Tag: finantare

  • Guvernul, BNR si bancile, fara sprijin pentru capitalul romanesc

    Statul nu are nicio strategie de salvare a companiilor cu
    actionariat romanesc care intra in insolventa una dupa alta.
    Aceasta este concluzia analistilor financiari si a oamenilor de
    afaceri care se vad nevoiti sa ceara deschiderea procedurii de
    insolventa pentru reorganizare atunci cand nu mai gasesc nicio alta
    solutie.

    “Pica in primul rand companiile romanesti care intra in contact
    direct cu consumatorul”, sustine omul de afaceri Dan Sucu, unul
    dintre cei mai cunoscuti antreprenori locali, care controleaza
    grupul de firme Mobexpert.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Isarescu: “Unii spun sa lasam deficitele mari ca sa iesim din recesiune. Cu propunerile lor, chiar intram in criza”

    “Lasati deficitele mari ca sa iesim din criza, spun unii. De
    fapt din recesiune, nu stim ce e criza, am evitat-o in ’99 si cu
    siguranta anul trecut. Cu multe dintre propunerile lor ne agravam
    situatia, chiar intram in criza”, spune Isarescu.

    Guvernatorul a subliniat ca in conditiile actuale, fara masuri
    de ajustare a cheltuielilor publice, deficitul bugetar s-ar apropia
    de 10% din Produsul Intern Brut (PIB).

    Mai multe informatii pe www.zf.ro

  • 50 de miliarde de euro pentru Europa de Est pana in 2015

    Actionarii BERD au aprobat la reuniunea de la Zagreb o crestere a capitalului bancii cu 50%, majorand astfel
    la 30 de miliarde de euro resursele disponibile pentru finantarea
    tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est, fosta URSS si
    Turcia.

    Majorarea de capital va permite BERD sa investeasca intre 8,5 si
    9 miliarde de euro in fiecare an, din 2011 pana in 2015, in cele 29
    de tari unde opereaza. In 2009, BERD a investit in aceste tari 8
    miliarde de euro.

    Conform presedintelui bancii, Thomas Mirow, investitiile BERD
    vor viza cu precadere remedierea unor “vulnerabilitati ascunse” ale
    economiilor in tranzitie, in special dezechilibrul dintre sursele
    interne si externe de finantare, insuficienta diversificare a
    economiilor si a exporturilor, investitiile insuficiente in
    eficienta energetica si productia de energie verde, finantarea
    insuficienta a IMM si a infrastructurii.

    Actionarii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
    sunt UE, Banca Europeana de Investitii si 61 de state, in frunte cu
    SUA, urmate de Marea Britanie, Germania, Franta si Italia, in
    ordinea capitalului subscris.

    BERD IN ROMANIA

    Anul trecut, BERD a finantat 23 de proiecte in
    Romania, totalizand 721 de milioane de euro, in crestere de la 318
    milioane in 2008 si 336 milioane in 2007. Peste 85% din suma a
    vizat sectorul privat. Banca a contribuit, de asemenea, cu 1
    miliard de euro la pachetul de finantare de 19,95 miliarde de euro
    acordat Romaniei pentru 2009-2010 impreuna cu FMI, UE si Banca
    Mondiala.

    Principalele finantari in 2009:

    – pentru Petrom – un credit de 200 milioane de euro pentru
    centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de 300 de
    milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice

    – o linie de credit de 100 de milioane de euro pentru BCR
    destinata finantarii IMM

    – 44 de milioane de euro pentru Renault Technologie Roumanie,
    centrul tehnic de la Titu al companiei Renault

    – un credit in lei echivalent cu 20 de milioane de euro pentru
    Lafarge Ciment

    – prima investitie de capital intr-o firma privata: 6 milioane
    de euro participatie la capitalul producatorului de hartie Pehart
    Tec.

    UN AN GREU PENTRU ROMANIA SI BULGARIA

    Banca a anuntat cu aceeasi ocazie o majorare, fata de prognozele din ianuarie, a
    estimarii de crestere economica in 2010 pentru Europa Centrala si
    tarile baltice, de la 1,4% la 1,8% (respectiv 3% in 2011), dar a
    redus-o pentru Europa de Sud-Est, grup in care este incadrata
    Romania, de la 1,2% la 0,3% (respectiv 2,9% la anul).

