepta cererea Ucrainei de admitere în Alianţă. În absenţa unei declaraţii oficiale, mişcările de trupe ale Rusiei nu ţin neapărat de o pregătire a invaziei. Pot ţine de planuri mult mai sofisticate decît cel simplist, anacronic, de invadare a unei ţări independente. Eu nu cred că Rusia va invada Ucraina. Nu numai pentru că atacarea unei ţări independente ar aduce Rusiei antipatia întregii lumi, dar şi pentru că din punct de vedere uman şi material costurile ar fi mult mai mari decît cîştigurile. Cu toate acestea, ţările occidentale, în frunte cu America, nu contenesc să tragă sirena lui Roaită a unui atac iminent. De regulă, în istorie, atacurile au fost făcute prin surprindere. N-am auzit, cel puţin eu, de atacuri pregătite timp de un an (Rusia a început să maseze trupe încă din martie 2021) şi, mai ales, de atacuri despre care vorbeşte o lume întreagă. Atacuri pregătite timp îndelungat, cu acumulări greoaie de trupe au avut loc în Evul Mediu, cînd pentru a intra într-o cetate trebuia s-o asediezi ani întregi, cu grija de a nu fi opărit cu apă fiartă aruncată de pe ziduri de leliţe cu fusta-n brîu.

    Aceasta ar fi o premieră mondială:

    Ca o ţară să atace altă ţară după o pregătire de un an în văzul întregii lumi.

    O altă premieră mondială constă într-o situaţie absurdă descinsă parcă din proza lui Haşek. Liderii occidentali susţin, 24 din 24 de ore, că o invazie e iminentă. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre ei se bat ca să meargă la Moscova, să stea de vorbă cu Vladimir Putin sau să întreţină cu el taifasuri telefonice. Sîmbătă, 12 februarie 2022, după celebra dezvăluire din Der Spiegel că Rusia va ataca Ucraina, miercuri, 16 februarie 2022, Emmanuel Macron şi Joe Biden s-au precipitat să-l contacteze pe Vladimir Putin. Între cei doi occidentali s-a instituit şi o întrecere care vorbeşte primul cu liderul de la Kremlin. Fiecare a vorbit cu Vladimir Putin aproape un ceas. Păi ce rost are să mai vorbeşti atîta cu Vladimir Putin, dacă ştii că el oricum va ataca miercuri?

    Deşi Der Spiegel a scris că Guvernul Federal a fost informat de CIA asupra datei de miercuri, 16 februarie 2022, cancelarul Germaniei merge marţi, 15 februarie 2022, la Moscova. Şi culmea, Vladimir Putin îl primeşte, deşi, dacă ar fi să credem Der Spiegel, marţi, Putin va fi ocupat pînă peste cap cu ultimele pregătiri ale invaziei.

    În Istoria omenirii, o ţară ameninţată cu invazia se pregăteşte de invazie şi, mai ales, strigă în cele patru puncte cardinale, Săriţi, ne invadează! Ucraina din ultima vreme n-a lăsat impresia că se pregăteşte de o invazie iminentă. N-a mobilizat, n-a săpat tranşee, n-a construit adăposturi antiatomice, n-a distribuit populaţiei măşti de gaze. Toţi cei care se întorc de la Kiev – cu excepţia ziariştilor occidentali – susţin că aici viaţa se desfăşoară normal.

    De regulă, cînd o ţară vrea să invadeze o altă ţară amănuntele privind acţiunea sînt ţinute în mare secret. Cum Rusia e condusă cu o mînă de fier de Vladimir Putin, fără discuţie data şi felul atacului sînt în capul lui Vladimir Putin. Dacă am lua în serios campania dusă de marea presă occidentală, amănuntele invaziei şi, mai ales, cele ale Planului post invazie – sînt la dispoziţia tuturor agenţiilor de spionaj din Occident, unele chiar piţifelnice. În cazul unor războaie (invadarea Ucrainei înseamnă război) data şi planurile de invazie sînt secretele pentru care se dau peste cap să le afle agenţiile de spionaj. Data începerii unei invazii, de exemplu, poate fi obţinută doar de o sursă adînc acoperită din anturajul lui Putin. Admiţînd că sursa ar pune mîna pe un asemenea secret, care agenţie din lume ar livra-o imediat presei? E un adevăr elementar că informaţia – ultrasecretă – e pusă doar la dispoziţia preşedintelui SUA, şi atunci potrivit regulii numite Top Secret Eyes Only. Îşi spune cuvîntul această regulă elementară mai întîi, pentru că a şti cînd şi cum se va declanşa invazia fără ca ţara invadatoare să ştie că preşedintele altei ţări a aflat e un uriaş avantaj strategic. De acea, informaţia că e ştiută informaţia secretă e ţinută în cel mai mare secret. O asemenea informaţie nu se dă publicităţii şi pentru că sursa adînc conspirată trebuie să rămînă la locul ei. Dacă CIA ar fi obţinut informaţia ultrasecretă despre data invaziei şi ar fi dat-o publicităţii, sursa de la Kremlin ar fi fost în mare pericol. Pentru interesul geopolitic sursa trebuie să rămînă acolo unde e. De ceva vreme însă, marea presă occidentală se întrece în a publica planurile de invazie, amănunte despre ce pregăteşte Moscova în secret. Citind această presă ai impresia că planurile de invazie circulă prin toată Moscova şi se găsesc chiar la chioşcuri pe post de îngheţată la cornet. Citindu-le, îţi dai seama imediat că sînt născociri făcute în redacţii. Şi nici măcar născociri inteligente, menite a fi credibile, ci născociri primitive, tembele, produs al unor minţi care put a clişee rămase de pe vremea Războiului rece. Deşi Rusia e prezentă ca deţinînd armament ultramodern, tactici şi strategii de ultimă oră (a se vedea Operaţiunea forţelor speciale din Kazahstan), planurile şi amănuntele născocite în redacţii sugerează o Rusie rămasă militariceşte la nivelul Armatei Otomane de la asediul Constantipolului.. Armata prezentată tot de presa occidentală ca fiind una dintre cele mai puternice din lume prin armament şi tactici sofisticate (drone vînătoare de drone, avioane de luptă cu rachete care merg înapoi şi nu înainte, rachete supersonice, manevre militare cu evitarea mijloacelor de comunicaţie electronică) apare în născocirile presei occidentale mai primitivă decît armata lui Ginghis Han.

    – Invadarea unei ţări e pregătită timp de un an în văzul lumii, prin aducerea de noi trupe şi nouă tehnică la graniţele ţării respective. Mai lipsesc legendarele cazane cu orez în jurul cărora se strîngeau ienicerii!

    – Invadarea unei ţări se face prin trecerea graniţei şi înaintarea pe teritoriul ţării respective de infanterişti care merg pe jos şi tancuri care huruie, pe drumuri. Mai lipsesc catapultele cu bolovani pentru asediul oraşelor din Ucraina după modelul asediului Constantinopolului.

    – După invazie, Moscova ar apela la arestări şi deportări în genul celor din vremea terorii staliniste.

    Una din două:

    Ziariştii care născocesc aceste informaţii sînt fie analfabeţi, fie manipulatori la comanda Serviciilor Secrete.

    Ucraina nu se pregăteşte de invazie. Se pregătesc în schimb puterile Occidentale. Acestea, în frunte cu SUA, invocînd iminenţa unui atac din partea Rusiei, şi-au retras personalul diplomatic şi au cerut cetăţenilor lor din Ucraina să părăsească imediat ţara, deoarece cadavrele lor nu vor putea fi recuperate. În tot acest timp, preşedintele Ucrainei, autorităţile de la Kiev, strigă cu disperare că isteria întreţinută de Occident sugrumă economic Ucraina. Cine dracu să mai investească într-o ţară aflată în pragul unui război devastator? Sub puterea isteriei occidentale, miliardarii ucraineni pleacă din ţară cu bani cu tot. Disperat, preşedintele ucrainean strigă că ţara nu-i ameninţată. Ba e ameninţată, ce ştii tu! îi răspund liderii occidentali, care se dau amici ai Ucrainei.

