BusinessMagazin

Tag: China

  • Huawei, concurenţă serioasă pentru Samsung. Compania chineză lansează propriul model de telefon pliabil, mai ieftin decât varianta lui coreeană

    Lansarea smartphone-ului 5G Mate X a fost întârziată de două ori în acest an, întrucât Huawei, al doilea producător de smartphone-uri din lume, a fost nevoit să se ocupe de întreruperile tehnice de aprovizionare cauzate de plasarea pe listă neagră comercială impusă de SUA în mai.

    Această mişcare a afectat vânzările de smartphone-uri ale Huawei în Europa. Cu toate acestea, compania a înregistrat venituri în creştere cu 27% în trimestrul al treilea datorită vânzărilor solide din China şi datorită livrărilor realizate înainte de interzicerea din mai.

    Noul smartphone, un concurent pentru modelul Samsung Galaxy Fold, care a fost introdus pe piaţă luna trecută, va fi lansat oficial pe 15 noiembrie în China, la preţuri începând de la 16.999 de yuani (2.403 dolari), a spus un purtător de cuvânt al Huawei.

    De asemenea, compania a anunţat că îşi menţine planul său global de lansare.

    Washingtonul susţine că Huawei, de asemenea cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, reprezintă un risc pentru securitatea naţională, deoarece echipamentele sale ar putea fi folosite de Beijing pentru a spiona – fapt negat în mode repetat de compania din Shenzhen.

  • Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020

    Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.

    Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.

    „Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.

    Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.

    „În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.

    Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.

    Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.

    „Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.

     

     

  • Jack Ma, co-fondatorul Alibaba şi cel mai bogat om din China, şi-a petrecut 10 ani pregătindu-se de retragerea din companie

    Jack Ma, co-fondatorul Alibaba (cel mai mare site de e-commerce din China) nu a luat uşor decizia de luna trecută de a se retrage din companie, potrivit CNBC. Antreprenorul în vârstă de 55 de ani a anunţat în septembrie 2018 că va renunţa peste exact 12 luni la poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie din cadrul companiei.

    În timpul unei conferinţe Forbes Global CEO de marţi, Ma declarat că ideea retragerii l-a lovit încă din 2004, după ce un investitor i-a spus spus că nu este competent în poziţia de director executiv. Cu toate acestea, abia în 2009, când compania a aniversat 10 ani de existenţă, a început să îşi planifice viitorul.

    „În acea zi am început să mă gândesc că ar trebui să mă pregătesc de retragere”, a declarat Ma unui public din Singapore. „Am decis în acea zi că pe 20 septembrie 2019, la 20 de ani de la inaugurare, va fi şi ziua în care voi părăsi compania.”

    Ma a spus în mai multe rânduri că un scenariu ideal ar fi acela în care compania ar exista timp de 102 ani şi să se întindă, astfel, pe trei secole. Pentru a-şi duce visul la capăt, Ma a dezoltat împreună cu echipa sa un sistem de leadership puternic, prin care se valorizează noi moduri de gândire şi muncă. „Un sistem care are o conducere corectă… un sistem care poate crea, poate descoperi şi instrui o mulţime de lideri.” Antreprenorul a declarat că şi-a căpătat inspiraţia din studiul Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite şi din studiul sistemului Parlamentului Britanic şi ale politicii din timpul Imperiului Roman, cu scopul final fiind construirea unei meritocraţii autentice.

    „Am petrecut aproape un an încercând să creăm un sistem în care angajaţii se pot lupta pentru viziunea şi valorile pe care compania le reprezintă. Compania ar trebui să depindă de un sistem de conducere puternic, de oameni şi de cultură. Sistemul este cel care ţine o companie în viaţă timp de 102 ani. Nu o singură persoană.”

    Jack Mo se află în prezent pe locul 20 în topul celor mai bogaţi oameni din lume şi este cel mai bogat om din Asia, cu o avere estimată la 41.7 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Jack Ma, co-fondatorul Alibaba şi cel mai bogat om din China, şi-a petrecut 10 ani pregătindu-se de retragerea din companie

    Jack Ma, co-fondatorul Alibaba (cel mai mare site de e-commerce din China) nu a luat uşor decizia de luna trecută de a se retrage din companie, potrivit CNBC. Antreprenorul în vârstă de 55 de ani a anunţat în septembrie 2018 că va renunţa peste exact 12 luni la poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie din cadrul companiei.

