BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Acesta este primul stat din lume care interzice staţiile radio. Care este motivul din spatele deciziei

    În premieră mondială, Norvegia a început închiderea staţiilor de radio ce funcţionează pe unde FM, având intenţia de a elimina complet tehnologia până la finalul acestui an.

    Motivul trecerii de la semnalul analog (FM) la cel digital (DAB) este faptul că cel din urmă permite o recepţie mult mai bună. Norvegia este o ţară muntoasă, iar asta înseamnă că staţiile ce transmit pe unde FM nu pot acoperi tot teritoriul.

    Autorităţile se confruntă însă cu o mare problemă: cei mai mulţi norvegieni sunt împotriva deciziei – mai exact, 66% dintre locuitori vor păstrarea în funcţiuni a canalelor pe unde clasice.

    Doar o treime din maşinile din Norvegia sunt dotate cu radio-uri digitale, astfel că şoferii vor trebui, la rândul lor, să suporte costurile instalării unui nou aparat pentru a mai asculta posturi de radio.

    Şi alte state au în plan trecerea către radioul digital: Marea Britanie a anunţat recent că va închide staţiile FM în momentul în care jumătate din populaţie va avea capacitatea de a recepţiona staţii digitale.

  • Elementele definitorii ale anului: automatizarea şi îmbinarea realităţilor

    De la un an la altul tehnologia evoluează, gadgeturile se schimbă, dar şi metodele de lucru sau de consum. Este  imperativ pentru companii să cunoască şi să se adapteze la cerinţele publicului.

    Creşterea rolului inteligenţei artificiale atât în societate, cât şi la locul de muncă este principala tendinţă pe care a identificat-o Ericsson ConsumerLab pentru 2017; compania realizează un raport anual de tendinţe de consum pentru următorul an. Această tendinţă se va manifesta, în primul rând, prin faptul că 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la birou, iar unul din patru utilizatori şi-ar dori şi un manager virtual.

    Totuşi, utilizatorii sunt îngrijoraţi şi în privinţa faptului că roboţii inteligenţi i-ar putea înlocui la locul de muncă. Motivele nu par a fi nefondate având în vedere faptul că un studiu realizat de EY arată că mai mult de jumătate din locurile de muncă actuale ar putea dispărea în următorii 3-5 ani, fiind înlocuite de sisteme automatizate şi roboţi.

    Printre operaţiunile cele mai puternic influenţate de robotizare se numără managementul relaţiei cu clienţii (automatizare în proporţie de 34% din posturi), departamentele de resurse umane (39%), departamentele financiar-contabilitate (40%), relaţia cu furnizorii (40%) şi serviciile de front-office (55%). „Roboţii vor scuti angajaţii de procesele repetitive, consumatoare de timp, şi – în acelaşi timp – vor contribui la reducerea cheltuielilor operaţionale”, arată rezultatele studiului. De asemenea, firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar în 2015 companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. „Roboţii învaţă nu numai din limbajul nostru, dar şi de la noi, ajungând  în cele din urmă să fie antrenori inteligenţi pe baza a ceea ce au înţeles din comportamentul nostru”, se arată într-un raport despre tendinţele tehnologice din 2017 realizat de Samsung Design Europe şi Foresight Factory.

    O altă tendinţă pentru anul acesta semnalată de Ericsson, care se leagă şi de punctul de mai sus, este implementarea maşinilor autonome. Aşadar posibilitatea să nu mai fie nevoie de şoferi în viitor va creşte considerabil. Unu din patru pietoni s-ar simţi mai în siguranţă când trec strada dacă ar şti că toate maşinile sunt autonome, iar aproape două treimi dintre ei (65%) ar prefera să şi deţină o astfel de maşină. Tesla are implementat un sistem de şofer autonom în maşinile sale aflate pe drumuri, automobilul Google a realizat mii de kilometri, iar Uber are în teste o flotă de taxiuri autonome. Un efect, poate mai puţin aşteptat, în urma implementării acestor automobile îl reprezintă amplificarea senzaţiei de rău de maşină. Astfel, trei din zece persoane cred că vor avea mai mare nevoie de pastile pentru a nu li se face rău şi una din trei persoane îşi doreşte pastile pentru a contracara răul de mişcare atunci când utilizează realitatea virtuală sau augmentată.

    Internet of Things va accelera anul acesta datorită faptului că oamenii folosesc din ce în ce mai des aplicaţii automate, iar acest lucru încurajează adopţia IoT. Mai mult, doi din cinci utilizatori cred că smartphone-urile le vor învăţa obiceiurile şi vor efectua activităţi pentru ei în mod automat. 

    Realitatea virtuală va fi şi mai aproape de utilizatori; aproape patru din cinci utilizatori de realitate virtuală consideră că, în doar trei ani, VR nu va mai putea fi diferenţiată de realitate. Jumătate din respondenţi sunt deja interesaţi de mănuşi sau încălţăminte care să le permită să interacţioneze cu obiecte virtuale. Mai mulţi producători au lansat deja produse hardware (căşti, în principal) pentru această nouă tehnologie. Însă, cel mai probabil, 2017 nu va reprezenta anul în care această tehnologie să intre în consumul zilnic, cel mai recent termen vehiculat de experţi fiind 2018. „Sunt de părere că ceea ce noi numim realitate devine o noţiune din ce în ce mai personală şi subiectivă”, spune Michael Bjorn, head of research, Ericsson ConsumerLab, reflectând asupra creşterii popularităţii realităţii virtuale. „Consumatorii nu doar că se înconjoară cu oameni asemănători lor pe reţelele de socializare, dar au început să personalizeze modul în care experimentează lumea, cu ajutorul realităţii augmentate şi virtuale.”

    Şi realitatea augumentată este prevăzută să avanseze în acest an; mai bine de jumătate din oameni doresc să folosească ochelari pentru realitate augmentată pentru a ilumina spaţii întunecate sau pentru a se feri de pericole. Mai mult de una din trei persoane ar vrea să editeze elemente care le displac din mediul înconjurător. „Experienţele de «mixed reality», ce îmbină realitatea virtuală şi pe cea augmentată, ne vor ajuta să percepem mai intens divertismentul, călătoriile sau sportul”, se punctează în raportul Samsung.

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente, şi pericolul ca acestea să fie exploatate creşte. Obiecte, precum frigiderul, care până acum nu erau smart sunt predispuse la a fi exploatate de oameni rău-voitori deoarece nu au sisteme de apărare prea complexe. În plus, oamenii de azi nu mai văd un loc sigur pentru datele lor intime, mai ales în urma atacurilor cibernetice recente, cel mai recent fiind cel de la finalul lui 2016, când peste un miliard de mailuri Yahoo au fost compromise. Aşadar, potrivit raportului Ericsson, doi din cinci utilizatori avansaţi de internet vor să folosească doar servicii criptate, dar părerile sunt împărţite. Aproape jumătate dintre aceştia ar vrea să aibă parte de un nivel rezonabil de siguranţă în toate serviciile pe care le folosesc, iar mai mult de una din trei persoane consideră că nu mai există siguranţa intimităţii în mediul digital.

    Însă aici nu este vorba doar de siguranţa digitală, ci şi de cea fizică, astfel că acum se discută de paradoxul dispozitivelor de siguranţă inteligente. Mai mult de jumătate din utilizatori folosesc deja alarme de urgenţă, localizare sau alerte pe telefoane inteligente. Dintre cei care susţin că smartphone-ul îi face să se simtă mai în siguranţă, trei din cinci afirmă că îşi asumă mai multe riscuri deoarece se bazează pe telefonul lor.

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions. Este de aşteptat ca oamenii să îşi transforme reţelele de socializare în „silozuri”, unde pot avea acces la informaţii, entertainment, fără a fi nevoiţi să mai viziteze alte surse. „Vom vedea creşterea familiilor conectate la reţea, folosind tehnologia pentru  învingerea  provocărilor emoţionale, financiare, chiar şi fizice”, conform Samsung.

    Una din trei persoane afirmă că reţelele de socializare sunt principalele surse de ştiri, iar una din patru susţine că pune mai multă valoare pe opiniile contactelor lor decât pe opiniile politicienilor. Aici intervine şi pericolul „bulei”, după cum este denumit în media acest fenomen, în care un individ este expus doar la informaţiile cu care rezonează şi nu vede dincolo de bariera impusă. Un exemplu edificator este legat de ştirile false ce s-au răspândit în social media anti-Hillary Clinton şi pro-Trump, în perioada alegerilor din SUA. Cei care au răspândit informaţia erau atât de setaţi împotriva candidatului democrat şi înconjuraţi doar de informaţii anti-Clinton, încât nici măcar nu şi-au pus problema ca acele ştiri să fie false.

    Este evident că toate aceste tendinţe prezentate în acest articol vor influenţa felul în care vom trăi anul acesta, dar care pot avea impact şi dincolo de 2017.

  • Andrei Pitiş, fondatorul Vector Watch: ”Alte ceasuri sub brandul Vector Watch nu vor mai fi produse”

    ”Tehnologia dezvoltată de Vector Watch pentru dispozitivele portabile, cât şi echipa Vector Watch vor fi integrate în familia Fitbit. Alte dispozitive hardware sub brandul Vector Watch nu vor mai fi produse”, explică Andrei Pitiş planurile legate de Vector Watch după achiziţia companiei de către gigantul american Fitbit.  
     
    Andrei Pitiş a mai dezvăluit că, după integrarea companiei în Fitbit, planurile americanilor presupun dezvoltarea unui centru de dezvoltare de top al Fitbit la Bucureşti. Acesta va include atât echipe de product management, cât şi de design, dezvoltare software şi cercetare. ”Nu discutăm despre un număr specific de angajaţi, majoritatea echipei Vector Watch fiind aşteptată să se alăture Fitbit”, explică Pitiş. El spune că se va alătura companiei americane în poziţia de VP Engineering şi va coordona centrul Fitbit de la Bucureşti.
     
    Valoarea tranzacţiei este confidenţială. În acelaşi timp, reprezentanţii Vector Watch sunt discreţi în ce priveşte furnizarea de detalii suplimentare referitoare la etapele integrării tehnologiei şi echipei în cadrul Fitbit. 
     
    Reprezentanţii Vector Watch anunţaseră pe site-ul companiei că au vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. “Suntem fericiţi să anunţăm că echipa Vector Watch şi platforma software se alătură Fitbit. Credem că este un punct important în istoria noastră şi aşteptăm să începem să lucrăm la noi produse, incorporând tehnologia şi cunoştiinţele Fitbit în domeniu”, se arată pe site-ul companiei.
     
    Această preluare nu va afecta produsele existente, asigură reprezentanţii companiei pe site, dar în acelaşi timp, noi caracteristici nu vor fi adăugate ceasului Vector Watch.
     
    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch  a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.
     
    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

  • Un român de 23 de ani, comparat cu Mark Zuckerberg, Bill Gates, printre giganţii IT: Sunt doar un tânăr ambiţios, pasionat de tehnologie

    La doar 23 de ani, slătineanul Dănuţ Turmacu manageriază propria firmă IT, pe care a înfiinţat-o în timpul liceului, din dorinţa de a păstra drepturile de autor asupra unor produse create chiar de el, relatează corespondentul MEDIAFAX.

    Povestea şi ascensiunea tânărului antreprenor pot fi comparate cu „cazuri” mai celebre ca Mark Zuckerberg, Bill Gates sau Steve Jobs. Absolvent al Colegiului Naţional „Radu Greceanu” şi câştigător al Locului I la Olimpiada Internaţională de Informatică – secţiunea reţele, organizată de CISCO în anul 2012, Dănuţ Turmacu a decis să înfiinţeze în anul 2013, la nici 20 de ani, în municipiul Slatina, propria firmă, din dorinţa de a păstra drepturile de autor asupra soluţiilor create, în detrimentul cedării lor către eventualii angajatori. Deşi era încă elev de liceu, compania sa a cunoscut o dezvoltare rapidă în domeniul IT, prin realizarea de soluţii de comunicare, infrastructură şi securitate, astfel că după doar un an de activitate aceasta s-a extins, crescând şi numărul angajaţilor dar şi al colaboratorilor săi. De remarcat că într-o perioadă scurtă, societatea înfiinţată de Turmacu înregistrează profit, la această dată îndreptându-şi atenţia către clienţii enterprise de pe piaţa internaţională.

    În ciuda succesului fulminant şi a faptului că poate fi comparat cu Bill Gates (Windows), Steve Jobs (Apple)sau Mark Zuckerberg (Facebook), Dănuţ Turmacu rămâne la fel de modest ca atunci când, licean fiind, şi-a zis să-şi încerce norocul în antreprenoriat. Întrebat cum este să fii, la o vârstă atât de fragedă, printre giganţii IT, Dănuţ rămâne cu picioarele pe pământ şi spune că este „doar un tânăr ambiţios, pasionat de tehnologie şi antreprenoriat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A trecut de la Platon, Kant şi Heidegger la business development, programare şi design, iar acum conduce un business de 350.000 de euro

    38 DE ANI   /   FONDATOR ŞI DIRECTOR GENERAL, ANAGRAMA

    CIFRĂ DE AFACERI 2015: 350.000 de euro

    CIFRĂ DE AFACERI 2014: 500.000 de euro

    Gabi Dumitru se ocupă în acelaşi timp de propria firmă, Anagrama, înfiinţată în urmă cu zece ani, dar lucrează şi cu două firme: ca strategy design la Moovel Group GmbH şi ca design director la 47Nord. Drumul spre domeniul designului este oarecum neaşteptat, fiind un autoditact în digital & tech; a trecut de la Platon, Kant şi Heidegger la business development, programare şi design, pentru că este licenţiat al Facultăţii de Filosofie, din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a urmat şi cursurile unui master.

    La 28 de ani era angajat al Humanitas, ca director de design, şi dorea, povesteşte el, să realizeze vizualuri mai bune pentru audiobookurile pe care le producea Humanitas Multimedia. „Ulterior, aveam să înţeleg că designul pentru tehnologie (mobile, screen, car displays, infokiosk etc.) presupune un proces constant de pregătire şi înţelegere.“ Şi pentru că în acea perioadă primea din ce în ce mai multe oferte pentru colaborare pe proiecte, înfiinţarea propriei firme, Anagrama, „a fost ceva firesc“.

    Despre postura de antreprenor, Gabi Dumitru spune că munca „presupune conceptul, lansarea şi managementul unui business nou (indiferent că vorbim de servicii, produse sau procese), iar ceea ce facem pentru clienţi sau pentru noi nu diferă, în esenţă. Chiar şi strict din perspectiva managementului unui departament de design, activitatea este în definitiv aceeaşi, doar că rezultatul este preluat şi integrat mai departe în procesele de business“.

    În cadrul firmei nemţeşti Moovel, Gabi Dumitru coordonează un departament cu peste zece designeri, este responsabil, între altele, de livrarea de concepte noi sau asigurarea de materiale pentru proiectele existente. Moovel este o firmă fondată de Daimler AG, cu scopul de a descoperi cum noile tehnologii vor afecta mobilitatea urbană în viitor.

    „Anagrama derulează şi proiecte de cercetare în tehnologie – fie şi la un proiect mai complicat de smart city. De exemplu, în 2013 am lucrat cu 47Nord la un proiect dezvoltat de MIT la Seanseable Lab în Singapore.“

    Despre dificultăţi, Gabi Dumitru spune că fiecare moment are particularităţile lui, fie ele provocări de consultanţă, management, operaţiuni sau procese, de design sau tehnologie. „Totuşi, probabil cele mai multe dificultăţi sunt generate de momentele de creştere a companiei şi de deciziile de natură strategică“, spune antreprenorul, care, pe termen lung, se vede lucrând în cercetare şi inovaţie în tehnologie.
     

  • Google, democraţia şi adevărul despre căutarea informaţiilor pe internet

    Google poate fi un instrument formidabil în mâna celor care-i înţeleg algoritmii de funcţionare. Cu ajutorul Google, extremişti de dreapta pricepuţi la tehnologie au construit o realitate în care Hitler este băiat bun, evreii sunt răul pe pământ şi Donald Trump devine preşedinte.

    Carole Cadwalladr, scriitoare şi colaboratoare pentru diverse publicaţii mari britanice, a făcut o incursiune în subteranele acestei realităţi alternative care influenţează tot mai mult percepţia oamenilor despre lumea în care trăim. Ce a descoperit ea este valabil nu doar pentru Marea Britanie sau SUA, ci şi pentru România. Carole Cadwalladr şi-a publicat descoperirile în The Observer: Iată ce nu ai vrea să faci duminică noaptea. N-ai vrea să scrii aceste litere în bara de căutare a Google. Dar eu am făcut-o. Şi doar atât am făcut. Am scris: „s-u-n-t”. Apoi „e-v-r-e-i-i”. Din 2008, Google încearcă să prezică ce întrebare vrei să pui şi să-ţi ofere o alegere. Acest lucru l-a făcut Google şi pentru mine. Mi-a oferit o sumă de întrebări posibile, intuite pe baza primelor cuvinte scrise de mine:  „sunt evreii o rasă?”, „sunt evreii albi?”, „sunt evreii creştini?” şi în final „sunt evreii răi?” (şi la căutările în română este oferită această ultimă variantă).

