Tag: industrie

  • Plus de peste 17% pentru Albalact la 9 luni

    Raportările financiare IFRS arată că Grupul Albalact a înregistrat la 30 septembrie 2016 un venit net consolidat de aproape 367 milioane de  lei, cu 17,29% mai mare decât venitul net consolidat al grupului obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Profitul net obţinut de Grupul Albalact, la sfârşitul celor trei trimestre din 2016, este de 23,8 milioane de lei, reiese din raportările financiare IFRS consolidate.

    Situaţiile financiare întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară adoptate de Uniunea Europeană (IFRS) cuprind rezultatele consolidate ale Albalact SA şi ale societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine. Listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti în 2015 a determinat retratarea situaţiilor financiare întocmite de cele trei companii din grupul Albalact, înlocuindu-se raportarea individuală conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice 1802/2014 (OMFP) cu raportarea consolidată conform IFRS.

    Raportarea individuală conform OMFP arată, de asemenea, că, individual, S.C. Albalact S.A. şi-a majorat afacerile nete cu 18,56% după 9 luni ale anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra de afaceri înregistrată individual de compania S.C. Albalact S.A., conform raportărilor OMFP, este de 429,3 milioane de lei, în trimestrul III al anului 2016.

    Compania Albalact este în continuare liderul industriei româneşti de lactate. “Creşterea profitabilă de astăzi este rezultatul proiectelor importante pe care le-am susţinut în ultimul an, dar se datorează, în parte, şi unui management mai eficient al costurilor. Investiţiile în marketing au fost la fel de importante şi anul acesta pentru companie”, declară Stephane Batoux, director general al Albalact.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim Albalact.

    Albalact este acum parte a grupului Lactalis – cea mai mare companie de produse lactate din lume, cu o cifră de afaceri de 17 miliarde euro în 2015. Albalact a intrat în Grupul Lactalis în urma licitaţiei care s-a încheiat cu succes pe 19 septembrie 2016, la Bursa de Valori Bucureşti.

    Lactalis este prezent în 83 de ţări de pe toate continentele, deţine unităţi de producţie în 43 de ţări din lume.

  • Plus de peste 17% pentru Albalact la 9 luni

    Raportările financiare IFRS arată că Grupul Albalact a înregistrat la 30 septembrie 2016 un venit net consolidat de aproape 367 milioane de  lei, cu 17,29% mai mare decât venitul net consolidat al grupului obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Profitul net obţinut de Grupul Albalact, la sfârşitul celor trei trimestre din 2016, este de 23,8 milioane de lei, reiese din raportările financiare IFRS consolidate.

    Situaţiile financiare întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară adoptate de Uniunea Europeană (IFRS) cuprind rezultatele consolidate ale Albalact SA şi ale societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine. Listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti în 2015 a determinat retratarea situaţiilor financiare întocmite de cele trei companii din grupul Albalact, înlocuindu-se raportarea individuală conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice 1802/2014 (OMFP) cu raportarea consolidată conform IFRS.

    Raportarea individuală conform OMFP arată, de asemenea, că, individual, S.C. Albalact S.A. şi-a majorat afacerile nete cu 18,56% după 9 luni ale anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cifra de afaceri înregistrată individual de compania S.C. Albalact S.A., conform raportărilor OMFP, este de 429,3 milioane de lei, în trimestrul III al anului 2016.

    Compania Albalact este în continuare liderul industriei româneşti de lactate. “Creşterea profitabilă de astăzi este rezultatul proiectelor importante pe care le-am susţinut în ultimul an, dar se datorează, în parte, şi unui management mai eficient al costurilor. Investiţiile în marketing au fost la fel de importante şi anul acesta pentru companie”, declară Stephane Batoux, director general al Albalact.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim Albalact.

    Albalact este acum parte a grupului Lactalis – cea mai mare companie de produse lactate din lume, cu o cifră de afaceri de 17 miliarde euro în 2015. Albalact a intrat în Grupul Lactalis în urma licitaţiei care s-a încheiat cu succes pe 19 septembrie 2016, la Bursa de Valori Bucureşti.

    Lactalis este prezent în 83 de ţări de pe toate continentele, deţine unităţi de producţie în 43 de ţări din lume.

  • Brand Story: transformarea industriei de cloud în pas cu businessul

    În 2012, Asociaţia Română de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă (ARISU) făcea trecerea către cloud. Printre motivele alegerii se numărau mobilitatea şi, mai ales, uşurinţa cu care organizaţia se putea ocupa astfel de managementul proiectelor. De la gestionarea documentelor, Intranet, Facturator la Car Fleet şi Videoconf, acele soluţii au reprezentat un salt uriaş ce s-a reflectat în activitatea asociaţiei imediat după implementare. Soluţiile pentru ARISU au fost realizate de Ymens, primul cloud broker din România din acel moment, care derula primul său proiect. Privind înapoi, după cum povesteşte însuşi Costin Matache, director executiv al companiei, cea mai importantă parte a evoluţiei Ymens a fost desprinderea de ideea cu care a pornit la drum în 2012 şi adaptarea filosofiei de business la realitatea actuală.

    „Ca majoritatea businessurilor, Ymens a pornit la drum de la o idee îndrăzneaţă. Firmele mici şi mijlocii aveau nevoie de soluţii de tip ERP, CRM, dar acestea erau costisitoare pentru ele, neavând specialişti care să le creeze aceste facilităţi. Astfel, soluţiile cloud erau realmente o necesitate. Cred cu tărie, fiind în acelaşi timp şi un adevăr matematic, că pe o piaţă se vinde exact atât cât se cumpără. Conştientizarea realităţii actuale de business a venit treptat, odată cu ideea despre ce poate fi optimizat intern, precum şi prin conturarea oportunităţilor, cu care să ne continuăm drumul mai departe. Cred că Ymens este dovada vie a forţei de adaptare”, punctează directorul Ymens.

    Cu o echipă de specialişti bine pregătiţi, asseturi foarte bune, executivul consideră că dacă ar fi să adreseze o altă piaţă, o altă magnitudine de proiect, sub o altă abordare tot legată de cloud, compania ar putea obţine rezultate tot mai bune. „Saltul cel mai important pentru Ymens s-a văzut în 2015, în momentul în care am crescut de la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro la 14,6 milioane de euro. Evoluţie datorată atât faptului că ne-am orientat către proiecte mai mari, cât şi competenţelor echipei”, subliniază Matache. Aceşti factori au făcut ca Ymens să fie inclus treptat în clasamente, ajungând pe locul 13 în topul integratorilor din România, aflându-se pe un trend ascendent.

    În ceea ce priveşte noua filosofie de business a companiei, executivul de la Ymens este de părere că „e bine să ţii cont de paradigma de cloud, însă alegerea clientului se face pe conţinut de business. Ceea ce înseamnă că dacă îmbini cloud cu business pe o piaţă regională, ai mai multe şanse de reuşită. O companie de cloud depinde de un furnizor de soluţii de business. Conştientizând acest aspect, Ymens pune accentul nu doar pe cloud ca tehnologie în sine, care începe să se comodizeze, ci pe îmbinarea sa cu o soluţie de business, care e uşor de folosit, inteligentă, îndeplineşte chestiuni utile într-un mod plăcut de clienţi şi e foarte versatilă în privinţa locului în care se află, fie că e vorba de cloud public, privat sau hibrid.” Cu o echipă de 60 de oameni în prezent, Ymens planifică o creştere bazată pe maturizare şi export de produse, vizând clienţi care au nevoi reale pentru astfel de soluţii. 75% din populaţia de pe tot globul nu are proprietăţile imobiliare într-un sistem, ceea ce e un factor inhibitor pentru dezvoltarea mediului de business, consideră executivul.

    În acest sens, Banca Mondială şi alte organizaţii încurajează şi finanţează programe de cadastru. Ymens a dezvoltat o suită de soluţii dedicată zonei de cadastru, care este în întregime capabilă să stea în cloud. „Soluţia, singura care respectă standardul ISO LADM, a fost apreciată la Conferinţa Băncii Mondiale de Land Management, din martie 2016, ca fiind una din top 3 produse la nivel mondial. În prezent, ne orientăm cu această suită către America de Sud, Africa, Asia de Sud, precum şi în Europa”, precizează directorul Ymens. În domeniul sănătăţii, proiectul dezvoltat de companie pentru Asociaţia Registrul Român de Boli Reumatice, cu implicarea membrilor Societăţii Române de Reumatologie, a presupus implementarea unui sistem cloud la nivel naţional dedicat automatizării şi eficientizării procesului complex de înregistrare, validare şi urmărire a dosarelor pacienţilor trataţi pentru diferitele forme de poliartrită reumatoidă.