    În timpul unei conferinţe Forbes Global CEO de marţi, Ma declarat că ideea retragerii l-a lovit încă din 2004, după ce un investitor i-a spus spus că nu este competent în poziţia de director executiv. Cu toate acestea, abia în 2009, când compania a aniversat 10 ani de existenţă, a început să îşi planifice viitorul.

    „În acea zi am început să mă gândesc că ar trebui să mă pregătesc de retragere”, a declarat Ma unui public din Singapore. „Am decis în acea zi că pe 20 septembrie 2019, la 20 de ani de la inaugurare, va fi şi ziua în care voi părăsi compania.”

    Ma a spus în mai multe rânduri că un scenariu ideal ar fi acela în care compania ar exista timp de 102 ani şi să se întindă, astfel, pe trei secole. Pentru a-şi duce visul la capăt, Ma a dezoltat împreună cu echipa sa un sistem de leadership puternic, prin care se valorizează noi moduri de gândire şi muncă. „Un sistem care are o conducere corectă… un sistem care poate crea, poate descoperi şi instrui o mulţime de lideri.” Antreprenorul a declarat că şi-a căpătat inspiraţia din studiul Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite şi din studiul sistemului Parlamentului Britanic şi ale politicii din timpul Imperiului Roman, cu scopul final fiind construirea unei meritocraţii autentice.

    „Am petrecut aproape un an încercând să creăm un sistem în care angajaţii se pot lupta pentru viziunea şi valorile pe care compania le reprezintă. Compania ar trebui să depindă de un sistem de conducere puternic, de oameni şi de cultură. Sistemul este cel care ţine o companie în viaţă timp de 102 ani. Nu o singură persoană.”

    Jack Mo se află în prezent pe locul 20 în topul celor mai bogaţi oameni din lume şi este cel mai bogat om din Asia, cu o avere estimată la 41.7 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

     

  • După SUA a venit rândul Europei să lovească China cu taxe vamale

    Uniunea Europeană a decis impunerea unor taxe mai mari cu 50.3% pe exporturile marilor producători chinezeşti de de roţi. Decizia vine după ce companiile chinezeşti  din această industire au fost acuzate de concurenţă neloială, în contextul în care au vândut pe piaţa europeană aceste produse sub preţul de producţie. Taxelele vizează marii producători de roţi din China cum sunt Zhejiang Jingu Co. şi Xingmin Intelligent Transportation Systems Co.

     Această practică poartă denumirea de „dumping” şi are ca scop eliminarea concurenţei, scrie Bloomberg.

    Piaţa europeană de roţi din oţel destinate maşinilor, camioanelor şi altor autoturisme valorează 800 milioane de euro.

    Potrivit declaraţiei apărute în acestă săptămână în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, instrumentul executiv al Blocului European din care fac parte 28 de state, importurile de roţi din oţel din China au provocat „prejudicii materiale” importante producătorilor din Uniunea Europeană.

    Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Chinei sunt rezultatul final al unei acuzaţii de competiţie neloială adusă marilor producători chinezeşti de roţi din oţel de către Asociaţa Producătorilor Europeni de Roţi în februarie. Taxele au intrat în vigoare de vineri şi ar putea fi menţinute pentru următoarele şase luni, existând posibilitatea ca acestea să fie prelungite pentru următorii cinci ani.

    În cadrul acestei industrii activează 3.600 de oameni mai ales din Germania, Franţa, Cehia, Italia, România şi Polonia, potrivit datelor oferite într-un e-mail de Comisie.

    Ponderea combinată a exportatorilor chinezi de pe piaţa europeană a roţilor de oţel s-a dublat şi a ajuns la 5,3% în 2018, comparativ cu ponderea atinsă în 2015, conform datelor publicate de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial.

