BusinessMagazin

Tag: consum

  • Adio opulenta








    La zece minute dupa ce magazinul online al retelei Neiman Marcus anunta reduceri de 60% la colectiile de designer, miile de pantofi, genti si haine par ca se evaporeaza. Pantofii Marc by Marc Jacobs, care in perioada de reduceri pot fi cumparati cu 100 de dolari (fata de 300 in sezon) sau gentile Chloé care se vand la jumatate din pret sunt luate cu asalt de amatoarele de moda din toata lumea, atrase de reducerile aplicate la preturile in dolari.




     

    Cercetarile arata ca agitatia de pe site-ul american poate fi extrapolata nu numai in SUA, dar si la intregul comportament de shopping online al europenilor. Conform unui studiu MasterCard, consumatorii europeni din clasa de mijloc pot fi gasiti mai degraba cautand chilipiruri pe internet decat facand parada prin magazinele exclusiviste sau cheltuind sume impresionante pentru vacante luxoase. Studiul a fost realizat pe un esantion de 3.500 de persoane din clasa medie din Marea Britanie, Germania, Franta, Italia, Rusia si Irlanda. Se pare ca segmentul consumatorilor care castiga peste 50.000 de euro pe an inregistreaza una dintre cele mai mari cresteri la ora actuala in Europa. Totusi, acest grup isi foloseste puterea financiara intr-un mod total diferit de stereotipurile opulentei cunoscute din trecut.

     

    Produsele si serviciile dedicate acestui segment tind sa devina, in consecinta, tot mai variate si mai inventive. Mediul online a fost primul care a speculat interesul pentru hainele de designer cu reducere. Ultima moda in materie de shopping sunt site-urile cu haine de designer la care ai acces pe baza de invitatie, precum www.gilt.com sau www.ruelala.com. Reducerile incep la o data si o ora anuntate prin e-mail, iar produsele sunt disponibile pentru 36-48 de ore (dar rar rezista mai mult de cateva ore). Gilt este opera a doi studenti de la Harvard si se concentreaza pe produsele designerilor Oscar de la Renta, Valentino, Carolina Herrera si Dolce & Gabbana. Orice membru al clubului care aduce noi “acoliti” primeste 25 de dolari pe cap de nou recrut. Site-urile se lauda cu anumite produse care nu se gasesc in magazine; Ruelala are branduri ca Anne Klien, 7 for all Mankind si Kate Spade.

     

    Mai mult, au aparut bloguri si site-uri speciale unde sunt anuntate magazinele si perioadele de discount si care dau sfaturi amatorilor de moda despre cum sa isi cumpere haine de designeri la preturi reduse (Diva on a Dollar, Fashion Blog). Femeile au transformat achizitia de haine de pe internet la preturi reduse intr-o adevarata vanatoare de comori, mai ales ca discounturile sunt disponibile inca de la inceputul sezonului si nu mai poate fi vorba de haine demodate. Iar achizitia unui produs de lux la pret intreg este privita in aceste comunitati ca o decizie lipsita de orice sens.

     

    Si comerciantii clasici care tintesc segmentul mediu au identificat aceste obiceiuri de consum si au imaginat evenimente care sa atraga. De exemplu, Gap a organizat seri de shopping speciale, la care accesul s-a facut doar pe baza de invitatie. Gap a identificat cei mai buni clienti din primele 10 piete, in functie de vanzari, si i-a numit “ambasadori Gap”. Apoi compania le-a trimis prin posta invitatii la petrecerile in jeansi si a facut totul pentru a le starni pofta de cumparaturi.

     

    Cat despre petrecerea timpului liber, studiul MasterCard sustine ca relaxarea in familie este preferata de 42,7% dintre francezi, 40,7% dintre irlandezi, 37% dintre englezi si 33,7% dintre rusi, in timp ce pentru germani (29,1%) si italieni (24,1%) reprezinta a doua optiune dupa escapadele solitare. “Studiul arata ca aceasta categorie de consumatori avuti si-a reevaluat scara de valori, indepartandu-se de materialism si punand tot mai mare accent pe familie, prieteni si calitatea vietii”, spune Jorn Lambert, SVP consumer & commercial products al MasterCard Europe.

     

    Francezii, cei mai mari gurmanzi ai lumii, sunt cei care au ridicat cinele in familie la nivel de simbol al statutului social. Peter Mayle descrie cu lux de amanunte in cartea “Un an in Proventa” (unde povesteste experientele prin care trece dupa mutarea din Marea Britanie in Provence) ritualul cinei la francezii din clasa medie, de unde nu lipsesc delicatese precum foie gras sau trufe, multiple feluri de paine care sa se potriveasca la fiecare mancare sau vinuri alese cu grija. 

