BusinessMagazin

Tag: top

  • Câţi şefi de bancă din top 10 au rezistat în anii de criză pe poziţia de director general

     Pierderile raportate de bănci în ultimii ani şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca puţini şefi de bancă să reuşească să supravieţuiască crizei.

    Criza prin care a trecut în ultimii ani sectorul ban­car nu a rămas fără urmări la nivel de top management, doar patru dintre cele mai mari zece bănci locale traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce restul au schimbat doi, trei sau chiar cinci şefi în ultimii an.

    Bancpost, BCR şi BRD-SocGen se detaşează în topul schimbărilor la nivel de top management din 2008 încoace, schim­bând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România a intrat în topul celor mai mari 10 producători de maşini din Europa

    Întreaga industrie legată de automobile, incluzând atât producţia de autovehicule, cât şi fabricaţia de componente auto, a înregistrat în 2015 o creştere de peste 7% faţă de nivelul anului 2014 când a ajuns la aproximativ 18 miliarde de euro. În semestrul I din 2015, exportul de componente auto a crescut cu peste 10%, comparativ cu semestrul I din 2014.

    Valoarea investiţiilor în fabricaţia de componente auto este mai ridicată faţă de celelalte ţări din zona Europei Centrale şi de Est, furnizorii locali începând deja să investească în inovarea produselor şi modernizarea tehnologiilor. Cu toate acestea, investiţiile nu permit încă valorificarea întregului potenţial de dezvoltare a sectorului auto din România.

    Evoluţii tehnologice semnificative în industria auto din România în ultima perioadă sunt fabricarea de motoare ecologice de ultimă generaţie, fabricare cutiilor de viteză de ultimă generaţie pentru mari constructori internaţionali, microelectronica şi mecatronica avansate (inclusiv activităţi de cercetare şi dezvoltare, tehnologiile şi componentele auto complexe din mase plastic, cauciuc şi compozite, creşterea numărului de roboţi utilizaţi pe liniile de producţie, precum şi apariţia companiilor locale implicate în extinderea digitalizării în industria auto.
    Pentru România, avantajele competitive actuale ale costului muncii şi utilităţilor se vor diminua treptat în viitor, astfel încât investiţiile noi şi dezvoltările de capacităţi vor fi ţintite spre produse noi şi tehnologii global competitive, cu valoare adaugată ridicată, spune  Constantin Stroe, preşedinte ACAROM în cadrul formului.

    Tendinţe probabile pentru industria auto locală sunt: dezvoltarea digitalizării pentru concepţia de produse, optimizarea tehnologiilor, logistică, producţie lean, dar şi pentru co-inovare a componentelor în lanţurile de furnizori; apariţia de noi investiţii şi activităţi de cercetare-dezvoltare auto private, determinate de colaborări ameliorate între industrie şi cercetarea-dezvoltarea publică şi de sprijinul real acordat de către stat pentru cercetare-dezvoltare aplicată; verigile locale ale lanţurilor de furnizori se vor multiplica pe baza creşterii forţei de inovare a furnizorilor auto locali, dar şi a accesului mai facil al acestora la credite; se vor înregistra mai multe investiţii de capital indigen în zona IMM-urilor, datorită gradului ridicat de accesibilitate la fondurile europene alocate competitivităţii şi dezvoltării colaborative între IMM-uri şi universităţile tehnice locale.

    Previziunile au fost prezentate în cadrul Transportation & Mobility Solutions Experience Forum, eveniment dedicat inovaţiei şi tehnologiilor de ultimă generaţie din domeniul auto. În cadrul forumului a fost prezentat şi monopostul care atinge suta de kilometri în doar 4,3 secunde, construit de studenţii Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi, cu sprijinul CENIT. CENIT furnizează aplicaţii software utilizate la nivel mondial în industria auto şi cunoştinţe tehnologice de ultimă generaţie.

  • Anul provocărilor macrofinanciare

    Singura certitudine este că tabloul macroeconomic stabil, care poate să stârnească invidia unor ţări importante din Europa, nu este lipsit de provocări. Motoarele economiei vor accelera în 2016 spre 4% sau chiar 5%, după cum indică estimările analiştilor, dar şi factori de risc – interni sau externi – pot apărea. The Economist vede România cu cel mai înalt ritm de creştere al economiei dintre ţările europene în anul 2016: de 3,9%. La nivel local, pesimiştii văd creşterea PIB sub 4% în 2016, în timp ce optimiştii anticipează o creştere a economiei chiar de 5%. Păstrarea macrostabilităţii câştigate în ultimii ani şi valorificarea ei au un loc rezervat pe lista provocărilor, creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar în acest an spre 3% fiind un motiv de preocupare.