    Sunt evreii răi? Nici nu m-aş fi gândit să pun această întrebare, dar ea mi-a fost sugerată. Am dat enter şi a apărut pagina cu rezultatele căutării. Şi iată răspunsul oferit de Google: evreii sunt răi. Nouă din zece rezultate mi-au confirmat acest lucru. Rezultatul plasat cel mai sus, venit de la un site denumit Listovative, are titlul „Primele 10 motive majore pentru care oamenii îi urăsc pe evrei”. Am accesat site-ul şi am aflat că „evreii de azi domină în marketing, în miliţii, în medicină, tehnologie, media, industria cinematografică şi continuă să atragă invidia lumii cu poveşti de succes inexplicabile având în vedere trecutul lipsit de glorie şi chinuri precum represiunea de peste tot în Europa”.

    Google înseamnă căutare. Când vrem să aflăm ceva, căutăm pe Google. Site-ul gestionează 63.000 de căutări pe secundă, 5,5 miliarde de căutări pe zi. Misiunea companiei, aşa cum este descrisă pe site-ul ei, este de a „organiza informaţia lumii şi de a o face accesibilă şi utilă pentru toţi”. Motorul de căutare încearcă să ofere cele mai relevante rezultate. În cazul meu, al treilea cel mai relevant rezultat al căutării după întrebarea „sunt evreii…” este un link către un articol al stormfront.org, un website neonazist. Al cincilea rezultat este o trimitere la un clip de pe YouTube: „De ce evreii sunt răi. De ce suntem cu toţii împotriva lor”. Al şaselea te trimite la Yahoo Answers: „De ce evreii sunt atât de răi”. Al şaptelea rezultat este: „Evreii sunt suflete demonice dintr-o altă lume”. Iar al 10-lea este de pe jesus-is-saviour.com (Isus este salvatorul meu): „Iudaismul este satanic”. Un singur rezultat din cele 10 oferă un alt punct de vedere. Este un link către o recenzie stufoasă pentru o carte publicată pe thetabletmag.com cu un titlu nefericit în acest context: „De ce literalmente toată lumea urăşte evreii”. Mă simt ca şi cum aş fi alunecat printr-o gaură de vierme într-un univers paralel în care negrul este alb, iar binele este rău. Mai târziu am înţeles că doar am zgâriat un strat superficial de pe suprafaţa anului 2016 că am şi găsit unul din izvoarele subterane care hrănesc acest univers.

    A fost acolo tot timpul, la doar câteva taste departare, pe calculatoarele noastre, pe tablete, pe telefoane. Nu este vorba de o celulă nazistă secretă care pândeşte în întuneric. Se ascunde în văzul lumii.

    Poveştile despre ştiri false domină în anumite secţiuni ale presei după alegerile prezidenţiale din SUA, însă ce am descoperit mi se pare mult mai puternic, mult mai perfid.

    Frank Pasquale, profesor de drept la Universitatea Maryland şi unul dintre principalele personaje din lumea academică ce cere companiilor de tehnologie să fie mai deschise şi mai transparente, descrie rezultatele ca fiind „foarte profunde, foarte îngrijorătoare”.

  • Avertismentul făcut de guvernatorul unei dintre cele mai importante bănci din lume: peste 15 milioane de locuri de muncă vor dispărea

    Mark Carney, Guvernatorul Băncii Angliei, a avertizat recent că peste 15 milioane de britanici ar putea rămâne fără slujbă ca urmare a unui proces tot mai accentuat de automatizare. Astfel, spune Carney, meserii precum cea de contabil ar putea dispărea complet în viitor, activităţile fiind derulate de către roboţi.

    “Provocarea fundamentală, pe lângă beneficiile evidente, este că fiecare revoluţie tehnologică distruge slujbe şi vieţi – prin urmare identităţi – cu mult înainte de a crea unele noi”, a spus Carney.

    Nu este primul avertisment în această direcţie: Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat la finele anului trecut, în vederea întâlnirii anuale de la Davos din ianuarie 2016, un studiu numit “Viitorul locurilor de muncă”, în cadrul căruia explică fenomenul de automatizare a posturilor. Mai exact, autorii documentului arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, sarcinile respective fiind preluate de roboţi şi maşini automate.

    Interesant este că femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză. În primul rând, explică autorii studiului, roboţii vor prelua sarcini din administraţie, acestea fiind în prezent îndeplinite mai mult de femei.

    În al doilea rând, chiar dacă se estimează că alte 2 milioane de locuri de muncă vor fi create până în 2020, majoritatea acestora va fi în domenii precum programarea, arhictura sau ingineria, în care bărbaţii ocupă marea parte a forţei de muncă.

    În grupul de domenii numit STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică), raportul dintre femei angajate şi bărbaţi angajaţi este de 1 la 4. “Faptul că am identificat această problemă înseamnă o oportunitate unică de a rezolva diferenţele de gen din piaţa muncii”, a explicat Saadia Zahidi, reprezentant al WEF. “Dacă nu găsim o soluţie, este foarte probabil să ne confruntăm cu o inegalitate a veniturilor în întreaga societate.”

    Sunt roboţii pe punctul de a ne fura locurile de muncă? Este destinul muncitorilor umani să devină depăşiţi? Acest subiect este dezbătut de peste 100 de ani de economişti, care au creat chiar un termen special – Erezia Ludită – referindu-se la artizanii din ţesătoriile Angliei secolului XIX, care s-au opus utilajelor noi pentru că reduceau nevoia de mână de lucru. În prezent, o tendinţă la fel de înspăimântătoare apare. Aproape neobservată, puterea de calcul a computerelor creşte expo-nenţial şi accelerează eforturile de mecanizare a forţei de muncă, scrie Federico Pistono în comentariul “Roboţii îţi vor fura locul de muncă, dar e în regulă: Cum să supravieţuieşti colapsului economic şi să fii fericit”, pentru CNBC.

    Teoriile economice convenţionale sugerează că pentru fiecare loc de muncă eliminat de tehnologie apar noi locuri de muncă şi noi sectoare economice, situaţie care a fost confirmată de-a lungul timpului. Când oamenii au părăsit fermele, au început să lucreze în fabrici, iar când a început mecanizarea fabricilor, s-au dezvoltat serviciile.

    În prezent însă, şomajul tehnologic, termen folosit pentru a descrie Înlocuirea permanentă a muncii umane de către maŞini, ro-boţi şi algoritmi, pare tot mai real, iar rădăcinile se află în natura exponenţială a tehnologiei.

  • Google creează o companie de maşini care se conduc singure

    Noua afacere, Waymo, va fi deţinută de compania-mamă a Google, Alphabet şi reprezintă un semnal pentru comercializarea tehnologiei pe care Google o dezvoltă de zece ani.

    Reprezentanţii companiei au spus că vor încerca să aplice tehnologia din spatele vehiculelor care se conduc singure şi în alte domenii. Acest lucru sugerează că firmele intenţionează să găsească o utilitate comercială tehnologiei, care, până acum, a fost folosită de Google doar pentru teste, alegând o abordare mult mai precaută. Alte companii, precum Tesla, au reuşit să testeze tehnologia pe drumuri reale. Anunţul Waymo sugerează că Google ar putea devia de la scopul original de a oferi doar maşini care se conduc singure.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lecţie de marketing în era consumatorilor

    Nu este un secret că explozia tehnologiei digitale a revoluţionat profesia de marketer, mai cu seamă datorită multitudinii de platforme prin care mesajele companiei pot ajunge la oameni. Sophie Blum, vicepreşedinte de marketing al P&G, povesteşte care sunt paşii pe care trebuie să îi facă specialiştii în domeniu în era consumatorilor care au puterea de a alege, dar au şi tehnologia în vârful degetelor.

    „Până la jumătate din timpul dedicat consumului de media este petrecut în prezent în mediul digital, din care o treime pe mobil, iar în curând toate mediile vor fi susţinute de tehnologia digitală”, anticipează Sophie Blum, vicepreşedinte de marketing, Europa şi India, Orientul Mijlociu, Africa (IMEA) în cadrul companiei americane P&G. Prezentă în peste 180 de ţări, cu vânzări ce au ajuns la o valoare netă de 65,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2016, P&G este cea mai mare multinaţională din industria bunurilor de larg consum. Cu circa 65 de branduri în portofoliu, compania este şi cel mai mare advertiser din lume: potrivit informaţiilor din presa internaţională, bugetul media al P&G depăşeşte 8,5 miliarde de dolari anual.

    Sophie Blum lucrează la P&G de aproximativ 24 de ani. În acest interval de timp, a ocupat poziţii în companie atât la nivel local, cât şi la nivel regional şi global – printre acestea se află şi conducerea hubului P&G din Israel timp de aproape un deceniu. Din funcţia de VP marketing în Europa şi IMEA, Blum este responsabilă de transformarea companiei într-o organizaţie revoluţionară din punctul de vedere al marketingului, care să fie motorul unei transformări la nivel global a P&G.
    „Trăim în era consumatorilor. Sunt împuterniciţi de tehnologie şi posibilitatea de a alege. Vor continua să se documenteze şi să caute orice, oricând, oriunde – unde şi când este cel mai convenabil pentru ei. Sunt mai conştienţi în ce priveşte valoarea lucrurilor, mai exigenţi şi se aşteaptă, tot mai mult, să aibă o experienţă personalizată, fără cusur, cu brandul”, descrie Blum peisajul media actual. În contextul în care majoritatea consumatorilor îşi petrec din ce în ce mai mult timp în mediul digital, şi investiţiile alocate acestui spaţiu de către marketeri cresc.

    Fără să ofere cifre, Blum observă că SUA, Germania şi Marea Britanie au avansat mult în acest domeniu, iar în ce priveşte e-commerce-ul, ţări precum Coreea, Singapore sau China sunt, de asemenea, deschizătoare de drumuri. Există, încă, diferenţe semnificative de la o piaţă la alta şi de la o ţară la alta. Televiziunea rămâne un mediu vital, iar în unele pieţe, radioul este foarte important. În altele, publicitatea outdoor şi cea directă sunt critice. „Rolul nostru este de a înţelege consumatorul în serviciul căruia dorim să fim şi căruia vrem să ne adresăm şi apoi să livrăm concepte de marketing şi comunicare extraordinare, pe platformele unde există cele mai mari şanse să ajungem la el, într-un mod autentic şi eficient”, explică Blum.

    În ce priveşte P&G, ea spune că tehnologia a permis companiei să conecteze publicul cu brandurile sale în moduri pe care nu şi le-ar fi imaginat niciodată în urmă cu zece ani – căutare online, social media, video, mobile, publicitate nativă, tweeturi, snapchaturi şi e-commerce. „Este necesar să evoluăm în modul în care planificăm, targetăm, executăm şi optimizăm campaniile noastre de construire de brand şi să fim pregătiţi să inovăm şi să creăm noi posibilităţi, cu noi parteneri.”
    Provocarea majoră în ce priveşte mediul digital şi oportunităţile pe care le oferă este menţinerea atenţiei consumatorului şi pe elementele fundamentale ale strategiei de brand şi ale standardelor de marketing pe care compania le are.

    Pentru a câştiga în această nouă lume, unde lupta pentru atenţia consumatorului este atât de intensă, limitele creativităţii trebuie provocate la maximum, iar publicitatea să ajungă la rang de măiestrie. „Ţinta noastră ar trebui să fie cele mai creative soluţii posibile, care să îi încânte pe consumatori şi să îi atragă faţă de brandurile noastre, astfel încât să aleagă să interacţioneze cu ele”, spune Blum. Ea adaugă că există o largă paletă creativă atunci când vine vorba despre alegerea modului în care se exprimă brandurile, pe care o aseamănă cu o operă de artă pictată pe o pânză. „Pe această pânză pot exista zone centrale care conving, povestesc ce face brandul şi prin ce este mai bun. Alte zone educă. Şi întotdeauna există loc pentru exprimarea unui punct de vedere cultural, atunci când acest lucru este relevant pentru brand şi pentru consumator”, explică Blum, într-un mod metaforic. Indiferent de modalitatea de exprimare, în centru se află întotdeauna o idee puternică, inspirată din buna cunoaştere a consumatorilor, care defineşte, într-un mod unic, obiectivul brandului.

    VP-ul de marketing al P&G nu diferenţiează câştigătorii în jocurile media digitale între companii mici sau mari; crede că vor fi câştigătoare companiile care înţeleg, îndeplinesc şi depăşesc cel mai bine solicitările şi aşteptările consumatorilor. „Diferenţa esenţială în anii care vor urma va fi dată de ritmul schimbării – atât în ce priveşte nevoile consumatorilor, cât şi în tehnologiile şi platformele disponibile pentru a-i servi.” Astfel, indiferent de produs sau serviciu – fie că este vorba despre un start-up, fie despre o multinaţională prezentă de sute de ani pe piaţă – prioritatea majoră va fi întotdeauna aceea de a rămâne concentrat pe informaţiile despre consumatori şi pe efortul de a servi nevoile reale ale acestora. „Începeţi cu aspectul care îl frământă sau nemulţumeşte pe consumator, cu privire la care doriţi să îi oferiţi o soluţie, aflaţi ceea ce este important pentru el şi lăsaţi ca tot ceea ce faceţi să fie ghidat de acest lucru”, este sfatul pe care îl oferă ea companiilor, prin prisma comunicării în mediul digital.

    Ce loc ocupă România în strategia de marketing a P&G? Blum cunoaşte deopotrivă punctele forte ale ţării, cât şi minusurile. Ea menţionează una dintre cele mai ridicate rate de creştere a PIB-ului din Europa, în care consumul joacă un rol major. Blum observă de asemenea cum consumatorii români sunt adepţi timpurii şi îmbrăţişează rapid noi produse şi tendinţe. „Au trecut repede de la o gamă restrânsă de produse din trecut la branduri globale de top.” Totodată, consumatorii români sunt foarte preocupaţi de tehnologie, cu o rată foarte ridicată de penetrare a telefoanelor inteligente şi una dintre cele mai mari viteze de acces la internet din Europa. Cu toate acestea, puterea lor de cumpărare încă se află sub media europeană, remarcă Blum. Atunci când P&G pregăteşte soluţiile personalizate pentru consumatorii români, toate aceste aspecte sunt luate în calcul. „Suntem foarte mândri să observăm că apreciază brandurile noastre de top şi ne răsplătesc cu una dintre cele mai mari cote de piaţă din Europa”.

  • Premieră în tehnologia de ambalare din România

    Sacii din polietilenă vidaţi lansaţi de Saint-Gobain rigips (divizie a Saint-Gobain construction products România) reprezintă un proiect de 1,65 de milioane de euro şi o premieră în tehnologia de ambalare din România, care aduce beneficii atât clienţilor, cât şi meşterilor.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Saci din polietilenă vidaţi pentru gleturi şi tencuieli Rigips şi Rimano – o nouă tehnologie de ambalare (însăcuire) pentru gleturi şi tencuieli în saci din polietilenă (PE), vidaţi, curaţi, care nu lasă praf, 100% reciclabili, rezistenţi la umezeală şi şocuri mecanice şi care ajută la păstrarea proprietăţilor produselor mult mai mult timp, prelungind termenul de valabilitate a acestora.

    Anterior, ambalajele erau fabricate din trei straturi: hârtie la exterior, un strat de polietilenă la mijloc, un strat de hârtie maro la interior şi nu erau reciclabili. Tehnologia de ambalare în cadrul căreia se foloseşte vacuumarea este o inovaţie folosită pentru prima dată în România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Efectele inovaţiei se reflectă deopotrivă asupra beneficiarilor şi meşterilor: ambalajul are un termen de valabilitate prelungit, de la 9 la 12 luni; totodată, acesta este mai curat (lipsa prafului în atmosferă sau în spaţiile de depozitare; deşeuri reduse, creşterea eficienţei la transport – mijloace de transport mai curate); este rezistent la umiditate, vidat (păstrează astfel calitatea), rezistent la şocuri mecanice, compact, ergonomic şi 100% reciclabil.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Ideea procesului de inovaţie a plecat de la necesitatea îmbunătăţirii performanţelor ambalajului – în condiţiile în care gleturile şi tencuielile sunt sensibile la umiditate, iar deopotrivă consumatorii şi meşterii îşi doresc un ambalaj care să păstreze calitatea produselor cât mai mult timp (până la finalizarea lucrării pe şantier), indiferent de locul în care sunt stocate. Contextul a fost favorabil – linia anterioară de ambalare trebuia înlocuită.

    Investiţia în proiect se ridică la 1,65 milioane de euro – iar proiectul a fost parţial cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” gestionat prin Ministerul Fondurilor Europene. La nivel global, compania Saint-Gobain mai deţine o fabrică unde se ambalează produse sub formă de pudră în saci de plastic, însă nu dispune şi de dispozitivul de vidare. Perioada de cercetare s-a întins pe opt luni, aprobările interne au durat trei luni, realizarea dosarului pentru accesarea fondurilor europene, patru luni, execuţia propriu-zisă (clădire, linie de ambalare şi paletizare), 6 luni, iar reglajele, 6 luni.