     

    Se pare ca mesele in familie au devenit populare si printre tineri, care adesea isi invita prietenii sau colegii acasa pentru ca acestia sa le cunoasca familia. Elena Beganu, care a absolvit anul acesta Masterul in Studii Europene Avansate din cadrul Institutului European de Inalte Studii Internationale, a studiat la Nisa, Berlin si Roma si a facut calatorii de studii la Geneva, Strasbourg sau Rostock. “De fiecare data cand ajungeam intr-un oras de unde provenea unul dintre colegi, eram invitati la o cina, pentru a le cunoaste familia.” Si parintii Elenei, care locuiesc la Roma, au organizat un astfel de eveniment, la care i-au invitat pe cei 25 de colegi ai fetei. “Masa a avut si preparate traditionale romanesti, zacusca sau salata de vinete, si aperitive italiene. Si nu a lipsit specialitatea mamei, prajitura cu branza si stafide”, spune Elena.

     

    Obiceiurile de consum ale clasei medii influenteaza si piata luxului. In ultima perioada, hainele cu marca vizibila si bijuteriile opulente au inceput sa faca loc aparitiilor discrete. Specialistii in moda anunta revenirea look-ului care nu tine cont de sezon si a hainelor care pot fi purtate aproape tot timpul anului. Desigur, femeile vor continua sa mearga la cumparaturi, dar se pare ca vor alege mai degraba una sau doua rochii clasice in loc de un dulap plin cu haine ultramoderne, dar care rezista doar un singur sezon. “Isi doresc haine care arata scump, dar care nu sar calul”, spune Suze Yalof Schwartz, redactor de moda la editia britanica a revistei Glamour.

     

    Si in ceea ce priveste timpul liber, consumatorii de lux par sa fi fost inspirati de clasa medie. Mai nou, cinele din restaurantele exclusiviste au fost inlocuite de petreceri fastuoase la vilele proprietate personala. Este adevarat, totul este conceput cu bugete ridicate (care pot ajunge la 30.000 de lire sterline), meniurile sunt gatite de bucatari care se lauda cu stele Michelin si servite cu fast, iar oaspetii sunt intretinuti de magicieni, de cantareti de opera sau de dansatori profesionisti.

     

    Chiar si cand vine vorba de turism, consumatorii de lux par sa aprecieze mai nou turismul bazat pe experiente insolite in locul unei vacante de huzur intr-o destinatie exotica, dar comoda. Emil Delibasev, country manager al British Airways pentru Romania si Bulgaria, spune ca este un fan al insulei Bora Bora atunci cand vine vorba despre destinatii de vacanta. Daca prima data a preferat clasicul club cu bungalow pe apa, dupa ce a observat ca era incojurat de consumatori de lux care mancau la fiecare masa homar cu sampanie, s-a reorientat. A ales Club Med, un resort destinat tinerilor, unde cine vine are acces la activitati mult mai diverse, precum pescuit noaptea, snorkeling sau paragliding.

     

    Reprezentantii MasterCard spun ca, desi isi pot permite orice, cei mai multi consumatori (46,5%) analizeaza cu atentie ofertele si preturile pe internet, comparand diverse site-uri inainte de a face o achizitie de produs sau serviciu. “Savurez fiecare moment dinaintea excursiei, imi place sa aleg hotelul si sa planuiesc in detaliu zborul, desi sunt privilegiat sa pot zbura cu un cost minim”, spune Emil Delibasev.




  • Vremea schimbarii








    “Este sfarsitul reformei sistemului bancar, inceputa in anul 1990.” Declaratia guvernatorului Mugur Isarescu nu se refera la vanzarea celei mai mari banci din tara, BCR, catre grupul austriac Erste Bank, ci la relansarea celei mai vechi institutii financiare din Romania, CEC, considerata de toti analistii drept cel mai important rebranding din acest an.






     

    “Mi-as dori ca si CEC sa fie in primele zece branduri romanesti, ceea ce inseamna ca trebuie sa aiba o valoare de doua, trei sute de milioane de euro”, afirma Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, agentia responsabila de transformarea CEC in CEC Bank. Rebrandingul a insemnat alegerea ca logo a unei frunze de stejar, schimbarea numelui in CEC Bank , dar si o investitie de aproape 50 de milioane de euro anual intre 2008 si 2010 pentru amenajarea celor 1.400 de sedii ale bancii.