    Pentru 19 exportatori chinezi, printre care se numără şi Zhejiang Jingu şi Xingmin Intelligent Transportation Systems, taxele vamale au fost majorate până la pragul de 50.3%, în timp ce pentru restul producătorilor, acestea au atins un nivel de 66.4%.

     

     

  • Tehnologia chineză de supraveghere se răspândeşte la nivel global. Ce îngrijorări stârneşte a doua cea mai mare economie din lume

    A doua cea mai mare economie din lume a construit un vast program de supraveghere, format din milioane de camere şi soft-uri de recunoaştere facială. Dispozitivele, cocoţate pe stâlpii lămpilor, în afara clădirilor şi pe străzi, sunt capabile să recunoască persoane.

    Unele dintre cele mai valoroase firme tehnologice din China au fost implicate în astfel de proiecte în toată ţara. Dar această tehnologie este acum exportată pe măsură ce firmele de tehnologie ale ţării îşi extind amprenta globală.

    Companiile chineze de tehnologie – în special Huawei, Hikvision, Dahua şi ZTE – furnizează tehnologie de supraveghere bazată pe inteligenţa artificială în 63 de ţări, potrivit unui raport din septembrie realizat de Carnegie Endowment for International Peace. Din aceste naţiuni, 36 au semnat proiectul masiv de infrastructură chinez Belt and Road, iar Huawei furnizează tehnologie celor mai multe dintre ţări, potrivit raportului.

    Unele dintre aceste proiecte, numite „oraşe inteligente”, care includ tehnologii de supraveghere, sunt în curs de desfăşurare în ţările occidentale, în special în Europa, inclusiv în Germania, Spania şi Franţa, potrivit analizei Institutului australian de politică strategică (ASPI).

    Experţii au avertizat despre o serie de riscuri, inclusiv accesul potenţial la date de către guvernul chinez.

    „Cred că, uneori, presupunem că nu vom folosi în mod negativ această tehnologie, o folosim pentru a furniza servicii sau într-un mod transparent, acceptabil din punct de vedere social în societatea noastră”, spune Samantha Hoffman, membră a Cyber Center-ului ASPI, pentru CNBC. „Dar de fapt nu putem fi siguri de asta, pentru că problema nu este neapărat cum este implementată tehnologia, ci cine are acces la datele pe care le colectează”, a smai pus ea. „Dacă este o companie chineză precum Huawei şi datele se întorc în China, pot fi utilizate de către partid în orice mod posibil”, a conchis aceasta.

     

     

  • Reacţiile burselor din Europa şi din lume în anticiparea discuţiile Beijing – Washington: O companie din Europa se prăbuşeşte cu 20%

    Pieţele bursiere europene au înregistrat scăderi marţi dimineaţă în anticiparea rezultatelor discuţiilor purtate la nivel înalt pe frontul negocierilor comerciale dintre Washington şi Beijing, care trebuie să debuteze joi.

    Astfel, indicele bursier pan-european Stoxx 600 a scăzut cu 0,3%, sectorul cu cea mai mare scădere fiind serviciile financiare cu 0,3%, în contextul în care majoritatea sectoarelor şi majoritatea burselor au trecut pe roşu, potrivit CNBC.

    Speranţele investitorilor şi pieţelor pentru un proces semnificativ în discuţiile China-SUA s-au diminuat luni după ce Departamentul American de Comerţ a inclus 28 de companii din China pe „lista neagră” – ceea ce le opreşte din a face business cu companii americane – pe fondul unor acuzaţii potrivit cărora acestea ar fi implicate în abuzul etnicilor uiguri în provincia chineză Xinjiang.

    Tensiunile dintre Washington şi Beijing au fost alimentate în continuare de o controversă generată de un mesaj postat pe reţeaua de socializare Twitter de managerul general al echipei de baschet Houston Rockets.

    Acesta a postat un mesaj pro-democraţie în care susţine protestatarii din Hong Kong. După mesajul postat de acesta televiziunea de stat din China a suspendat difuzarea meciurilor NBA din presezon în China. Mai mult, site-urile platormei Alibaba au delistat produsele Houston Rockets în China.