    Cel mai probabil consumul intern va rămâne cel mai important motor de creştere a PIB. Ascensiunea economiei urmează să fie susţinută în special de avântul consumului populaţiei, susţinut de creşterea veniturilor disponibile în urma majorării salariilor şi a reducerii fiscalităţii. Totodată, şi consumul public ar putea să crească, având în vedere că 2016 este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare. Serviciile vor susţine ascensiunea economiei, în principal sectoarele IT&C şi imobiliar.

    Exporturile ar putea să crească şi în acest an – continuând seria evoluţiilor bune din ultimii ani – şi să atingă un nou maxim istoric, unele estimări indicând un nivel de circa 60 miliarde de euro. Ritmul de creştere a exporturilor va fi însă probabil de o singură cifră şi va rămâne sub viteza importurilor, astfel că deficitul comercial s-ar putea adânci.

    Pe lângă efectele benefice, ascensiunea consumului dincolo de anumite limite poate să aducă şi presiuni inflaţioniste şi o creştere a deficitului extern. Pe măsură ce consumul va dudui, importurile vor creşte.

    Evoluţia economiei va fi influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern. Partea fiscală a ajuns din nou în vizorul analiştilor şi a pieţelor, în condiţiile în care consolidarea fiscală din anii trecuţi se va transforma în acest an în relaxare fiscală, deficitul bugetar  urcând spre 3% din PIB. De multe ori în România, în anii electorali, cursul de schimb leu-euro devenea instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. Iar înrăutăţirea evoluţiei de pe scena politică creştea presiunile de depreciere a leului şi, concomitent, creştea şi tensiunea românilor cu credite în euro. Faptul că în acest an România va avea două seturi de alegeri nu ar trebui, de această dată, să pună presiune nici asupra cursului de schimb, având în vedere că există un guvern tehnocrat. Astfel, moneda naţională ar urma să rămână mai degrabă sub impactul evoluţiilor externe decât interne.

    Cursul de schimb leu/euro ar trebui să rămână stabil în acest an, cu o tendinţă dominantă de apreciere faţă de euro, având în vedere că banca centrală ar putea să urmărească o politică mai predictibilă şi o volatilitate mai redusă a ratelor de do-bân-dă. Analiştii se aşteaptă ca leul să câştige teren anul acesta în faţa euro şi previzionează un curs de 4,3-4,4 lei/euro. În privinţa do-larului american, părerile analiştilor sunt împărţite, optimiştii prog-no-zând întoarcerea cursului chiar sub pragul de 4 lei/dolar, în timp ce pesimiştii văd cotaţia avansând apre 4,4 lei/dolar. 2015 a fost un an tensionat pentru cei care au fost atraşi în trecut de mirajul francului elveţian, dar şi pentru cei cu credite în dolari. Pe parcursul anului trecut, moneda naţională s-a depreciat cu două cifre în faţa dolarului american, respectiv un minus de 13%, şi în faţa francului elveţian, minus 13%, în timp ce deprecierea faţă de euro a fost de doar 0,9%.

    După ce inflaţia a încheiat anul 2015, în premieră, în teritoriul negativ, la -0,9%, va continua să scadă şi în prima jumătate a acestui an pe fondul ajustării TVA de la 24% la 20%. Iar ulterior, este posibil ca inflaţia să reintre pe un trend pozitiv începând din vară şi poate încheia anul între 1% şi 2%, conform estimărilor unor analişti. În acest context, Banca Naţională ar putea să menţină în acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, dar există şi posibilitatea majorării ratei în situaţia în care vor apărea semne de supraîncălzire a economiei. În 2015, dobânda-cheie a fost redusă de patru ori, după ce a fost ajustată de cinci ori în 2014. Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară „pe hold“.

    Procesul de relansare a creditării va continua în acest an, evoluţia fiind susţinută atât de accelerarea economiei, respectiv a  investiţiilor şi consumului, cât şi de dinamizarea ofertei bancare, ca urmare a scăderii costurilor de finanţare. Creşterea puternică a creditării în lei a reuşit anul trecut să contrabalanseze declinul împrumuturilor în valută, susţinând revenirea creditării totale în teritoriul pozitiv după trei ani de scădere. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară în anul 2015, ajungând la finele lunii noiembrie la 50,9% din totalul creditării faţă de un minim de 36,5% în luna mai din anul 2012.
     

  • Top cinci domenii alese de debutanţii în afaceri în 2015

    Cei mai mulţi debutanţi în afaceri au ales anul trecut să-şi deschidă businessuri în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri, astfel că în primele 11 luni erau înregistrate 1.059 de firme care sunt practic competitori cu nume precum International Lazăr sau Aquila, arată o analiză a ZF făcută  pe baza datelor de la ONRC.

    Astfel, transporturile conduc clasamentul domeniilor preferate de tinerii antreprenori, în condiţiile în care la nivelul întregii economii cele mai multe companii sunt active în comerţ.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Bucureştiul, în top 5 al oraşelor cu probleme de trafic rutier

    Capitala României se află pe locul cinci în într-un top mondial al oraşelor cu cele mai mari probleme de trafic rutier. La o călătorie medie de 30 de minute cu maşina prin oraş, Bucureştiul a înregistrat 103 ore de întârziere într-un an, fiind devansat doar de Instanbul (110 ore),a Mexico City (110 ore), Moscova (109 ore) şi St. Petersburg (104 ore), se arată într-un studiu realizat de TomTom, citat de Statista.com.

    Specialiştii în psihologia transportului de la Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” consideră că ambuteiajele duc implicit la nervozitate şi la creşterea accidentelor cauzate de reacţiile impulsive. În acelaşi timp, blocajele se petrec din cauza numărului foarte mare de maşini care circulă în Bucureşti, raportat la cel al populaţiei, iar soluţia principală pentru decongestionarea traficului ar fi optarea oamenilor pentru mijloacele alternative de transport. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2014, sunt înmatriculate 924.213 autoturisme, la o populaţie de 1.883.425 de locuitori, adică o maşină la 2 locuitori.

    “Infrastructura este, desigur, o mare problemă care generează aceste ambuteiaje în traficul bucureştean, însă nu este singura. Nu putem neglija, totuşi, statisticile INS care spun că există o maşină la 2 locuitori, iar tendinţa populaţiei este de a folosi, într-o proporţie covârşitoare, numai acest mijloc de transport. Cogniţiile pe care merg majoritatea bucureştenilor, sunt acelea că pot câştiga timp dacă se deplasează cu automobilul propriu, dar aceste cogniţii sunt eronate, deoarece timpul de staţionare în trafic este mai mare decât dacă s-ar deplasa cu alte mijloace de transport. Atunci când facem analiza unui accident, luăm în considerare 3 factori: infrastructura, autovehiculul şi factorul uman”, declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, preşedintele PsihoTrafiQ.

    “Românii au tendinţa de a epata cumpărând şi etalând valoarea maşinii, iar acest lucru este produsul tot a unei contaminări sociale. În Europa de Vest, oamenii aleg echilibrul, au înţeles că dacă toată populaţia ar folosi autoturismele ca singură soluţie de transport rutier, practic marile oraşe ar paraliza. Vesticii au înţeles, se pare că mai bine decât noi, că autoturismul nu este cel mai rapid mijloc de transport într-un oraş mare, chiar din contră. În cele mai multe cazuri, mai repede te deplasezi cu motocicleta sau bicicleta. De asemenea, folosirea metroului este o soluţie foarte bună pentru a evita aglomeraţia urbană. Datorită faptului că la noi funcţionează foarte bine mimetismul, alegem să ne deplasăm cu toţii, încolonaţi, cu autoturismul, într-un oraş cu o infrastructură rutieră precară, iar statisticile nu mint: 103 ore pe an înseamnă foarte mult. În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm deloc faptul că ambuteiajele sporesc nervozitatea şi agresivitatea şoferilor, iar acestea pot reprezenta un factor semnificativ pentru producerea accidentelor. Totodată, nu trebuie să minimalizăm nici costurile plătite cu sănătatea, ca urmare a poluării accentuate, mai ales în intersecţii”, declară psihologul principal Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ”.