     

    In acelasi timp, rebrandingul CEC ar putea ajuta firma infiintata si condusa de Aneta Bogdan sa isi creasca in acest an afacerile cu 50% fata de cele 775.000 de euro de anul trecut. Compania este principalul jucator pe o piata estimata anul trecut la aproximativ 2,5 milioane de euro, ritmul de crestere pentru acest an fiind estimat de Aneta Bogdan la 50%.

     

    CEC nu este insa singura institutie financiara cu traditie care si-a schimbat anul acesta imaginea. Asirom, preluata anul trecut de catre Vienna Insurance Group, a cheltuit aproape un milion de euro pentru a avea un nou nume – Asirom Vienna Insurance Group, dar si o sigla noua. Unul dintre obiectivele campaniei de rebranding a fost cresterea notorietatii in Bucuresti, Asirom fiind un nume mai popular in provincie.

     

    “Anul trecut, in iunie, Bucurestiul genera circa 16% din veniturile Asirom, in timp ce in luna iunie a acestui an, in Capitala s-au subscris 19% din prime, deci notorietatea noastra in Bucuresti este in crestere”, spune Boris Schneider, general manager al Asirom. Campania de promovare se concentreaza in special pe televiziune si panotaj stradal.

     

    Un milion de euro a fost si bugetul campaniei de rebranding al Kiwi Finance, companie infiintata sub numele Gemini Capital Consult si achizitionata anul trecut de fondul de investitii Oresa Ventures. Campania de rebranding lansata sub sloganul “De acum creditele incep cu K” se desfasoara prin campanii BTL (promovare neconventionala, prin evenimente) si ATL (promovare prin presa), dar nu si pe televiziune. “Credem ca este inca prea devreme pentru televiziune. Publicul din Romania trebuie, mai intai, sa fie informat corect asupra domeniului brokerajului de credite. Chiar daca aceasta piata a crescut foarte mult si este in continua dezvoltare, inca mai trebuie insistat asupra informarii corecte a populatiei despre ceea ce presupune activitatea de broker de credite”, explica Anca Bidian, directorul executiv al Kiwi Finance.

     

    De ce sunt atat de multe institutii financiare care investesc in brand?

    “Este o perioada de consolidare. Pe de o parte este vorba de fuziuni si achizitii, iar orice fuziune sau achizitie implica si un rebranding, iar pe de alta rebrandingul este o modalitate de a atrage atentia. Este timpul bancilor si va mai fi in urmatorii sapte, opt ani”, comenteaza Aneta Bogdan.

     

    Ultimii doi ani au reprezentat o perioada foarte dinamica pentru sistemul bancar, majoritatea rebrandingurilor fiind datorate schimbarilor de actionariat. Printre acestea se numara BCR Erste, Unicredit Tiriac Bank, Credit Europe Bank (fosta Finansbank) sau MKB Romexterra (fosta Romexterra)




  • Inghetata cea de toate verile




    “De la mine, oamenii cumpara inghetata in fiecare zi, pe cand la supermarket merg o data pe saptamana”, spune Miruna V., patroana unui mic magazin din cartierul bucurestean Militari. De mai bine de cinci ani, Miruna V. isi cunoaste aproape toti clientii. Cand ceri o inghetata, iese de dupa tejghea cu o legatura de chei si deschide cutia frigorifica. Vara vinde mult, in special inghetata pe bat sau la pahar. “Iarna trec saptamani intregi fara sa se vanda vreo inghetata”, spune ea. Tocmai de aceea, in lada incapatoare primita de la un producator, iarna tine si alte produse, cum ar fi bauturile, sau o scoate din priza ca sa mai economiseasca curentul.








     

    Aproximativ o suta de milioane de euro este suma la care a fost estimata, anul trecut, piata inghetatei din Romania. Aproape 40.000 de tone, daca socotim si importurile. Din acestea, doar 14,7% s-au vandut prin supermarketuri, restul ramanand in contul micilor comercianti, de la magazinele de cartier pana la chioscurile de la parterele blocurilor.

     

    Aceasta situatie este normala tinand cont de comportamentul de cumparare al consumatorilor romani. Producatorii fac diferenta dintre inghetata din categoria asa-numita “impulse”, care se cumpara pentru a fi consumata pe loc, si cea cumparata pentru a fi consumata acasa (“take home”), cu un gramaj mai mare. Fata de sezonul de vara din 2006, ponderea inghetatei din prima categorie a scazut usor anul trecut in favoarea celei cu gramaj mare, mentinandu-se insa proportia de 2:1.