    Pe parcursul unui singur an de utilizare, soluţia dezvoltată de Ymens a deservit din cloud peste 4.000 de pacienţi din întreaga ţară şi a crescut eficienţa, rapiditatea şi acurateţea fluxului de aprobare pentru 10 terapii biologice. Costin Matache subliniază că „pe lângă îmbinarea între cloud şi business, am constatat oportunitatea de a duce produsele în pieţe unde poţi oferi mai mult decât au capacitatea ceilalţi jucători şi să ridici standardul pieţei. Avem cereri pentru această soluţie din domeniul medical la nivelul regiunii.”

    După implementarea proiectului ICI-PRO, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare În Informatică (ICI) a înregistrat o cerere de la instituţiile publice de 5-6 ori mai mare decât poate să ofere. De ce? Pentru că prin proiectul de cloud guvernamental realizat de Ymens, ICI pune la dispoziţie instituţiilor publice în mod gratuit servicii precum infrastructură, bibliotecă virtuală, serviciu de date deschise sau un catalog de aplicaţii şi servicii în cloud. Executivul susţine că „deschiderea pentru implementarea ICI-PRO a pus România ca lider pe harta regiunii, dar şi pe Ymens, pentru că noi am realizat acest proiect. Povestindu-le oficialilor din Slovacia despre proiectul ICI, administraţia publică şi-a manifestat interesul de a veni în România în 2017, cu o delegaţie oficială pentru a afla mai multe detalii despre partea de cloud guvernamental, cât şi despre stadiul e-guvernării şi interacţiunii online cu cetăţenii.”

    În sectorul privat, printre altele, Ymens este implicat în prezent într-un proiect de business process management, pentru una dintre băncile din top 3 la nivel naţional. Acest proiect se îmbină cu o iniţiativă de R&D a companiei, derulată cu cel mai mare incubator de start-up-uri din Germania, concentrată pe ideea de Business Process as a Service, adică, „despre cum anume să îţi faci designul componentelor de business, implementarea şi derularea lor din orice loc ţi se potriveşte mai bine. De exemplu, să poţi face design în India, deployment în Elveţia şi rularea efectivă să fie din SUA. Competenţa aceasta a contat pentru a fi selectaţi în acest proiect din domeniul bancar. Factorul câştigător în această oportunitate a fost că Ymens aborda două subiecte de business care încă nu se intersectaseră în piaţă: business process management şi cloud”, precizează Matache.

    În ceea ce priveşte planurile companiei de dezvoltare la nivel internaţional, Ymens mizează pe colaborarea cu parteneri locali pentru a-şi asigura prezenţa în regiuni. De asemenea, compania beneficiază de suportul Diviziei de Internaţional şi a celorlalte competenţe din cadrul Grupului Teamnet pentru promovarea portofoliului Ymens în ţările care nu au inerţia brandului global, în care e nevoie de produse competitive şi care beneficiază de surse de finanţare.

    Unul dintre factorii în care Costin Matache crede cu convingere pentru evoluţia României este educaţia. Lucrează deja, împreună cu echipa Ymens, la o variantă locală de tipul Khan Academy, platformă online care să ofere acces gratuit la conţinut educaţional pentru copii şi care va fi finalizată în cursul anului viitor. „De asemenea, Ymens fiind partener pe partea de licenţe Microsoft, am intrat în contact cu multe entităţi din zona de educaţie şi nevoia de suport tehnologic este foarte mare. Avem în plan şi produse pentru managementul procesului educaţional, pe care le vom lansa în 2017”, conchide Costin Matache. La nivel personal, executivul se implică la fel de activ în educaţie, în prezent, acesta susţinând cursuri de Change Management la Academia de Studii Economice.

  • Mai multe sectoare din industria prelucrătoare au fost introduse în lista domeniilor eligibile pentru finanţare

    Mai multe sectoare din industria prelucratoare au fost introduse în lista domeniilor eligibile pentru finanţare prin Programul Operaţional Re­gional 2014-2020 – Sprijinirea creării şi extinderii capacităţilor a­vansa­te de producţie şi dezvoltare a serviciilor de către Ministerul Fon­du­rilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
     
    Necesitatea extinderii listei cu domeniile eligibile pentru finanţare a fost semnalată de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) în urma cu circa o lună, printr-o scrisoare deschisă adresată celor două instituţii, cu scopul corectării deficienţelor în alocarea fondurilor nerambursabile.
     