    Pentru fluidizarea traficului, specialiştii de la PsihoTrafiQ recomandă şoferilor să respecte regulile de circulaţie, să nu intre în intersecţii supraglomerate, să evite utilizarea automobilului propriu în zilele şi orele de vârf (în special, începutul şi sfârşitul săptămânii, dimineaţa între orele 7 şi 9, când majoritatea populaţiei se deplasează spre locul de muncă şi între 16 şi 18, atunci când oamenii se întorc de la serviciu) şi să opteze pentru mijloace alternative de transport, cum ar fi: autobuzul, microbuzul, metroul, bicicleta, motocicleta etc.

    Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” a derulat, în ultimii ani, campanii de responsabilizare a participanţilor la trafic, coordonate de prof. univ. dr. Mihaela Rus şi psihologul principal Ionel Simionca – vicepreşedintele Asociaţiei, în vederea reducerii acestor comportamente disfuncţionale, care tind să contamineze comportamental din ce în ce mai mulţi şoferi. Printre acestea, amintim campaniile naţionale “(Micro)Somnul la volan – un pericol real!” şi “Alcoolul la volan este un accident”. Totodată, Asociaţia organizează cursuri de formare, adresate psihologilor, menite să formeze din ce în ce mai mulţi experţi în psihologia transportului, care să promoveze educaţia rutieră şi atitudinile responsabile în trafic.

  • Bloomberg are o problemă cu Bloomberg

    Timp de 12 ani Michael Bloomberg a guvernat cel mai important oraş al lumii. După aceea, nicio funcţie nu părea imposibilă pentru el: preşedinte al Băncii Mondiale, secretar general al ONU, secretar de stat al Statelor Unite. S-a vorbit chiar că ar putea candida la preşedinţia SUA.

    Multimiliardar şi mogul media, un exemplu între politicieni, Bloomberg a fost alăturat unor personalităţi precum Bill Gates şi Bill Clinton. Până în decembrie 2013, singura întrebare părea să fie ce funcţie va alege.
    Bloomberg a aşteptat ca cineva să îl cheme şi să îi ofere un post, a spus un fost director care îl cunoaşte personal pe fostul primar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Miliardarul, în vârstă de 73 de ani, a experimentat aceeaşi dezamăgire prin care a trecut orice manager sau politician aflat permanent în lumina reflectoarelor, şapte zile din şapte, 18 ore pe zi. Odată cu încheierea mandatului, dispare şi magia, iar ceea ce rămâne este un puternic sentiment de deşertăciune.

    Timp de câteva luni s-a ocupat de activităţi filantropice, sponsorizând dezvoltarea unui sistem de iluminare bazat pe energie solară pentru africani, prin intermediul fundaţiei sale, el donând milioane de dolari. Dar nu a fost suficient pentru un om obişnuit să fie la conducere.

    Aşa că Michael Bloomberg a făcut ceea ce refuzase să facă până atunci. După un an de inactivitate, a revenit la conducerea imperiului său financiar şi media. „Când nimic altceva nu a funcţionat, a cerut cheile pentru a reveni în postul de conducere“, a spus fostul director.
    Din dorinţa de a fi la conducere şi din îngrijorare pentru munca sa de o viaţă, multimiliardarul a coordonat o restructurare unică în istoria concernului de 9 miliarde de dolari. Bloomberg a înlocuit aproape toţi membrii conducerii de vârf ai diviziei media şi a concediat peste 80 de editori. Departamente întregi au fost analizate cu atenţie, într-o companie cu profituri estimate la 3 miliarde de dolari şi pentru care până atunci nu a existat cuvântul „economie“.

    VIITORUL JURNALISMULUI, ÎNCOTRO?

    Schimbarea radicală de curs a ridicat semne de întrebare legate de un model de afaceri care, cel puţin în Statele Unite, a fost considerat în mare măsură drept viitorul jurnalismului. A fost un model în care jurnalismul de calitate, de tipul celui care susţine democraţia, a fost finanţat de alte activităţi de afaceri. Între alţi susţinători ai acestui model se află Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care a preluat prestigiosul Washington Post. Dar cazul Bloomberg a arătat că o astfel de construcţie funcţionează atâta timp cât doreşte patriarhul său.

    Bloomberg nu este o companie tradiţională de media cum sunt New York Times sau Financial Times. Jurnaliştii de la Bloomberg au avut întotdeauna roluri subordonate. Ceea ce a îmbogăţit compania a fost un dispozitiv de tipul unui computer Commodore 64 din 1982, care în zilele noastre s-a transformat într-o tastatură neagră cu butoane colorate. Este vorba despre Terminalul Bloomberg, un sistem informatic pentru bancherii de pe Wall Street şi din centrul financiar londonez.