     

    Aceste argumente ii fac pe o parte dintre producatorii autohtoni sa refuze intrarea cu produsele lor in marile magazine, mai ales ca nu-i avantajeaza nici costurile implicite. “Conflictul dintre producatori si retaileri e absolut real. Consider ca aceste lucruri trebuie reglementate prin lege, deoarece marile magazine au intrat pe o piata de neexperimentati care se calcau in picioare pentru un loc pe raft”, comenteaza Vasile Armenean, proprietarul companiei Betty Ice. “Pe undeva a fost o lupta inegala intre profesionisti si amatori (si aici includ de la guvernanti pana la ultimul furnizor). Nu acuzam pe nimeni, vina e a noastra, dar acum trebuie reglementate lucrurile”, mai spune Armenean. Cunoscuta pentru refuzul de a-si vinde produsele prin retelele de comert modern, compania si-a anuntat totusi de curand intentia de a face acest pas, fiind in discutii cu un lant de magazine al carui nume nu a fost inca dezvaluit.

     

    Piata inghetatei din Romania este impar­tita de cativa producatori romani impreuna cu gigantul multinational Nestlé, prin Nestlé Ice Cream, companie aparuta in urma achizitionarii producatorului grec Delta. O cota de piata de 62,4% ca valoare a vanzarilor (in crestere de la 60,5% in aceesi perioada a lui 2006) a fost cumulata de cinci producatori: Betty Ice, Top Gel, Nestlé, Alpin 57 Lux si Kubo Ice Cream, potrivit unui studiu MEMRB. La acestease adauga Friesland Foods, prin marca Napoca, existenta la noi inca din anii ‘60 si intrata in portofoliul grupului olandez Friesland Foods in 2002, in urma preluarii producatorului Napolact.

     

    In paralel cu cresterea productiei interne de inghetata, ajunsa anul trecut la 35 de milioane de tone, volumul importurilor a crescut si el, ajungand in 2007 la 2,4 milioane de tone (fata de 1,5 mil. in 2006), respectiv la 5,5 mil. euro (fata de 3,7 milioane de tone), conform unor cifre furnizate de Interbiz Group. Principalele tari de origine sunt Grecia (60% din volumul importat anul trecut), Germania, Franta, Bulgaria si Ungaria. In schimb, la categoria exporturi nu stam prea bine. “Anul trecut am exportat doar 30 de kg de inghetata, ceea ce, de fapt, nici nu putem numi export”, spune Adrian Iordache, consultant in cadrul Interbiz Group.

     

    O prezenta mai timida pe piata o are compania multinationala Unilever, prin branduri ca Magnum, Carte D’Or si Cornetto, dar specialistii in domeniu cred ca vom asista in curand la o achizitie a unui producator roman de catre Unilever. Multinationala n-ar fi singura care ar dori sa cumpere insa un producator autohton. “Din punctul de vedere al concurentei, exista un interes foarte mare pentru producatorii de inghetata din partea fondurilor de inves­titii”, spune Adrian Iordache. Si companiile de lactate s-ar putea orienta catre o achizitie, datorita faptului ca inghetata are o valoare adaugata mare. Peste 3-4 ani s-ar intrevedea o maturizare a pietei, cu mai putine companii importante, in urma a doua sau trei mari tranzactii, prevad specialistii. “Betty Ice este compania cea mai vanata pentru preluare, datorita valorii brandului si cotei de piata”, spune Adrian Iordache.

     

  • Ferarri devine ecologic

    Pana in 2012, emisiile de dioxid de carbon ale automobilelor Ferrari vor scadea cu 40% fata de nivelul actual, pentru atingerea acestui obiectiv fiind utilizate materiale mai usoare la constructia masinilor, ceea ce ar conduce in mod direct la un consum mai redus de carburant si la emisii mai scazute.

     

    Cititi mai multe, pe www.mediafax.ro
     

  • Gazele Romaniei se epuizeaza in 2020

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bun, dar putin

    Rusinate parca de gustul multimii, glasurile ce ar putea educa in materie de consum al vinului sunt timide si, de cele mai multe ori, emit condescendent doar aprecieri la adresa unor licori incerte, dar cu mare popularitate. Pentru ca in primele trei luni ale anului am facut trei calatorii in zone oenologice importante, am sa va impartasesc cateva impresii, cheite pentru nenumarate porti din lumea vinului.

    Chile este o tara pentru care ar merita sa se introduca o noua materie in scoli – turismul, iar practica pentru cei ce ar urma sa devina profesionisti ai domeniului sa fie facuta aici. Munti (unii chiar mai vechi decat Anzii), lacuri, rauri, cascade, ghetari, dealuri, plaje insorite, paduri, campii, vie si o impresionanta industrie a ospitalitatii.

    Pe langa Misiones si Vina Mar, prietenii din Chile ne-au inlesnit intalnirea cu doua varfuri: Neyen si Flaherty. Ambele vinuri (ultimul poarta numele unui producator american, venit pentru un sezon in Chile si ramas acolo vreme de 17 ani) se adreseaza cunoscatorilor, pretentiosilor. Neyen (un DaVino de la noi) apare anual in doar 20.000 de sticle, iar Flaherty’s este rodul a 1,5 hectare de vie, la care se adauga o dragoste infinita pentru tot ce e natural, dar si stiinta unui vinificator de succes. Aceste doua titluri chiliene isi fac loc la curtea marilor vinuri ale lumii. Numarul mic de butelii restrictioneaza insa aparitia lor doar la restaurante si pe rafturile magazinelor ultraspecializate.

    Urmatoarea oprire: Italia. Festivalul Benvenuto Brunello, tinut in februarie la Montalcino, este o sarbatoare a Toscanei, dar si a intregii lumi a vinurilor. E momentul cand se anunta ce fel de an a fost cel ce tocmai s-a incheiat si cand se acorda stelele, in functie de cat de bun a fost anul pentru vinuri. Dar este in egala masura si startul unei curse comerciale cat se poate de febrile. 2007 a fost cotat ca un an de cinci stele, iar Brunello cu acest an de recolta se va putea vinde abia in 2012. De aceea, negociatorii cumpara masiv dreptul de a vinde aceste vinuri. Desi e un fel de vanzare a pieii ursului din padure, cei care cunosc tehnica fac ori mari profituri (negociatorii) sau mari economii (colectionarii). Lectia e, sper, clara: vinul bun, asa cum e un Brunello autentic, nu e un produs de serie. Harta ultimilor ani arata ca 2003 (care se va vinde anul acesta) e o investitie buna (patru stele), la fel si 2004 (cinci stele). E drept, Italia nu inseamna numai Montalcino. Un Amarone special, un Chianti adevarat, un Barolo se pot atasa cu usurinta de sufletul iubitorului de vin. Ultima statie: Prowein, la Düsseldorf. La acest grandios targ poti lua pulsul noilor tendinte, poti simti cine vine din urma sau cine se pregateste sa paraseasca avanscena.

    Germania isi negociaza locul in loja elitelor, demonstrand, de la an la an, ca Rieslingul german este cu totul si cu totul altceva decat Rieslingul italian. Ne vom convinge si prin cele cateva aparitii din piata noastra. Revirimentul fantastic la nivel mondial al rose-ului (Valea Loirei, Provence) sper sa produca si la noi o unda cat de mica de natura sa „pink-menteze” putin atmosfera teraselor si a restaurantelor romanesti. Premise exista, pentru ca interesul proprietarilor de restaurante pentru vin a crescut, ceea ce va face ca noi sa avem parte de o oferta din ce in ce mai buna. Ma bazez si pe prezenta masiva a somelierilor (cred ca a fost cea mai mare adunare a acestor profesionisti) la degustarea liniei Guigal (nou-intrata pe piata romaneasca), sustinuta de o personalitate internationala a domeniului – Brett Crittenden, „senior wine judge decanter”. El a facut prezentarea vinurilor de 100 puncte Parker (o alta premiera pe piata romaneasca).

    Am pastrat ca sugestii: Guigal – Chateauneuf du Pape (un vin extraordinar, complicat si care are nevoie, neaparat, de o „aerisire” lunga) sau Côte-Rotie La Turque. Tot din nou-venitele in Romania, din „colectia de primavara” recomand Penfold’s Grange, Yalumba (cu toata gama), italienele Dievole si Pinocchio. Pentru cel din urma, ca argument sta nu doar pretul accesibil, ci si doza de optimism incorporata, amanunt remarcat de toti cei care l-am degustat.

  • Romanii beau din greu bere la PET

    Cititi continuarea pe www.gandul.info