    „Extinderea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de sub­venţii prin intermediul finanţarilor europene nerambursabile con­tri­­buie la limitarea riscului de cheltuire ineficientă a fondurilor publice şi la potenţarea impactului aşteptat ca urmare a utilizării instru­men­te­lor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri şi a IMM-urilor“, au spus reprezentanţii Patronatului Investitorilor Autohtoni. Ei mai spun că este necesară o încurajare a investiţiilor în do­meniile aferente industriei prelucrătoare, evaluate prin prisma po­ten­ţia­lului de a genera valoare adăugată, prin departajarea lor în cadrul evăluării tehnico-financiare, prin acordarea unor punctaje supli­mentare în funcţie de indicele de competitivitate al respectivelor industrii calculate la nivel european.
     
  • La început vindea tractoare, iar acum compania sa produce unele dintre cele mai scumpe maşini din lume

    Lamborghini s-a impus ca fiind unul dintre brandurile cele mai respectate din industria automotive. Însă la fel ca şi rivalul său, Ferrari, Lamborghini a avut un început atipic în această industrie, potrivit Business Insider.

    Compania a fost fondată în anul 1963 de către omul de afaceri Ferruccio Lamborghini care deţinea o fabrică de tractoare, Lamborghini Trattori. Se spune că Lamborghini s-a hotărât să-şi construiască propria maşină după ce s-a plâns lui Enzo Ferrari că ambreiajul Ferrari-ului 250 GT nu funcţionează cum trebuie. Enzo Ferrari i-a spus să plece şi să conducă tractoare, pentru că nu este în stare să conducă automobile. Furios, Lamborghini şi-a promios că va face o maşină mai bună şi că-l va bate prin construirea unei maşini sport mai performantă. Altă variantă a poveştii este că Lamborghini şi-a dat seama că există potenţial pentru profituri mari în industria automobilelor sport.

    Ferruccio Lamborghini era un fan al luptelor cu tauri şi a decis să folosească simbolul unui taur furios ca logo-ul companiei. În plus, aproape toate maşinile companiei au fost denumite după tauri celebri.

    Pentru primul automobil, Ferruccio a decis ca maşina sa să aibă un motor V12, apelând la ajutorul inginerului Giotto Bizzarrini, care proiectase un motor V12 şi pentru Ferrari. Astfel Lamborghini 350 GTV (1963) avea un motor V12  de 3,5 litri cu 350 de cai putere şi atingea o viteză de 280 km/h. Motorul creat de Bizzarrini a fost atât de bun, încât a fost folosit până în 2010, desigur, rafinat de-a lungul timpului.

    Pentru realizarea caroseriei, Lamborghini a apelat la designeri ai firmei Carrozzeria Touring, renumiţi pentru creaţiile îndrăzneţe. Touring a realizat şi caroseria modelului Aston Martin DB5 (renumitul automobil James Bond).

    După modelele GT din 63, 64 şi 66, a urmat Miura, cunoscută ca fiind primul “supercar”, prima maşină sport adevărată. Design-ul autoturismului realizat de Marcello Gandini a uimit lumea la salon auto de la Geneva. Gandini, de-a lungul anilor, a mai realizat caroserii pentru Lamborghinii, caroserii care aveau să facă istorie.

    Miura a fost foarte populară, dar Lamborghini nu a avut resursele financiare necesare pentru a păstra controlul asupra companiei şi a fost nevoit să o vândă unui grup elveţian. Această vânzare avea să fie prima dintr-o serie lungă. De-a lungul timpului, compania a avut 7-8 proprietari. În prezent, Lamborghini se află în portofoliul Audi.

    În 1974 Lamborghini avea să lanseze modelul care avea să devină un simbol al companiei. Lamborghini Countach ale cărei uşi se deschideau în sus. Numele vine dintr-o expresie italiană care se traduce în engleză “Holy cow!”.

    După Countach au urmat alte modele care nu aveau să impresioneze prea tare până în 1990 când se lansa Lamborghini Diablo. Maşină care şi-a primit numele după taurul Diablo care a rezistat câteva ore într-o luptă cu un matador. De asemenea, Diablo a fost ultimul model văzut de Ferruccio Lamborghini care a murti în 1993 la vârsta de 76 de ani.