    In cazul Romaniei, BERD a majorat estimarea doar pentru 2011, de
    la 2,3% la 3%, insa pentru acest an a redus-o de la 1,3% la zero.
    Pe ansamblul Europei de Sud-Est, cel mai mult au fost reduse
    estimarile referitoare la Romania si Bulgaria, singurele state
    membre ale UE din acest grup. “Cresterea va fi zero sau neglijabila
    in ambele tari. Si in Romania, si in Bulgaria, noile masuri de
    austeritate fiscala vor limita cresterea cererii interne”,
    apreciaza BERD.

    In cazul Bulgariei, previziunea a fost inrautatita de la o
    crestere zero la o scadere a PIB cu 1,2% in acest an, urmata de un
    avans cu 3% la anul.

    Pentru Letonia, prognoza s-a schimbat de la -2% la -3%, pentru
    Lituania de la -0,5% la -1,5%, in timp ce pentru Estonia s-a
    imbunatatit de la -1,8% la -0,4%. In schimb, in cazul Ungariei,
    estimarea s-a modificat in bine, de la -0,6% la 1%. “Ungaria incepe
    sa culeaga beneficiile programului sever de ajustare inceput dupa
    criza din 2008”, noteaza BERD.

    Polonia ar urma sa aiba o crestere a PIB de 2,6%, Slovacia de
    3,4%, Slovenia de 1,3%, Serbia de 2,1%, Rusia de 4,4%. BERD nu
    publica estimari pentru Cehia.

    Europa de Est “a trecut printr-o recesiune mai adanca si o
    redresare mai lenta decat alte piete in curs de dezvoltare”, a
    declarat economistul-sef al BERD, Erik Berglof, care a adaugat ca
    acum riscurile pentru cresterea economica a zonei au evoluat de la
    cele interne la cele externe, mai exact “au crescut dramatic” odata
    cu criza greceasca.

  • Pe timp de criza, bancile din Romania au avut 100 mil. euro profit in trei luni

    In primul trimestru din 2010, intregul sistem bancar a obtinut
    un profit de aproximativ 100 de milioane de euro, fata de o
    pierdere de 50 de milioane de euro in aceeasi perioada din 2009.
    “Profitul sistemului bancar a fost consistent, in jur de 100 de
    milioane de euro (…) E semn ca s-a reluat activitatea in banci. A
    inceput sa mearga creditul si s-a reluat activitatea bancara pe mai
    multe segmente”, a declarat Nicolae Cinteza, directorul general al
    Directiei Supraveghere din BNR, citat de Mediafax.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • BEI ar putea finanta reabilitarea termica a 25.000 de apartamente din sectorul 1

    Proiectul inseamna un program de investitii multianual (2010 –
    2012) destinat reabilitarii termice a 525 de blocuri de
    apartamente, respectiv aproximativ 25.000 de locuinte, localizate
    in sectorul 1 din Bucuresti. Investitia se va concentra pe
    imbunatatirea eficientei energiei termice ale cladirilor (izolatia
    peretilor, a ferestrelor, a acoperisului si pivnitelor)”, se arata
    intr-un anunt de pe site-ul BEI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singurul santier finantat de stat unde se lucreaza: Stadionul National Lia Manoliu

    Pana in prezent 75% din lucrare a fost finalizat, deja incepand
    lucrarile de instalatii si finisaje, conform unui comunicat al
    Primariei Bucurestiului.
    Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 milioane lei, pana
    in prezent decontandu-se 282 milioane lei sau 56% di valoarea
    totala a contractului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Forumul Roman de Sanatate de la Bruxelles: “Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”

    Initiativa care asociaza reprezentanti ai tuturor grupurilor
    socio-profesionale active in domeniul sanatatii, s-a intrunit la
    Bruxelles, la mijlocul lunii aprilie, sub auspiciile Presedintiei
    Romaniei. Reprezentanti ai breslei medicale, ai autoritatii
    nationale din domeniul sanatatii, institutiilor europene,
    reprezentanti ai pacientilor, ai farmacistilor si ai industriei au
    discutat despre situatia sistemului de sanatate din Romania, grevat
    si de dificultatile crizei economice, in contextul obiectivelor
    politicilor de sanatate europene.

