BusinessMagazin

Tag: grup

  • O altă bancă mare măreşte avansul la creditele ipotecare în lei

    ING, sucursala grupului olandez cu acelaşi nume, a majorat avansul cerut pentru creditele imobiliare în lei de la 15% la 25%, la doare două zile de la intrarea în vigoarea a legii dării în plată. Numărul celor mai mari 10 bănci din sistem care au majorat astfel avansul la creditele imobiliare a crescut la şapte, potrivit datelor băncilor.

  • Cât plătesc românii pentru un city-break

    Românii sunt tot mai interesaţi de city-break-uri, iar destinaţiile de top sunt Roma, Barcelona, Milano, Veneţia şi Londra, potrivit analizei de piaţă realizată în intevalul 1 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2010 de Wizz Tours, parte a grupului Wizz Air. Cipru, Dubai, Malta, Costa del Sol şi Sardinia sunt destinaţiile preferate ale românilor, când vine vorba de vacanţele la plajă, potrivit aceleiaşi analize.
     
    De obicei, românii care aleg city-break-urile Wizz Tours călătoresc în cuplu, preferă hotelurile de 3 stele, iar valoarea medie a rezervării este de 530 de euro. Pe de altă parte, cei care aleg vacanţele la plajă optează pentru un hotel de categorie mai ridicată decât în cazul city-break-urilor, iar durata medie a şederii lor este de şase zile. În acest caz e vorba, de cele mai multe ori, de grupuri alcătuite din trei persoane, iar valoarea medie a pachetului de călătorie este de 760 de euro, spun reprezentanţii companiei.
     
    “Românii sunt călători inteligenţi, caută cel mai bun raport hotel/preţ. Pentru vacanţele de vară, la plajă, aleg de obicei un hotel cu un standard mai ridicat, însă pentru city-break-uri se îndreaptă către hoteluri de 3 stele. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte distanţa între data rezervării şi a călătoriei, românii tind să-şi rezerve vacanţele destul de aproape de data de plecare”, declară Jànos Barits, managing director al Wizz Tours.
     
    Şi călătoriile spre România sunt în creştere, numărul rezervărilor pe wizztours.com fiind în primele 4 luni cu 45% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Cei mai mulţi turişti provin din Germania, Israel, Italia, Suedia şi Marea Britanie. Traficul de călători dinspre Peninsula Scandinavă creşte, la rândul său, cu rapiditate, datorită dezvoltării recente a rutelor Wizz Air.

  • Descoperirea unor cercetători chinezi explică apariţia oamenilor

    Cercetătorii chinezi au anunţat, recent, o descoperire senzaţională care completează golurile din lanţul evolutiv. Este vorba despre mai multe fosile aparţinând unor creaturi cu blană care locuiau în zonele situate în sudul Chinei acum 34 de milioane de ani şi care clarifică etapele de dezvoltare ale primatelor, grupul din care, mai târziu, s-a constituit specia umană.

    Un studiu publicat în revista „Science” dezvăluie informaţii despre fragmentele remarcabile scoase la iveală de cercetători şi despre cum au apărut oamenii.

    Vezi aici explicaţia pentru apariţia oamenilor

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.

    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Cine sunt de fapt Illuminati şi ce vor

    Ceea ce îndeobţte numim realitate istorică este un fenomen care se desfăşoară pe două planuri. Primul plan este cel vizibil, la îndemana oricărui om care iese pe stradă sau accesează televiziunile şi Internetul. Nu este decât vârful aisbergului. Cel de al doilea plan este nevăzut pentru cei mulţi. În această dimensiune ascunsă se pune la cale însăşi viitorul lumii. Autorii? Un grup ocult care veghează destinele omenirii de mii de ani. Cei care au auzit de ei, le spun Illuminati…

    Cine sunt de fapt Illuminati şi ce vor

  • Un fost agent CIA explică cât de simplu pot ajunge teroriştii în Europa. “E ca şi cum ai lua un autobuz din Madrid către Barcelona”

    “Să presupunem că  militanţii islamişti din Libia deţin rachete sol-aer (pe care le deţin). Apoi să presupunem că acel grup de terorişti vrea să le folosească în Europa. Cum fac asta? Trec Marea Mediteraneană? Nu, ar fi prinşi de NATO şi arestaţi. Iau o barcă din Benghazi? Nu, o să fie prinşi în port”, scrie Jamie Smith în articolul “Terrorism 101: Simple is Working” pentru publicaţia American Thinker. Smith este un fost agent CIA şi autor al cărţii “Gray Work: Confessions of an American Paramilitary Spy”.

    Ce trebuie să facă terorişti? Nimic foarte complicat.

    “În primul rând, trebuie să treacă în Algeria unde vând sau transferă armele către al-Murabitoun, principalul grup al-Qaida din Algeria”, scrie Smith. “Apoi aceştia trec granţia în Mauritania undeva lângă Chegga. Mai departe merg spre Nouadhibou, un port la distanţă de câteva mii de metri faţă Sahara Occidentală, care este practic Maroc. Angajează un pescar şi merg câteva mile în nord până ajung pe plaja din Maroc. Foarte mulţi pescari se plimbă în acea zonă, deci nu este nimic ieşit din comun. Mai departe, teroriştii merg pe autostradă până la Agadir, dreapta spre Marrakech, stânga către Casablanca apoi Rabat apoi până la Ceuta, Spania, care se află pe continentul african”, continuă Smith.

    “Cumpără o barcă pneumatică de la un magazin, aşteaptă să se aşterne noapte şi traversează apa către partea spaniolă a Ceuta. Distrug barca, mai merg puţin şi găsesc un taxi care să-i ducă în port de unde pot lua un bac care să-i ducă pe continentul european. E ca şi cum ai lua un autobuz din Madrid către Barcelona”, mai spune el. 

    “Câte Ceuta, câte găuri se află în sistem? Multe şi sunt uşor de exploatat”, afirmă Smith.

    “Din experienţa mea, lucrurile simple funcţionează. Băieţii răi ar putea închide orice aeroport din Statele Unite doar cu o sticlă pulverizatoare umplută cu azotat de amoniu. Tot ce trebuie să facă este să cumpere un sac de îngrăşământ şi să amestece cu apă. Pulverizează substanţa peste tot prin aeroport apoi dă un telefon de ameninţare cu bombă. Unităţile canine vor indica bombe peste tot. Autorităţile vor căuta bombe care nu există. Lucrurile simple funcţionează”, spune Smith.

    “În 2002, doi indivizi au terorizat Washingtonul. Lunetistul a omorât la întâmplare zece persoane în trei săptămâni. Nu vă închipuiţi că au făcut ceva extrem de inteligent. Lunetistul se ascundea în portbagajul maşinii sale de unde trăgea cu arma cu care a  ucis la întâmplare persoane în apropierea centrelor comerciale, a şcolilor sau atelierelor auto. A paralizat capitala Statelor Unite ale Americii.”

  • Cele mai puternice femei din business: Anca Damour Carrefour Property România

    De peste cinci ani, Anca Damour conduce Carrefour Property România, divizia imobiliară a grupului francez.

    Ea coordonează o echipă de peste 50 de oameni şi este responsabilă cu strategia de expansiune şi dezvoltare a retailerului pe piaţa din România, dar şi cu optimizarea portofoliului imobiliar. Are deopotrivă experienţă în domeniile juridic şi imobiliar şi consideră că evoluţia dinspre zona juridică spre cea imobiliară a fost normală. Având studii de drept şi ştiinţe politice în cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept, şi în cadrul Sciences PO-Institut des etudes politiques Paris, a fost recrutată de Carrefour încă de la terminarea studiilor la Paris.

    Retailerul era la acel moment la începutul activităţii sale în România. În poziţia de director juridic, pe care a ocupat-o timp şase ani şi jumătate, a avut ocazia de a fi implicată în toate liniile de business ale companiei, atât din punct de vedere comercial, cât şi imobiliar.

    Din ianuarie 2009 s-a alăturat diviziei imobiliare a retailerului francez în România, Carrefour Property România, pe poziţia de director de dezvoltare, iar din februarie 2011 este director general.

  • Nişte alegeri triste, care se pot înveseli

    15 miliarde de euro, mai mult de un miliard de euro pentru fiecare lună a anului, bani din care să tot plăteşti; pe de altă parte mă gândesc că nici dacă ar rămâne cu toţii în administraţie, grupul interesant (eufemism, da?) de care vorbeam mai sus şi care îşi are, sunt convins, corespondenţi în mai toate localităţile din ţară nu ar mai putea schimba mersul lucrurilor în bine.

    Spun asta pentru că un mic sondaj pe care l-au făcut colegii mei arată că 44% dintre oameni, un procent destul de important, spun că localitatea lor s-a schimbat în bine, iar 47% cred că lucrurile se vor schimba în mai bine şi după alegerile locale. Mă gândesc că dincolo de figurile aparte ce caută să iasă în faţă, urcă şi un val de schimbare, menit să primenească kakistocraţia.

    Un sociolog pe nume Diego Gambetta a scris o carte numită Codes of the Underworld: How Criminals Communicate, în care analizează multele faţete ale fenomenului mafiot şi ajunge la o concluzie interesantă, o confirmare pentru mine: este vorba de incompetenţa criminalilor, de faptul că mafioţii nu se pricep la nimic, în afara faptului că inspiră şi guvernează prin teamă. Mai mult, aşa cum unele specii de animale comunică prin culoare sau mirosuri sau zgomote, mafioţii comunică prin incompetenţa lor. Incompetenţă care inspiră încredere: „iată-mă, sunt bătut în cap, deci nu o să fac nimic pentru a-mi depăşi poziţia, o să fac orice şi o să îmi plătesc datoriile la timp“, iar grupul îl adoptă şi îl apără pentru aceste aşa-zise calităţi.

    Gambetta a descoperit aceeaşi schemă în sistemul academic italian, unde ierarhiile şi promovările se fac printr-un sistem asemănător. Şi, fireşte, cei mai puternici din sistem sunt cei mai puţin înzestraţi intelectual.  „O kakistocraţie academică, adică guvernarea celui mai prost“, spune Gambetta.

    Lumea ar trebui convinsă să înceapă, sau poate o fi început deja, să ignore politicul şi puterea aparentă pe care o are. Suntem tentaţi să credităm politicul ca fiind mult mai influent în afaceri decât este în realitate; la fel de adevărat este că în România politicul te poate pisa cu taxe, controale, idei absurde sau legi aiurite. Dar, eliminând bombardamentul media, perspectiva se poate schimba radical, în bine.

    România nu trebuie condusă asemenea unei companii. Asta o spun analiştii care vor să pară originali, că un stat poate fi condus numai după principii corporatiste, de eficientizare maximă şi de profit. Statul trebuie să folosească aşa ceva, dar nu trebuie să fetişizeze astfel de principii. Un stat trebuie să dovedească empatie şi să lucreze cu noţiuni precum cheltuieli sociale, persoane defavorizate, educaţie, egalitatea de şanse. Un stat ar trebui să comunice cu cetăţenii şi să se comporte asemenea unui administrator şi nu ca un stăpân. Trebuie să fie risipitor, dar trebuie să aibă o viziune pe termen foarte lung şi să accepte minusuri astăzi pentru a obţine plusuri peste ani.

    Putem fi tentaţi să confundăm apariţiile televizate sau comunicatele de presă pline de clişee şi emfază cu comunicarea efectivă, tot aşa cum putem crede că dacă ne adunăm periodic într-o sală şi vorbim unii cu alţii, ţinând ceea ce se cheamă şedinţe, asta înseamnă colaborare. Atâta vreme cât companiile sau statul se vor învârti în jurul unui lider autocrat – şi în general în România acesta este modelul, totul pe un fond agresiv şi gratuit-competitiv – iar entităţile nu vor învăţa să colaboreze şi să comunice, să caute idei care să se completeze şi să se împerecheze, rezultatul poate fi pozitiv, dar în niciun caz nu va fi favorabil. Concluzia firească este că un lider luminat şi o democraţie reală trebuie să încerce să amestece, în proporţii corecte şi bine determinate, autoritatea, comunicarea, presiunile şi empatia.

    Dincolo de cele 61.462.942.941 de lei, aceasta poate fi miza unor alegeri triste, care se pot înveseli.

    O compoziţie veselă de Kandinsky.

  • Greşeala periculoasă pe care o fac mulţi părinţi atunci când se joacă cu copiii lor

    Avertizarea aparţine unui grup de psihologi care au descoperit că copiii ajung să aibă mari probleme ca urmare a faptului că părinţii lor sau alţi îngrijitori sunt distraşi în timp ce se joacă cu ei.

    Acest studiu este primul care arată existenţa unei conexiuni directe între cât timp însoţitorul se uită la un obiect şi cât timp atenţia unui copil rămâne concentrată pe acelaşi obiect.

    Într-un experiment, copii cât şi părinţi au purtat camere de luat vederi, pentru a oferi cercetătorilor o perspectivă de analiză a interacţiunii.

    Citeşte aici continuarea!