    Au urmat alte modele de succes ale Lamborghini, Murcielago, Gallardo sau Aventador.

    Într-o mişcare atipică, compania va începe producţia modelului Urus, primul SUV produs de companie după LM002. LM002 care a fost produs doar pentru a participa la un concurs al armatei, care căutau un înlocuitor al Jeep-ului. Concursul a fost câştigat de Humvee. Urus va avea un motor tubo V10 de 5.2 litri care va produce 584 de cai putere. 

    Cifra de afaceri a Lamborghini a crescut anul trecut cu 24% de la 508 milioane de euro la 629 de milioane de euro, iar în întreaga lume s-au vândut 2530 de autoturisme Lamborghini.

  • Marile companii petroliere americane, încântate de victoria lui Donald Trump

    Marile companii din industria petrolieră americană s-au arătat încântate de victoria lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă, aşteptând de la acesta să susţină investiţiile în acest domeniu şi să elimine unele restricţii, inclusiv dintre cele referitoare la protecţia mediului, scrie Reuters.

    Cotaţiile acţiunilor celor mai multe companii din industria energiei din Statele Unite au crescut după aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale.

    Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră americană, a anunţată că se aşteaptă din partea administraţiei Trump să bazeze pe “date ştiinţifice riguroase” în ceea ce priveşte introducerea de noi reglementări.

    Exxon a fost criticată de activiştii de mediu care spun că firma ar fi indus în eroare publicul şi investitorii în legătură cu efectele încălzirii globale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deşi zeci de companii produc smartphone-uri doar una singură face bani din vânzarea de telefoane

    Da, compania a avut trei trimestre consecutive în care vânzările de telefoane au scăzut şi profitul trimestrial a avut de suferit pentru prima dată în 15 ani. Însă Apple încă este regele când vine vorba de profitabilitate în rândul companiilor producătoare de smartphone-uri, iar competitorii săi nici măcar nu sunt pe aproape, scrie Quartz.

    Chiar şi aşa Apple a strâns 103,6% din profiturile operaţionale ale industriei în cel de-al treilea trimestru, potrivit unui analist al BMO Capital Markets.

    Cum este posibil ca Apple să ia 103,6% din profiturile industriei? Este posibil din cauza faptului că majoritatea competiţiei a înregistrat pierderi în acea perioadă. Samsung a reuşit să obţină doar 0,9% din profitul industriei, iar LG sau HTC au pierdut foarte mult.

    LG ar fi pierdut 381 milioane de dolari din cauza lipsei de interes a consumatorilor pentru telefonul LG G5 (vânzările au scăzut cu 9% faţă de anul trecut), iar veniturile HTC s-au prăbuşit cu 44% faţă de 2015.

    Între timp, iPhone reprezintă pentru Apple o mină de aur în continuare. Iar din iulie până în septembrie 2016 vânzările de telefoane au însemnat 60% din veniturile de 9 miliarde de dolari ale companiei din California. Asta în condiţiile în care Apple pierde cotă de piaţă. Telefoanele cu Android cucerit 88% din piaţa globală de telefoane mobile în trimestrul trei, potrivit Strategy Analytics, iar cota de piaţă Apple a scăzut la 12,1% faţă de 13,6%.

  • Deşi sunt zeci de producători de smartphone-uri pe piaţă doar o singură companie face bani din vânzarea de telefoane

    Da, compania a avut trei trimestre consecutive în care vânzările de telefoane au scăzut şi profitul trimestrial a avut de suferit pentru prima dată în 15 ani. Însă Apple încă este regele când vine vorba de profitabilitate în rândul companiilor producătoare de smartphone-uri, iar competitorii săi nici măcar nu sunt pe aproape, scrie Quartz.

    Chiar şi aşa Apple a strâns 103,6% din profiturile operaţionale ale industriei în cel de-al treilea trimestru, potrivit unui analist al BMO Capital Markets.

    Cum este posibil ca Apple să ia 103,6% din profiturile industriei? Este posibil din cauza faptului că majoritatea competiţiei a înregistrat pierderi în acea perioadă. Samsung a reuşit să obţină doar 0,9% din profitul industriei, iar LG sau HTC au pierdut foarte mult.