    Terminalele oferă date precum preţurile obligaţiunilor guvernamentale şi ale materiilor prime; cunoaşte poziţia, încărcăturile şi viteza containerelor navale şi oferă informaţii despre averile directorilor de companii, inclusiv iahturile şi avioanele private ale acestora. Peste 60 de miliarde de date informative din pieţele globale sunt procesate zilnic de aceste terminale, iar accesul la date costă un utilizator peste 20.000 de dolari. În prezent, există circa 325.000 de abonaţi la aceste servicii.

    Terminalul este creaţia şi munca de o viaţă a lui Michael Bloomberg. După ce compania Salomon Brothers, de pe Wall Street, l-a concediat în 1981, Michael Bloomberg, pe atunci în vârstă de 39 de ani, a folosit compensaţiile primite, în valoare de 10 milioane de dolari, pentru a fonda propria sa companie. Sistemul terminalului a făcut ca Bloomberg să ajungă al 14-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 35,5 miliarde de dolari.

     

  • Topul celor mai mari salarii câştigate în ministere. Cine ia cei mai mulţi bani

    Topul celor mai mari salarii din ministere arată că şi la stat se câştigă bine. Cei mai bine plătiţi angajaţi cu funcţii de conducere în ministere ajung să ia şi peste 10.000 de lei. Cel mai mare venit, încasat în luna decembrie 2015, este de aproape 14.000 de lei. În multe ministere, subalternii câştigă mai mult decât ministrul. La Ministerul Muncii, doi consilieri de la cabinetul unui secretar de stat au încasat sume de circa 9.000 de lei, iar la Ministerul Sănătăţii, cei mai mulţi directori ajung la aproape 10.000 de lei pe lună.

    RomaniaTV.net a consultat datele publicate de ministere privind veniturile angajaţilor în ultimele două luni ale anului 2015. Concluzia: în toate ministerele se câştigă salarii care depăşesc suma de 10.000 de lei (100 de milioane lei vechi) şi, în multe dintre acestea, nu ministrul este cel care încasează cei mai mulţi bani. Sumele-record revin celor cu funcţii de conducere, existând însă, în aceste instituţii, şi angajaţi cu salarii foarte mici, sub 800 de lei.

    Cel mai mare salariu, din cifrele puse la dispoziţie, câştigate în ministere, este de 13.981 de lei.

    MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

    Venituri salariale câştigate în luna noiembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la Ministerul Finanţelor în noiembrie 2015 este de 13.188 de lei.

    Topul veniturilor:

    – auditor superior tr.1 gr. 5 (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  13.188 de lei

    – ministru – 6014 de lei şi 10951 de lei

    – secretar general – 8697 de lei

    – director general tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9541 lei

    – director general tr.1  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9341 lei

    – controlor financiar sef adjunct  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9235 de lei

    – director general adjunct tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9230 lei

    Cele mai mici salarii la Finanţe sunt în jur de 500 de lei.  Un şofer câştigă până la 2.269 de lei.


    Ministerul Afacerilor Interne

    Salarii nete din luna decembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la MAI in luna decembrie a fost de 13,947 de lei.

    Situaţia arată astfel:

    Personal contractual.  Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,470 lei, salariu maxim – 4,470 de lei. Functii fără comandă: salariu minim – 4,470 de lei , salariu maxim –  13,947 de lei.

    Functionari publici: Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,927 de lei, maxim 7,572 de lei. Functii fără comandă: minim – 951 de lei, maxim – 11,782 de lei.

    Ofiteri. Funcţii cu comandă: salariu minim – 5,703 de lei, maxim – 9,213 de lei. Functii fără comandă: minim – 2,452 de lei, maxim –  3,396 de lei

    Maistri militari: salariu minim – 1,207 de lei, maxim – 1,579 de lei

    Subofiteri: salariu minim 1,175 de lei, maxim – 1,762 lei

    Ofiteri de politie. Funcţii cu comandă: salariu minim – 3,074 lei, maxim – 11,911 lei. Functii fără comandă: minim –  1,361, lei, maxim – 8,838 lei

    Agenti de politie: salariu minim – 400 de lei, maxim – 3,974 de lei.