    Carrie Lam, şefa executivă a Hong Kong-ului, nu elimină posibilitatea de a apela la ajutorul guvernului pentru a gestiona protestele istorice de masă care au loc în Hong Kong.

    Operatorul bursei din Hong Kong şi-a retras marţi oferta nesolicitată de preluare de peste 36 miliarde dolari lansată pentru London Stock Exchange Group, operatorul bursei londoneze, după ce nu a reuşit să câştige aprobarea board-ului britanic. Acţiunile London Stock Exchange au înregistrat la începutul şedinţei de marţi o scădere de 6,1%.

    Datele statistice publicate înainte de deschiderea şedinţelor de tranzacţionare arată marţi că producţia industrială din Germania a înregistrat un avans de 0,3%, faţă de aşteptări de scădere cu 0,1%, ceea ce sugerează că cea mai puternică economie din Europa ar avea o şansă de a evita recesiunea.

    În ceea ce priveşte companiile europene pe burse, acţiunile companiei Electrocomponents listată pe bursa din Londra au crescut cu 3,9% dimineaţă.

    În acelaşi timp, compania germană Qiagen, listată pe bursa din New York, a înregistrat o scădere de 21,3% la minimul ultimilor trei ani după ce vânzările din al treilea trimestru au ratat aşteptările, iar compania a anunţat plecarea CEO-ului Peer Schatz.

     

     

  • Cine va câştiga şi cine va pierde din războiul comercial dintre Statele Unite şi China

    Următoarele fabrici ale lumii nu vor fi în Asia de Sud, în contextul în care regiunea pierde în cursa de atragere a investiţiilor noi în producţie, scrie un editorialist al Bloomberg.

    Irene Yuan Sun consideră că Vietnamul va fi câştigătorul războiului comercial, pe măsură ce chinezii şi alţii producători se mută spre această ţară din Asia de Sud-Est.  Dacă există un pierzător, cel puţin în termeni de oportunităţi ratate, putem vorbi desspre ţările din Asia de Sud.

    În faţa costurilor în creştere, producătorii chinezi trebuie să decidă dacă să investească în tehnologii de automatizare sau să se relocheze.  Cea de-a doua variantă oferă oportunităţi imense pentru ţările mai puţin dezvoltate, în timp ce companiile chineze pot ajuta la reînvierea industrializării şi la transformarea economică de care au nevoie în noile lor case.

    S-ar putea să nu existe o astfel de şansă în această generaţie. Singura cale posibilă pentru o prosperitate de durată a fost construcţia unui sector de producţie care să fie conectat la lanţurile globale de valoare, care să crească nivelurile productivităţii şi care să creeze job-uri în toată economia.

    Dovezile arată că ţările din sudul Asiei au rămas în urmă în ceea ce priveşte atragerea de investiţii în producţie. Nu doar Vietnamul are un avantaj: ţările din Africa, de asemenea, consideră producţia o prioritate. Doar Etiopia a deschis peste 10 parcuri industriale în perioada recentă şi au pus bazele unei agenţii guvernamentale pentru a atrage investiţiile străine. Potrivit unui raport al World Bank, regiunea africană sub-sahariană este pe primul loc din punctul de vedere al reformelor încă din 2012.

    Chiar dacă PIB-ul total al Asiei de Sud este cu 70% mai mare decât al Africii, continentul a primit de trei ori mai mult şi jumătate din nivelul investuiţiilor din China spre Asia de Sud în 2012, cel mai recent an pentru care Naţiunile Unite au publicat statistici referitoare la investiţiile străine directe. În ultimii cinci ani, Institututul Întreprinderilor Americane care urmăreşte investiţiile globale din China a înregistrat 13 dealuri de investiţii în Africa şi doar nouă în Asia de Sud.

    Bangladesh oferă o perspectivă asupra problemei. Ţara trebuie să creeze 2 milioane de job-uri în fiecare an doar pentru a ţine pasul cu populaţia în creştere. Totuşi, în pofida unui sector al producţiei în creştere, nu poate să reducă birocraţia şi să realizeze reformele de care este nevoie pentru a atrage investiţii şi a diversifica producţia de haine. În ultimii câţiva ani, Bangladesh a scăzut pe locul 176 din 190 de ţări într-un clasament al gradului de dificultate în ceea ce priveşte modul în care se fac afacerile (Ease of Doing Business). Compania cu origini în Bangladesh DBL Group investeşte într-o nouă facilitate de producţie de îmbrăcăminte care va genera 4.000 de locuri de muncă – în Etiopia.

    „Fantezia, mai întâlnită mai ales în India, că o ţară poate cumva să facă un salt mare de la o economie preponderent rurală, care se bazează pe agricultură, înspre una ce se bazează pe servicii, este doar atât: o fantezie. Africa de Sud nu îşi poate permite să piardă şansa de a creşte sectorul producţiei”, concluzionează editorialistul de la Bloomberg.

  • 70 de ani de la instalarea Partidului Comunist în China

    În cadrul festivităţii, la care au participat oficiali ai statului şi ai forţelor armate chineze, elementul central a fost parada prin intermediul căreia autorităţile chineze au expus, în premieră pentru unele tehnologii, potenţialul militar şi rezultatele dezvoltării economice a Chinei. Regimul politic din China este unul socialist, în vreme ce regimul economic tinde spre capitalism, unul marcat însă de intervenţii repetate ale statului în mediul privat şi influenţat de numărul mare de companii deţinute, parţial sau integral, de guvern.

  • Cinci riscuri uriaşe pentru fragila economie mondială

    10 ani de la criza creidetelor ipotecare din SUA, care a declanşat o undă de şoc uriaşă în întreaga lume, economia mondială se confruntă cu o situaţie nu tocmai favorabilă, iar cinci riscuri majore enumnerate de CNBC pot accentua stresul economic şi financiar.

    Perspectiva unei alte recesiuni globale este reală, în Statele Unite şi în cele mai mari economii din Europa şi Asia.

    Primul risc este cel al unei încetiniri a economiei SUA. „Când America strănută, lumea se îmbolnăveşte de gripă”, se spune. Şi, pe măsură ce efectele relaxării impozitelor, în valoare de 1,5 trilioane de dolari, impuse de preşedintele Donald Trump încep să se reducă, economia Statelor Unite arată că este pe cale să strănute. Din aprilie până în iunie, investiţiile în afaceri au scăzut cu 1% faţă de acelaşi trimestru din 2018. În plus, încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni în septembrie. De asemenea, aşteptările consumatorilor cu privire la perspectivele pe termen scurt au scăzut brusc în aceeaşi lună. Producţia industrială a scăzut la cel mai scăzut nivel din 128 de luni, ceea ce a dus la o scăderea cu 800 de puncte a indicelui Dow Jones în doar două zile. Şi profiturile corporaţiilor au scăzut. S&P 500 înregistrând o scădere a veniturilor atât în ​​primul trimestru cât şi în cel de-al doilea trimestru ale anului 2019. Fed se aşteaptă acum la o creştere economică de 2,2% în acest an, sub ţinta de 3% a administraţiei Trump. Pilula este îndulcită de creşterile din retail, care continuă să depăşească previziunile, precum şi scăderea şomajului şi majorarea veniturilor.

    Datoriile Chinei sunt al doilea factor de risc. China şi-a alimentat economia din datorii, iar numerele au devenit uimitor de mari. Institute of International Finance (IIF) din Washington a estimat că, în primul trimestru al anului 2019, valoarea totală a datoriilor companiilor, populaţiei şi guvernamentală din China a atins 303% din PIB. China spune că poate gestiona situaţia, însă pârghiile de politică sunt împiedicate de riscul de a accelera încetinirea creşterii economice, care se resimte deja. Agenţia de rating Moody’s a confirmat ratingul datoriei A1 din China în iulie a acestui an, dar a avertizat: „Episoadele de stres financiar pentru unele bănci locale sau companii de stat vor continua să testeze capacitatea guvernelor centrale şi regionale de a preveni contagiunea“. În ultimul deceniu, China a reprezentat aproximativ o treime din creşterea economică globală în fiecare an. Orice aterizare dură pentru economie ar afecta imediat alte părţi ale lumii, iar investitorii s-ar grăbi să îşi protejeze activele. Analiştii spun că principala problemă a Chinei este datoria corporativă, care a crescut constant de la criza financiară globală din 2008.