    Nu ştiu dacă Rusia va invada sau nu Ucraina.

    Ştiu însă că la un moment dat nu va fi nevoie de nici o invazie.

    Victimă a isteriei făcute şi întreţinute de liderii occidentali, de presa occidentală, Ucraina se va prăbuşi economic.

    Efectele acestei isterii vor fi mai grave decît cele ale unei invazii.

    Şi Rusia va învinge Ucraina fără a trage un foc de armă.

    Cu sprijinul neprecupeţit al Occidentului.

     

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

  • Kremlinul susţine că Putin vrea continuarea negocierilor,dar Rusia intensifică activităţile militare

    “În primul rând, preşedintele Putin a cerut permanent negocieri şi diplomaţie. Şi, de fapt, el a iniţiat discuţiile asupra problemei garanţiilor de securitate pentru Federaţia Rusă. Iar Ucraina este doar o parte a problemei, este o parte a problemei mai mari a garanţiilor de securitate pentru Rusia şi, bineînţeles, preşedintele Putin vrea să negocieze”, a declarat Dmitri Peskov.

    În urmă cu câteva ore, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că există “o şansă” pentru dialogul diplomatic cu Occidentul pe tema garanţiilor de securitate şi i-a recomandat preşedintelui Vladimir Putin continuarea negocierilor.

    În pofida declaraţiilor oficialilor de la Moscova, armata rusă continuă să acumuleze trupe şi capabilităţi militare la frontiera cu Ucraina. În cursul nopţii de luni spre marţi, la periferia oraşului Belgorod, situat în vestul Rusiei, în apropierea frontierei cu Ucraina şi la circa 70 de kilometri de oraşul ucrainean Harkiv, au fost observate mai multe convoaie de tancuri ruse.

    Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi premierul britanic, Boris Johnson, cred că încă există spaţiu pentru diplomaţie cu Rusia, deşi Washingtonul şi-a transferat personalul de la Ambasada din Kiev şi serviciile secrete americane cred că Moscova “avansează capabilităţile” pentru o invazie. “Premierul Boris Johnson şi preşedintele Biden au prezentat recentele discuţii cu liderii de la nivel mondial. Au fost de acord că este menţinută o fereastră crucială pentru diplomaţie şi pentru ca Rusia să retragă ameninţările la adresa Ucrainei. Au evidenţiat faptul că orice nouă incursiune în Ucraina va genera o criză prelungită pentru Rusia, cu efecte negative de amploare pentru Rusia şi pentru întreaga lume”, a comunicat Guvernul de la Londra.

    Rusia este acuzată că a mobilizat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

  • Rusia cere Ucrainei să renunţe la aspiraţia aderării la NATO

    “Se subîntelege că un angajament confirmat al Ucrainei, formalizat în vreun fel, de a nu adera la NATO ar fi un pas care ar contribui considerabil la formularea unui răspuns mai consistent la preocupările Rusiei”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Moscova.

    Un diplomat ucrainean a sugerat că Ucraina ar putea renunţa la aderarea la NATO. “Am putea face acest lucru, mai ales dacă suntem ameninţaţi în acest fel, şantajaţi şi forţaţi”, a declarat Vadym Prystaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, într-un interviu acordat BBC. Însă, ulterior, Ministerul de Externe de la Kiev a comunicat că “afirmaţiile ambasadorului au fost scoase din context”, subliniind că “perspectiva aderării la NATO rămâne prevăzută în Constituţie”. La rândul său, Preşedinţia Ucrainei a anunţat că aderarea ţării la Uniunea Europeană şi la NATO rămân “priorităţi necondiţionate”.

    Rusia este acuzată că a mobilizat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est. NATO susţine principiul conform căruia orice stat îşi poate stabili direcţia în materie de securitate şi a semnalat că vrea să admită noi membri, condiţionând acest lucru de îndeplinirea criteriilor de aderare.