    Cititi mai multe pe www.rtv..net

  • Bookster: Ce cărţi au citit în 2015 corporatiştii

    Peste 350.000 de cărţi şi articole au fost împrumutate până acum de abonaţii Bookster, prima bibliotecă modernă pentru companii din România. Cele mai populare au fost cărţile de dezvoltare profesională, în topul preferinţelor fiind “Inteligenţa financiară” de Joe Knight şi “A vinde e omeneşte” de Daniel Pink.  

    Cea mai citită carte de dezvoltare personală a fost şi în 2015 “Cum îţi vei măsura viaţa” scrisă de profesorul de la Harvard, Clayton Christensen. În top au mai fost şi “Psihologia persuasiunii” de Robert Cialdini şi “Drumul către tine însuţi” de Scott Peck.  Autorul Eric Emmanuel Schmitt are primele două locuri în top beletristică. Cele mai citite cărţi au fost “Oscar şi Tanti Roz” şi “Cea mai frumoasă carte din lume”.

    Bookster este prima bibliotecă modernă pentru companii din România, cu acces nelimitat la cele mai bune cărţi din lume. Biblioteca include peste 40.000 de cărţi, articole, studii de caz şi materiale video din domenii diferite, de la dezvoltare personală şi profesională, la hobbyuri şi beletristică. Serviciul de recomandare personalizată şi livrare la birou este oferit exclusiv companiilor.

    La 2 ani de la lansare, Bookster are în portofoliu 140 de companii şi peste 20.000 de abonaţi, care au citit împreună peste 350.000 de cărţi, articole şi studii de caz. Abonamentul la Bookster porneşte de la 4 euro de persoană pe lună, în funcţie de numărul total de angajaţi ai companiei.
     

  • Cele mai proaste parole utilizate în 2015

    Internetul nu a fost creat ca o reţea securizată, ci una cu accent pe rapiditate şi conectivitate, o reţea expusă atacurilor. În acelaşi timp este un loc unde se realizează tranzacţii financiare sau sunt dezvăluite date personale. Însă chiar şi în aceste vremuri oamenii încă apelează la parole care sunt uşor de spart.

    SpalshData publică un top al parolelor proaste pe Internet pe care le-a identificat în 2015, conform Time. Suspecţii obişnuiţi, “123456” sau “password” sunt încă în top, dar anul acesta şi-au făcut apariţia şi parolele tematice “Star Wars”. Utilizatorii de internet au apelat la parole precum “starwars” “solo” sau “princess”.

    Topul:

    1. 123456
    2. password
    3. 12345678
    4. qwerty
    5. 12345
    6. 123456789
    7. football
    8. 1234
    9. 1234567
    10. baseball
    11. welcome
    12. 1234567890
    13. abc123
    14. 111111
    15. 1qaz2wsx
    16. dragon
    17. master
    18. monkey
    19. letmein
    20. login
    21. princess
    22. qwertyuiop
    23. solo
    24. passw0rd
    25. starwars

    În acest context, 48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender. Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei.

  • Cum să câştigi 15 milioane de dolari stând acasă şi jucându-te toată ziua

    Jordan Maron are 23 de ani, postează clipuri pe YouTube cu el în timp ce se joacă Minecraft, iar acum câteva luni şi-a cumpărat o vilă de 4,5 mil. dolari la Hollywood, potrivit Daily Mail.

    Maron este cunoscut pentru clipurile de pe YouTube, postate sub userul ”CaptainSparklez”. Canalul său de YouTube a strâns 9 milioane de abonaţi şi două miliarde de vizualizări.

    Vila cumpărată are 380 de metri pătraţi şi este poziţionată pe Sunset Strip în Hollywood, nu departe de locul unde Markus Persson, creatorul Minecraft, a cumpărat un adevărat conac pentru 70 de mil. de dolari.

    Jordan Maron este un cetăţean privat şi nu este nevoit să-şi dezvăluie averea. Cu toate acestea, experţii din industrie estimează că 1.000 de vizualizări pe YouTube înseamnă aproximativ 7,60 $ în câştiguri.CaptainSparklez are 2 milioane de vizualizări pe YouTube, ceea ce înseamnă aproximativ 15 milioane de dolari.

    Jordan Maron şi-a început aventura pe YouTube cu un canal unde posta clipuri din jocul Call of Duty, ca în 2010 să treacă la canalul actual. Recent a fost inclus de către Forbes în topul tinerilor de succes care au sub 30 de ani. Datorită clipurilor sale de pe YouTube, dar şi datorită studioului său de jocuri, XREAL