    Protestele din Hong Kong sunt al treilea risc. Tulburările publice din Hong Kong au avut loc de mai bine de patru luni. Au început ca o opoziţie la influenţa puterii Chinei continentale, dar acum au apărut şi solicitări de reformă a proprietăţii. Dar Hong Kong este un hub esenţial pentru activităţi financiare şi pentru comerţ. Bank for International Settlements a calculat că oraşul a efectuat tranzacţii valutare în valoare de 437 miliarde de dolari în 2016. De asemenea, este o sursă uriaşă de export – livrând mărfuri în întreaga lume. Centrul financiar acţionează ca o poartă de intrare şi de ieşire pentru economia chineză, prin intermediul băncilor care se astabilesc aici. Prin urmare, tulburările civile continue ar putea afecta economiile din întreaga lume, deoarece comerţul şi investiţiile sunt perturbate. În cazul în care China va vrea să îşi consolideze influenţa şi mai mut, atunci ar putea fi pus sub semnul întrebării viitorul aranjamentului „o singură ţară, două sisteme”, consemnau în 1997.

    Situaţia din Argentina. La începutul anului 2019, renumitul investitor Mark Mobius a anunţat că firma sa nu va mai investi în Argentina. „Calitatea vieţii a scăzut; nivelul învăţământului a scăzut şi nu suntem mulţumiţi de situaţia macroeconomică”, a spus investitorul, care a spus că îşi va schimba poziţia doar dacă preşedintele Mauricio Macri va obţine un mandat la alegeri. Votul a venit în august, Macri a pierdut, iar piaţa l-a urmat pe Mobius. Bursa din Argentina a scăzut cu peste 30% în zilele următoare votului. cea mai mare cădere de acest fel pe plan mondial, din 1950. În orele imediate de după vot, peso a pierdut 15% din valoare faţă de dolarul american. Acest lucru va face împrumuturile în dolari mai scumpe. Ţara are datorii scadente în valoare de 80 de miliarde de dolari în 2019 şi 2020, iar perspectivei ca ţara să îşi dorească rostogolirea datoriilor, pentru a treia oară în mai puţin de 20 de ani, este din ce în ce mai puternică. Andrea Iannelli, directorul investiţiilor la Fidelity International, a declarat, în august, pentru CNBC, că se aştepta ca situaţia să afecteze şi alte state.

    Căderea „dictatorului preferat” al lui Trump este al cincilea risc. Luna trecută, mijloacele de informare din întreaga lume au raportat manifestaţii împotriva guvernului egiptean în mai multe oraşe, inclusiv Alexandria şi capitala Cairo. Manifestările din Egipt sunt ilegale fără aprobarea guvernului din 2013, când preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a condus o lovitură de stat împotriva lui Mohamed Morsi. Morsi a murit în timpul procesului din iunie. Protestele au avut un efect direct asupra bursei egiptene EGX 30, provocând o scădere de 11% care a eliminat toate câştigurile acumulate în 2019. Analistul Farouk Soussa de la Goldman Sachs a declarat într-o notă din septembrie că impactul negativ asupra activelor din Egipt ar putea fi mai susţinut dacă instabilitatea politică continuă. Cifrele Departamentului de Stat arată că investiţiile directe ale SUA în Egipt au fost de 21,8 miliarde de dolari şi relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit recent. Se spune că preşedintele Donald Trump a întrebat „Unde este dictatorul meu preferat?” când aşteaptă să se întâlnească cu Sisi la summitul G-7 din august. Sisi a consolidat legăturile cu Arabia Saudită vecină. Orice încercare de a-l înlătura ar duce probabil la creşterea tensiunilor, cel puţin pe termen scurt, între Riyadh şi Cairo.