    LG ar fi pierdut 381 milioane de dolari din cauza lipsei de interes a consumatorilor pentru telefonul LG G5 (vânzările au scăzut cu 9% faţă de anul trecut), iar veniturile HTC s-au prăbuşit cu 44% faţă de 2015.

    Între timp, iPhone reprezintă pentru Apple o mină de aur în continuare. Iar din iulie până în septembrie 2016 vânzările de telefoane au însemnat 60% din veniturile de 9 miliarde de dolari ale companiei din California. Asta în condiţiile în care Apple pierde cotă de piaţă. Telefoanele cu Android cucerit 88% din piaţa globală de telefoane mobile în trimestrul trei, potrivit Strategy Analytics, iar cota de piaţă Apple a scăzut la 12,1% faţă de 13,6%.

  • Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

    Ioan Filip, acţionar în cadrul Taparo din Maramureş, al doilea cel mai mare producător local de mobilă, spune că o problemă a antreprenorilor din zonă, dar şi de la nivel na­ţio­nal, este securizarea materiilor prime şi a materialelor ne­cesare produselor, atât din cauza creşterii preţurilor, cât şi din lipsa furnizorilor locali.

    „Materiile prime au o importanţă foarte mare în costuri, iar evoluţia acestora poate avea un impact semnificativ în busi­ness. De exemplu, pre­ţul lem­nului s-a dublat în ul­ti­mii trei ani. Din păcate, ajun­­gem să cumpărăm ele­men­te din lemn din Slo­va­cia sau din Ger­mania la un preţ mai mic de­cât cel din România. 

    Ştiţi cu adevărat ce mâncaţi? Cum a ajuns România să importe 900.000 de tone de pâine congelată, adică o treime din pâinea pe care o consumăm

  • Ecuaţie inversată: dezvoltare în România şi suport în SUA

    Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, este un produs pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport. Ce planuri de viitor are firma povesteşte Cris Radu, care a preluat recent poziţia de site leader Adobe în România.

    „O dată cu tendinţa globală din IT către cloud şi SAAS, Adobe a dezvoltat divizii specializate în servicii de acest tip: Digital Marketing şi Digital Media. Echipele de ingineri din campusul Adobe din Bucureşti s-au dovedit a fi foarte performante în această zonă, motiv pentru care au preluat dezvoltarea unor produse importante, precum Primetime, Audience Manager, Adobe Analytics sau Experience Manager, Business Catalyst“, explică această evoluţie Cris Radu, care a preluat anul acesta conducerea filialei locale.

    El îi succede lui Alexandru Costin, unul dintre fondatorii Interakt Online, achiziţionată în urmă cu zece ani de Adobe şi transformată într-un centru de cercetare şi dezvoltare. Cu două luni înainte ca Adobe să împlinească 10 ani de existenţă pe plan local, Alexandru Costin a plecat la sediul central din SUA al gigantului software. Din 2006 până în prezent echipa din ţară s-a mărit, filiala locală ajungând să fie cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din zona EMEA al companiei.

    Mai mult, compania a anunţat că se va extinde şi mai mult, anul acesta căutând să angajeze aproximativ 50 de oameni, ajungând astfel la 500 de angajaţi; circa 85% dintre aceştia ocupă poziţii tehnice de dezvoltare şi cercetare. Compania caută specialişti în zona de cloud şi big data, în special pentru produsele Marketing Cloud şi Creative Cloud. „Poziţiile de seniori sunt mai greu de ocupat faţă de cele de juniori. Cu cât vrei mai multă experienţă, cu atât e mai greu de găsit persoana potrivită. Pentru produsele la care lucăm, e foarte important să găsim oameni care să poată gestiona din punct de vedere tehnic proiecte de dimensiuni mari.

    În medie, vedem 30 candidaţi înainte de a ocupa o poziţie deschisă la noi, ceea ce poate dura 2-3 luni sau mai mult“, decrie Radu procesul de recrutare într-o piaţă unde cererea este în continuă creştere. În domeniul IT, lipsa de programatori a devenit celebră iar companiile, în lupta lor pentru atragerea talentelor pun la bătaie pachete salariale atractive, traininguri, asigurare medicală şi alte beneficii. Adobe nu face notă discordantă în acest peisaj; pe lângă cele menţionate oferă şi pachete de acţiuni, iar un programator junior, în primii trei ani de activitate, poate avea un salariu de începeput care pleacă de la 1.000 euro net. Pentru un programator senior, cu peste 5-7 ani experienţă, suma trece „de dublul celei pentru un junior“.

    Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, spunea anterior că „au fost încurajate investiţiile în IT prin facilităţi fiscale (de exemplu, scutirea impozitului pe venit în cazul programatorilor şi ajutoarele de stat date marilor firme IT – n.red.), au venit mari jucători pe piaţă, dar niciuna dintre aceste măsuri nu s-a corelat cu numărul de absolvenţi disponibili în piaţă“. Recent, şi Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, spunea pe marginea aceluiaşi subiect: „Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi“.

    În cazul industriei de IT, unde criza de specialişti este adâncă iar salariile ajung la mii de euro pentru angajaţi cu doar câţiva ani de experienţă, companiile cer deja de câţiva ani creşterea cifrelor de şcolarizare, pentru a avea un bazin de recrutare mai mare. La rândul lor, reprezentanţii universităţilor care pregătesc IT-şti susţin că, în condiţiile actuale, o creştere a capacităţii de şcolarizare ar putea conduce la o scădere a calităţii pregătirii studenţilor, un risc pe care nu sunt dispuşi să şi-l asume. „În prezent există o criză majoră de ingineri pe piaţa forţei de muncă. Foarte important este că pentru angajatori a început să conteze şi facultatea absolvită de candidaţi. Piaţa s-a readaptat şi universităţile puternice, mari, au avut de câştigat; tinerii care au venit la ele au venit cu dorinţa de a se pregăti în domenii care au căutare, cum este cel al ingineriei“, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Anual, facultăţile de informatică livrează câte circa 7.000 de absolvenţi pe piaţa muncii, însă nevoia actuală este cel puţin de două ori mai mare. Dacă cifrele de şcolarizare pentru locurile de la aceste facultăţi s-ar dubla, în trei ani piaţa s-ar putea stabiliza.

    „Se simte acest dezechilibru între cerere şi ofertă. Există o concurenţă foarte puternică între marile companii, care se luptă să atragă cei mai buni candidaţi. Însă există joburi şi joburi în IT. Nu e acelaşi lucru să faci suport pentru un proiect dezvoltat de alţii sau să fii tu cel care dezvoltă soluţii folosite la nivel global“, precizează şeful Adobe România. Tot el completează că angajaţii care lucrează în cadrul firmei, spre deosebire de o mare parte din industria IT de pe plan local, nu fac outsourcing, ci dezvoltă soluţii pentru jucători la nivel global.

    Un exemplu pentru care românii au creat softul şi pentru care americanii sunt cei care oferă servicii de suport este Adobe Primetime Authentication, dezvoltat exclusiv în campusul din Bucureşti, care permite creatorilor de conţinut să-şi transmită şi să monetizeze conţinutul pe dispozitive diverse. Potrivit lui Cris Radu, în Statele Unite, soluţia de autentificare Primetime Authentication (Pass) are o cotă de piaţă de 98% şi este integrată de canale TV majore precum CNN, NBC sau ESPN. Prin acest program, utilizatorii pot avea acces indiferent de device la canalul TV. Un eveniment important transmis de NBC prin Primetime Authentication a fost olimpiada de la Rio; potrivit şefului Adobe, pe perioada acestui eveniment au fost peste 300 milioane de streamuri video (transmiteri live) către 23 de milioane de utilizatori online, ceea ce reprezintă o creştere de trafic de 350% faţă de olimpiada de la Londra.

    Compania a înregistrat venituri de 75,9 milioane de lei în 2014, apoi a sărit peste 100 de milioane în 2015, ajungând la 116,3 milioane de lei, iar Cris Radu spune că „pentru 2016 anticipăm o depăşire a veniturilor din 2015“.

    Pragul de zece ani este unul important în existenţa filialei din România. Întrebat cum vede compania peste alţi zece ani, noul şef al Adobe România spune că „este greu să fac o predicţie pe 10 ani în industria IT. Este posibil ca rolul de inginer software să fie redefinit complet în acest interval. Adobe are o vechime de peste 30 de ani în industrie şi în acest timp s-a reinventat major de patru ori, de la printing la digital publishing la web şi acum la cloud. Posibil să o facă din nou în 10 ani de acum încolo“.