    In pofida faptului ca participantii proveneau din zone
    socio-economice si profesionale diferite si sustineau agende si
    prioritati conexe chestiunilor de asistenta medicale, din nou,
    diverse, au agreat asupra catorva aspecte comune:

    – Nivelul curent de finantare a sistemului de sanantate din tara
    (mai putin de 4% din PIB) nu favorizeaza o dezvoltare
    sustenabila;
    – Este imperios necesara o abordare globala, in scopul dezvoltarii
    unei politici de sanatate consistente si cu efecte pozitive pe
    termen lung, politica indreptata, in mod autentic, spre nevoile
    reale ale sistemului si pacientilor pe care ii deserveste;
    – S-a afirmat disponibilitatea tuturor participantilor la Forum de
    a contribui la dialogul initiat, cu scopul de a identifica
    posibilele solutii, si de a continua discutia la Bucuresti,
    impreuna cu decidentii din domeniul sanatatii publice.

    Accesul la asistenta medicala reprezinta unul dintre drepturile
    fundamentale, iar costurile cu sanatate trebuiesc intelese ca o
    investitie care contribuie in mod real la dezvoltarea economica si
    sociala. S-a observat ca statelecare, in periode de criza economica
    si nu numai, au mentinut sau chiar au crescut investitiile sociale,
    dezvolta tendinte de recuperare economica mai rapida si mai
    suportabila decat alte state.

    Cu toate ca finantarea sanatatii si serviciile de sanatate sunt
    o chestiune de subsidiaritate, aflata in intregime la latitudinea
    Statelor Membre ale UE, politicile nationale/locale de sanatate
    trebuie privite intr-un context mai larg:
    – Modificarile demografice (imbatranirea populatiei) precum si
    preocuparea pentru asigurarea eficientei si echitatii, necesita o
    mai mare concentrare pe preventie si asistenta primara.
    – Imbatranirea populatiei si dezvoltarea tehnologica indica
    necesitatea unei abordari medicale mai personalizate.

    In acest context, s-a observat faptul ca bugetul de sanatate in
    Romania este setat mult sub nivelul nevoilor reale, iar nealocarea
    realista a fondurilor necesare asigurarii accesului la ingrijirea
    sanatatii echivaleaza cu compromiterea acestui drept fundamental.
    “Pacientii nu mai pot fi tratati ca acum 50 de ani”, a fost
    observatia unuia dintre participanti.

    Participantii la Forumul Sanatatii au subliniat necesitatea si
    responsabilitatea elaborarii si aplicarii unei politici de sanatate
    consistente, dincolo de asperitatile politicianiste,urmarind
    consecinte pozitive pe termen lung si care sa includa si optiunea
    de crestere constanta a resurselor publice alocate, deodata cu
    eficientizarea si optimizarea sistemului. Obiectivul ar fi de
    echilibrare si a normelor de eficienta, calitate, siguranta si
    accesibilitate.

  • Cum a ajuns suspendata autostrada Comarnic-Brasov

    Pentru ca nu au reusit sa faca rost de bani, constructorii
    straini au incercat sa prelungeasca termene si sa modifice
    substantial obligatiile de plata care-i revin statului roman. “N-au
    insistat sa prelungeasca termene, au venit si au zis cu voce mica
    sa mai lungim, ca n-au de unde sa faca rost de bani. Eu le-am spus:
    dom`ne, ce vreti voi nu-i posibil, ca vine DNA si facem puscarie.
    I-am spus unuia de acolo in franceza celebra expresie «PMP», adica
    Police – Menottes – Prison (politie – catuse – puscarie – n.
    red.)”, a declarat pentru Gandul ministrul Radu Berceanu. El a
    explicat ca foarte curand va fi reluata procedura de licitatie,
    pentru a selectiona un alt constructor.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • E oficial: Vinci-Aktor confirma rezilierea unilaterala a contractului Comarnic-Brasov

    Astfel, primul si cel mai laudat contract de concesiune
    public-privat a esuat, Vinci-Aktor considerand necesar sa se
    foloseasca de termenul de 90 de zile de la data contractului pentru
    a renunta la contract fara a plati despagubiri.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Vinci-Aktor ar putea renunta la constructia autostrazii Comarnic-Brasov

    “Ei (consortiul castigator – n.r.) au venit saptamana trecuta si
    ne-au spus ca au probleme foarte mari in a gasi finantare si
    asteptam un raspuns oficial azi sau maine. Daca se decid sa
    renunte, vom face o analiza pentru a afla daca trebuie sa schimbam
    ceva la proiect, daca il mai facem prin concesiune si cand se va
    intampla acest lucru. Nu putem relua licitatia pentru ca riscam sa
    ne lovim de acelasi lucru: nu exista bani pe piata internationala”,
    a declarat, miercuri, agentiei MEDIAFAX, surse din Ministerul
    Transporturilor si Infrastructurii.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro