Tag: comert

  • Inghesuiala la deschiderea primului magazin de bunuri confiscate. Zeci de bucuresteni stau la coada

    Bucurestenii s-au adunat inca de la primele ore ale diminetii in
    fata magazinului din strada Mariuca nr. 14, desi acesta era
    programat sa se deschida la ora 9.00. Cele cateva zeci de persoane
    s-au inghesuit la intrare, astfel ca a fost nevoie de interventia
    fortelor de ordine pentru a se restabili ordinea.

    Accesul in magazin este permis treptat, astfel ca in fata
    acestuia s-a format o coada de cateva zeci de metri. Oamenii
    asteapta sa cumpere produse variate – imbracaminte, incaltaminte,
    electrocasnice, dar si la decoratiuni pentru bradul de Craciun – la
    preturi mai mici decat in alte centre comerciale.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Goana dupa masa de sarbatori. Cata mancare arunca un roman

    Dintr-un cos de hipermarket, oamenii arunca 5% din mancare la o
    achizitie, estimeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei
    Sindicatelor din Industria Alimentara. “Daca greseste si cumpara
    mai mult decat trebuie, saptamana urmatoare e mai atent si cumpara
    cat consuma”, crede Frumosu. Din datele sale, pe alimente se duce
    cea mai mare parte a veniturilor, respectiv 60%.

    Desi castiga mai putin decat ceilalti cetateni ai UE, aproape
    jumatate din gunoiul aruncat de conationali este din deseuri
    alimentare. Astfel, un locuitor al Capitalei arunca zilnic aproape
    jumatate de kilogram de mancare.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Cel mai mare retailer roman. Cum sa tii piept concurentei strainilor

    Dragos Paval are studii de matematica, dar se fereste sa arunce cu cifre. Considera ca e mai bine asa, deoarece nu vrea sa le dea competitorilor motive sa se “mobilizeze”. Joaca intr-o piata care nu este deloc straina marilor companii europene, precum Praktiker, Bricostore, BauMax si, mai recent, OBI sau Hornbach. Dar, cu o strategie diferita de expansiune, va ajunge in acest an numarul unu in bricolaj, dupa ce a investit doar in ultimii doi ani, in plina criza, aproximativ 100 de milioane de euro pentru deschiderea a noua magazine noi.

    Planurile pentru viitor sunt la fel de ambitioase. Intrand pe site-ul companiei, la sectiunea “reteaua Dedeman” se afla o harta a Romaniei pe care sunt bifate cele 21 de magazine existente ale retelei, precum si alte 14 orase, colorate in portocaliu, reprezentand tintele pentru anii urmatori.

    “Pasul extinderii a fost facut la momentul potrivit. Ne-am dezvoltat concentric in jurul Bacaului si am mers din aproape in aproape. In cele 14 orase-tinta fie avem terenuri, fie lucram la achizitia lor. Procesul de due diligence poate dura cateva luni”, spune Dragos Paval, aflat in Bucuresti pentru o runda rapida de intalniri cu partenerii.

    Judetele Moldovei au fost acoperite integral cu magazine Dedeman, exceptie facand doar Galatiul, aflat in divizia “portocalie”. Daca anul trecut a ajuns in Bucuresti, in 2010 Dragos Paval si fratii sai, parteneri in afacerea Dedeman, au traversat tara, inaugurand magazine in Arad, Timisoara si Resita.

    Tot in acest an, Dedeman a ajuns in alte doua orase din grupul “best seven” dupa Bucuresti, respectiv in Craiova si Brasov, iar urmatoarea inaugurare este programata in Cluj, unde a cumparat in acest an un teren de la oamenii de afaceri Horia Ciorcila si Dorel Goia.

    In saptamana dinaintea interviului era in drum spre Resita, pentru deschiderea magazinului de acolo. “Nu construim magazinele pentru astazi. Resita este totusi un oras resedinta de judet, un vechi centru industrial important, la care se adauga si localitatile din imprejurimi. Si in acest gen de orase este nevoie de magazine de bricolaj: se mai strica un robinet, se mai casatoresc copiii”, spune Dragos Paval, un calator care acum e in Bucuresti, iar in cateva ore va pleca spre Bacau. In februarie cu siguranta va fi la Cluj, pentru a inaugura cel de-al 22-lea magazin Dedeman.

    Spre deosebire de Dragos Paval, alti jucatori din retail au spus pas investitiilor si au avut nevoie de timp pentru a se reorganiza si a calcula pierderile. Altii considera ca este matur sa fie mai conservatori. Dragos Paval a adoptat in schimb modelul agresiv practicat de Cora, Auchan, Kaufland sau Decathlon, care anunta cate o noua achizitie in mai fiecare luna. “Ne extindem acum tot din maturitate. Criza aduce oportunitati: terenuri la preturi mai bune, constructii mai ieftine. Oamenii care visau preturi fantasmagorice pentru terenuri au ajuns sa atinga pamantul cu picioarele. Nu as putea spune ca preturile au scazut, deoarece la valorile vehiculate inainte de criza nu se mai faceau tranzactii. Terenurile au inceput sa devina din nou disponibile”, explica Dragos Paval, care a inceput deja pregatirile pentru magazinele de anul viitor.

    In 2010 a deschis la fel de multe magazine ca principalii trei competitori la un loc – Praktiker, Bricostore si BauMax – care au finalizat cinci unitati. De fapt, doar BauMax a fost cu adevarat activ intre cele trei companii, inaugurand patru magazine in acest an, in timp ce Praktiker a deschis un singur magazin, in Botosani, iar Bricostore a amanat pentru 2011 singurul proiect de expansiune programat pentru acest an, cel din Turnu-Severin. “Noi inainte de criza ne-am extins cat a trebuit. Aveam 12 magazine cand a inceput criza. Daca ne extindeam in perioada de boom necontrolat, cum au facut altii, nu mai puteam sa ne extindem acum”, spune Dragos Paval.

  • Cocor, un butoi de pulbere: Principalii actionari au votat premierea comitetului director cu 430.000 de euro

    Decizia a fost aprobata de principalii actionari ai Cocor –
    fondul de investitii Broadhurst si persoanele fizice Daniel Stoica
    si Liviu Ursan – care detin impreuna, direct si indirect, 51% din
    actiunile companiei. Principalul actionar minoritar al Cocor, Aurel
    Besliu, care controleaza in nume propriu si prin intermediul firmei
    Turnover ABC peste 16% din companie, s-a opus insa acestei decizii,
    spunand ca in cadrul AGA nu s-a prezentat niciun material din care
    sa rezulte in ce masura activitatea comitetului de directie a
    contribuit la realizarea acestei economii.

    Cei trei membri ai comitetului director care au fost premiati sunt
    firmele Staar Rating, detinuta de Dan Barbulescu, Quality Concept
    Management, detinuta de Cristian Procopie, si Popescu Management,
    controlata de Florea Popescu, care au fost sustinute in Consiliul
    de Administratie de cei trei actionari principali.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Al treilea Metro Punct

    Desi oficialii companiei nu au oferit detalii despre investitie,
    bugetul dedicat unui astfel de spatiu se plaseaza in jurul a un
    milion de euro. Reteaua germana a deschis anul acesta alte doua
    magazine Metro Punct, la Sautu Mare si Piatra Neamt.

    Dupa ce cifra de afaceri a Metro Cash & Carry a atins un
    maxim in 2007, an in care a depasit 1,5 miliarde de euro, vanzarile
    au scazut, ajungand anul trecut la un nivel apropiat de cel din
    2005. Metro Cash & Carry este prima retea comerciala
    internationala care a intrat pe piata din Romania si, in plus, a
    fost si prima care a incheiat etapa de extindere agresiva, pentru
    ca din 2005 sa intre in perioada de consolidare.

  • GfK: de la soc la obisnuinta

    Alimentele de baza au fost cel mai putin afectat de scaderea
    cheltuielilor si consumul lor s-a diminuat cu 3% in perioada
    ianuarie – septembrie 2010 fata de aceeasi perioada a anului 2009.
    Produsele pregatite acasa, care inseamna 22% din valoarea
    produselor alimentare de baza, reprezinta o buna alternativa pentru
    a face fata crizei si a sustine consumul.

    Dimpotriva, produsele neesentiale nealimentare au inregistrat
    cea mai mare scadere valorica (cu mai mult de 9%), principalul
    motiv fiind o frecventa de cumparare mai mica. Cu toate acestea, in
    aceasta categorie se remarca preferinta pentru ambalaje mai mari
    (upsizing), ca masura de a economisi bani. Marcile proprii au
    inceput sa fie o alternativa la marcile nationale si datorita
    beneficiilor lor “de baza”. Desi ponderea valorii marcilor proprii
    in totalul bunurilor de larg consum este una dintre cele mai mici
    din Europa de Est (5%, fata de 18%), evolutia a fost accelerata in
    cursul anului 2010 de la 4% in luna ianuarie 2010 la aproape 7% in
    septembrie.

    Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
    consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
    consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
    GfK Romania, pe un esantion de 2.200 gospodarii, reprezentativ la
    nivel national.

  • Proprietarul Unirea Shopping Center, executat silit de catre AVAS

    Potrivit unor surse din piata, The Nova Group
    ar avea de platit catre AVAS penalizari in valoare de circa 20 mil.
    lei (4,6 mil. euro) rezultand din neonorarea unor investitii
    asumate la privatizarea Unirea Shopping Center.

    Conform raportarilor transmise Bursei de Astra si Unirea Shopping
    Center, valoarea creantei pretinse in cadrul dosarului este mult
    mai mica decat valoarea de piata a celor doua pachete de actiuni.
    Participatia de 74% detinuta de The Nova Group la Unirea Shopping
    Center valoreaza pe Bursa circa 44,4 mil. euro, in timp ce pachetul
    de 72,68% detinut la Astra Asigurari este evaluat la circa 20 mil.
    euro. Actiunile celor doua companii au fost suspendate de la
    tranzactionare ieri, la cererea emitentilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Dezghet la inceputul iernii

    Gradele din termometru si calendarul dau semne clare ca urmeaza
    cea mai friguroasa perioada din an. Cu toate acestea, tocmai acum
    piata imobiliara s-a incalzit, ajutata de cateva actiuni care au
    colorat paginile ziarelor de saptamana trecuta. Dincolo de valorile
    investitiilor, mii de noi locuri de munca au fost create intr-o
    perioada in care concedierile sunt la ordinea zilei.

    In ton cu sarbatorile care bat la usa, fostul fotbalist Gica
    Popescu impreuna cu doi asociati au deschis portile Doldora Bazaar,
    un centru comercial en-gross si en-detail, in urma unei investitii
    de 10 milioane de euro. Nu mai putin de 12.000 de mp (de peste doua
    ori mai mult decat un teren de fotbal) gazduiesc acest nou complex
    comercial pentru care au fost angajati 2.000 de oameni. Gica
    Popescu se asteapta ca Doldora Bazaar sa atraga in jur de un milion
    de clienti. Un semnal cat se poate de pozitiv, daca tinem cont de
    faptul ca mai toti retailerii au preferat anul acesta o politica
    rezervata in investitii. Ridicand miza, fostul fotbalist si
    asociatii sai au anuntat ca vor sa inceapa anul viitor a doua faza
    a acestui proiect, pentru care ar urma sa mai investeasca inca
    aproape 20 milioane euro. La capitolul investitiilor pentru anul
    viitor trece Popescu si planurile de a construi un hotel de patru
    stele si a unui centru de birouri in Bucuresti.

    Fostul capitan de fotbal al Barcelonei, care castiga Cupa
    Cupelor in urma cu circa 13 ani, a castigat mai mult din
    investitiile in domeniul imobiliar decat din sport. A ales in
    trecut sa-si bage banii in domeniul rezidential, iar acum se
    reorienteaza catre comert. Chiar si terenul din zona Rahova in care
    a ridicat bazarul era initial destinat unui proiect cu locuinte,
    dar din cauza puterii de cumparare scazute Popescu a preferat sa
    construiasca un bazar. Rationamentul lui se poate dovedi cat se
    poate de just: daca vanzarile de locuinte au intrat acum intr-un
    punct mort, nu la fel stau lucrurile si cu cheltuielile zilnice.
    Mai cu seama ca inaugurarea bazarului prinde cel mai bun vant in
    vele, fiind deschis chiar in perioada in care cumparatorii deschid
    ceva mai larg baierile pungii.

    Larg au deschis punga si cumparatorii cladirii de birouri
    Floreasca Business Park din nordul Capitalei. Un semnal cat se
    poate de concret al dezghetului din piata imobiliara, macar din
    prisma valorii tranzactiei: 100 de milioane de euro, cea mai mare
    din ultimii doi ani. “Piata de birouri din Bucuresti ofera in
    prezent valoare investitiilor”, au motivat reprezentantii
    cumparatorului, fondul sud-african de investitii New Europe
    Property Investment (NEPI). Ce importanta are, pana la urma, o
    asemenea vanzare? Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates
    of Romania, spune ca, in conditiile actuale, tranzactia, cu o
    valoare este destul de mica fata de piata de odinioara, “este un
    deal corect si pentru vanzator si pentru cumparator”.

    In plus, tranzactia este buna, in opinia lui Ilie, si pentru ca
    nu exista foarte multi potentiali cumparatori. Vanzatorii (Portland
    Trust si fondul american de investitii Apollo) vor incasa 27,6
    milioane de euro, diferenta de bani fiind un credit bancar pe care
    cumparatorii il preiau. Miscarea a avut loc intr-un moment in care
    piata este inca favorabila chiriasilor, spune Claudia Cetatoiu,
    senior consultant in cadrul departamentului de birouri King Sturge.
    Ea precizeaza ca raportul de forte incepe sa se modifice in
    favoarea proprietarilor, iar perspectivele pe termen lung pentru
    Bucuresti raman foarte pozitive. Cu toate aceste elemente in
    calcul, rezultatul ecuatiei arata spectaculos. Mai cu seama ca si
    aici miza creste din perspectiva viitorului: “E posibil ca aceasta
    tranzactie sa reprezinte un semnal bun pentru 2011”, adauga
    Ilie.

    Al treilea semnal – in ordine cronologica – este bifat de cea
    mai mare companie din Romania, Petrom. Aceasta a inaugurat
    proiectul imobiliar Petrom City, care are doua cladiri de birouri,
    un centru de date, o centrala electriva de 5 MW si o parcare de 900
    de locuri. Sediul va gazdui peste 2.500 de oameni, iar lucrarile au
    inceput in urma cu mai bine de doi ani si jumatate. Bugetul
    cheltuit pentru Petrom City se plaseaza in jurul a 130 de milioane
    de euro, dar, dincolo de suma, este important ca a fost construit
    in vreme de criza. 4.000 de oameni si 150 de companii au lucrat la
    proiectul care se intinde pe o suprafata de 100.000 metri
    patrati.

    Doua inaugurari si o tranzactie par la o prima vedere piese
    disparate intr-un puzzle, dar toate au un element comun. Sunt tot
    atatea semnale pozitive ca se intampla si alte lucruri in afara de
    restructurari, concedieri si ajustari de bugete. Mai mult de-atat,
    sunt verigi intr-un lant care tureaza motoarele economiei. Care
    trebuie sa se dezghete.

  • 100.000 de oameni la AFI Palace Cotroceni Mega Fun, de 1 Decembrie

    Spectacolul de acrobatie si parada sustinute de “Les Grades
    Artistes”, spectacolul de dans contemporan si concertul trupei
    Holograf au atras in AFI Palace Cotroceni publicul inca de la
    primele ore ale diminetii.
    Pe parcursul anului, peste un milion de bucuresteni au trecut lunar
    pragul complexului. Cifra de afaceri medie lunara a centrului
    comercial a variat, pe parcursul anului 2010, in functie de luna,
    intre 12 si 13 milioane Euro.

    Conform previziunilor administratorilor complexului, in
    decembrie cifra de afaceri AFI Palace Cotroceni va depasi 20
    milioane euro, in conditiile in care in luna similara a anului
    trecut vanzarile au ajuns la 19 milioane euro.

    Recent au fost demarate lucrarile de constructie pentru doua din
    cele cinci cladiri de birouri din apropierea mall-ului. Programat
    sa fie finalizat in 2012, noul proiect va fi rezultatul unei
    investitii de 35 milioane euro.

  • Cine isi cumpara frigidere scumpe cat o casa

    “Cutrei saptamani in urma am gasit la cineva un aspirator
    fabricat in 1970. Desi am incercat sa ii oferim o suma de bani pe
    el si un aspirator nou, omul a refuzat categoric. Sustinea ca
    aparatul merge foarte bine si ca nu vrea sa renunte la el”,
    povestea de curand Leo Popescu, director de vanzari al Miele
    Appliances Romania. Aspiratorul despre care vorbeste era pentru
    muzeul companiei. Fiecare subsidiara Miele are cate un spatiu
    special pentru obiecte istorice, cumparate de la populatie.
    “Colegii nostri de la service gasesc, cu surprindere, in tara
    electrocasnice cumparate cu peste 20 de ani inainte din
    strainatate”, adauga Popescu.Compania, care a vandut anul acesta
    cel mai scump frigider din Romania – o combina de 134.000 de lei –
    si-a crescut afacerile cu 50% fata de 2009, cand a avut o cifra de
    afaceri de 1,9 milioane de euro.

    Un rol important in vanzarile de anul trecut l-au avut cele
    pentru proiectul rezidential Stejarii, ansamblu de lux din nordul
    Capitalei, dezvoltat in urma unei investitii de 230 mil. euro de
    catre Tiriac Imobiliare. Desi este in crestere, piata produselor
    electronice si electrocasnice de lux este destul de restransa, cu
    vanzari de cateva milioane de euro anual. In perioada
    iulie-septembrie, cumparatorii au cheltuit 305 mil. euro pentru
    bunurile de folosinta indelungata, cu aproape 11% mai putin fata de
    perioada comparabila din 2009, potrivit companiei de cercetare GfK.
    Sectorul electrocasnicelor mici s-a redus cu 4,1%, iar cel al
    electrocasnicelor mari cu 6,7%. Cu toate acestea, perioada a fost
    cea mai buna din acest an, majoritatea categoriilor de produse
    avand crestere raportat la trimestrul al doilea.

    “Piata romaneasca de echipamente electrocasnice premium este
    inca tanara, dar experienta noastra de pana acum demonstreaza ca
    romanii tind sa fie atrasi de produsele cu un grad ridicat de
    calitate”, considera Stavros Politis, Export Manager Miele pentru
    Europa de Sud-Est. Din 2008 incoace, sustine el, comportamentul de
    consum a evoluat, in sensul ca oamenii sunt dispusi sa plateasca
    mai mult pentru un produs, atat timp cat inteleg beneficiile lui si
    vor un bun cu adevarat durabil: “Putem spune ca am urcat o treapta
    mai sus in procesul de maturizare a pietei”.


    Cel mai ieftin aspirator Miele costa la raft 700 de lei, dublu
    fata de media celorlalti producatori. “Tinand cont ca vindem cam
    150-200 de bucati pe luna, mi se pare foarte bine pentru un produs
    proaspat lansat, care nu a beneficiat de foarte multa publicitate
    pana la ora actuala”, adauga directorul de vanzari. Incepand din
    vara, firma are contracte de distributie pentru aspiratoare cu
    marii comercianti din domeniul electrocasnicelor, iar pe baza
    vanzarilor de pana acum, “ne asteptam la cresteri foarte bune, mai
    ales pe acest segment”.

    Popescu afirma ca in afara de produsele de top exista si oferta
    pentru persoanele cu venituri medii, diferenta fiind data de faptul
    ca aparatele au in acest caz mai putine functii. “In ce priveste
    comportamentul de consum, nu cred ca se poate vorbi de produse prea
    scumpe pentru consumatorii romani”, declara la inceputul acestui an
    pentru BUSINESS Magazin Dragos Salamac, team leader al BenQ
    Romania. Analizand insa orientarea generala, spune Salamac, se
    observa ca in 2009, o parte importanta a cumparatorilor de produse
    premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
    ce o alta categorie “si mai importanta” a inceput sa aprecieze
    produsele ieftine. “De altfel, chiar si marcile considerate premium
    pana acum au inceput sa se adreseze prin anumite produse
    segmentului mediu de cumparatori.

    “Consumatorul de produse electrocasnice de lux, sustine Leo
    Popescu, este o persoana educata, care a calatorit foarte mult si a
    avut ocazia sa vada in alte tari ce inseamna confortul
    «electrocasnic». Nu este acelasi profil de cumparator ca la o
    masina de lux, unde ideea de a iesi in evidenta este mult mai mare.
    Oamenii chiar le iau sa le foloseasca in casa, sa-si faca viata mai
    usoara”, spune el. In plus, consumatorul educat nu ia decizia de
    cumparare decat dupa o lunga analiza a pietei; sunt comparate
    ofertele diferitelor branduri, se citesc forumuri de specialitate –
    e un proces de durata. Spre exemplu, cei ce vin in showroom-ul
    Miele stiu deja ce vor sa cumpere si sunt foarte putini veniti doar
    sa se uite.