BusinessMagazin

Tag: buget

  • ANALIZĂ: România la Jocurile Olimpice de iarnă, blocată între un buget auster şi lipsa performanţelor

     La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator.

    Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian Ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. “Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră”, a declarat Ţicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsura Guvernului de reeşalonare a creditelor nu a fost discutată în USL – surse

     Potrivit surselor citate, măsura nu a fost discutată la nivelul USL, fiind promovată de Ministerul de Finanţe, condus de liberalul Daniel Chiţoiu, prin intermendiului ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea.

    De asemenea, propunerea s-ar fi numărat printre mai multe soluţii concepute la nivelul ministerului, au relatat aceleaşi surse.

    Cea mai mare parte a liderilor PNL au aflat de această măsură la momentul anunţării oficiale de către Guvern, au mai menţionat sursele citate.

    De altfel, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a declarat miercuri seară la TVR că măsura Guvernului privind reeşalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată şi agreată în PNL, menţionând că în opinia sa nu este o măsură liberală şi va solicita clarificări la Delegaţia Permanentă a partidului.

    Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării Consiliului Local Bistriţa

     Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), a declarat, miercuri, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuţie la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti “nu este una care să ne îngroape”.

    “Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult.

    Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării Consiliului Local Bistriţa

     Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), a declarat, miercuri, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuţie la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti “nu este una care să ne îngroape”.

    “Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanţat în fiecare an construcţia lăcaşurilor de cult la toate bisericile din Bistriţa, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ţinem seama că legea spune că finanţarea se face pe baza cererii unităţii centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistriţa să fie luaţi fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult.

    Eu cred că noi, ca bistriţeni, ca români, avem datoria să susţinem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo şi să susţinem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcţie vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 7.000 de firme, în etapa următoare pentru minimis

    IMM-urile au putut să depună cereri pentru ajutorul de minimis în perioada 15 ianuarie, ora 10:00, 24 ianuarie, ora 20.00, interval în care au fost înscrise în program 7.138 de firme. Dintre acestea, 7.082 au obţinut punctajul minim, de 60 de puncte, pentru a trece în etapa de verificare a dosarelor, potrivit datelor Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.

    Ajutorul de minimis pentru IMM-uri, în cuantum de maxim 100.000 de euro, acoperă 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare, iar perioada de acordare este de doi ani fiscali. Cele mai multe înscrieri în program s-au făcut în Bucureşti (927 IMM-uri), Cluj (474 IMM-uri), Timiş (357 IMM-uri) şi Bihor (345 IMM-uri).

    IMM-urile trebuie să menţină locurile de muncă existente la data înregistrării cererii de finanţare şi să creeze până la finalizarea investiţiei, dar şi să menţină ulterior pentru o perioadă de trei ani locurile de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni.

    Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste ajutoare cel puţin 1.111 de IMM-uri, dacă toate solicitările ar viza nivelul maxim al ajutorului de minimis. Ajutoarele se vor acorda pe baza unor punctaje şi nu pe principiul primul venit – primul servit.

  • Penalităţi de 10-25% pentru firmele care nu-şi declară integral veniturile

    Sistemul va fi introdus de Guvern ca parte a unui set de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.

    “Prin noul sistem, firmele care declară administraţiei fiscale un anumit venit care se dovedeşte însă a fi cu până la 10% mai mic decât valoarea reală vor fi penalizate cu 10% din diferenţă, iar cele care declară venituri mai mici cu peste 10% comparativ cu suma reală vor fi penalizate cu 25% din diferenţa nedeclarată”, au afirmat sursele.

    Pachetul de măsuri privind modificarea sistemului de penalităţi la plata datoriilor bugetare, limitarea comisioanelor interbancare, plafonarea plăţilor în numerar, introducerea caselor de marcat cu jurnal economic şi îmbunătăţirea procedurii de rambursare a TVA va fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare.

  • Eşec pe toată linia pentru Finanţe şi ANAF în strângerea veniturilor din taxe şi contribuţii sociale pe anul trecut

    Însă faţă de ceea ce şi-a propus guvernul la indicatorul care sintetizează performanţa strângerii de bani la buget, şi anume ponderea în PIB a veniturilor bugetare, execuţia pe 2013 arată un nivel al veniturilor de 32% din PIB faţă de programul iniţial de 33,6% din PIB. 

    În mod normal, acum ar trebui să urmeze o conferinţă a premierului Ponta în care să explice ce a făcut faţă de ceea ce şi-a asumat în „Bugetul cetăţeanului“ şi de ce România a pierdut 2,3 miliarde de euro (1,6% din PIB) la buget pentru că nu a reuşit să strângă banii în măsura în care a crescut economia. De ce din banii noştri s-au pierdut 2,3 miliarde de euro?

    Pentru că 2013 a fost un an paradoxal: creşterea economică a fost de două ori mai mare decât cea bugetată iniţial (adică aproape 3% faţă de 1,6% în proiectul de buget), dar guvenul a trebuit să ajusteze în jos veniturile bugetare şi implicit cheltuielile pentru că nu a reuşit să strângă bani la buget, aşa cum îşi asumase. Dar situaţia este atât de gravă încât nu numai că ponderea veniturilor la buget a scăzut în PIB pentru că PIB-ul „a alergat“ cu o viteză mai mare decât veniturile, ci pur şi simplu veniturile la buget au fost mai mici faţă de ceea ce şi-a propus guvernul şi în valoare absolută.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt primele criterii pentru români la achiziţia unui autoturism

     Astfel, 77% dintre cei intervievaţi au ales consumul de combustibil, 60% fiabilitatea şi 59% costurile cu întreţinerea.

    La distanţă relativ mare se află siguranţa autoturismului/testele NCAP (28%), iar pe locurile următoare în topul criteriilor se află aspectul exterior (18%) şi cel interior (12%).

    “Procentajul relativ scăzut al acestor ultime două criterii denotă o alegere mai degrabă raţională a românilor când vine vorba despre alegerea maşinii”, notează studiul realizat de Daedalus Millward Brown pentru portalul vezicatface.ro

    Mărimea portbagajului este unul dintre primele trei criterii pentru 11% dintre respondenţi, cu un procent în plus faţă de cei 10% care se uită la păstrarea valorii în timp a autoturismului (deprecierea auto) atunci când cumpăra o maşină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul oferă în 2014 tinerilor care vor să-şi deschidă o afacere un buget de 5 mil. euro

    Bugeul alocat de statul român pentru programul demarat în 2011 a fost de 4,95 mil. euro în primul an, de 6,95 mil. euro în 2012 şi de 5,5 mil. euro anul trecut.

    Iată ce condiţii trebuie să îndeplineşti pentru a obţine 10.000 de euro de la stat pentru prima ta afacere:

  • Locuinţe cu 3 camere executate silit, la vânzare la mai puţin de 30.000 euro, inclusiv în Bucureşti. Care sunt cele mai atractive OFERTE

     Pe de altă parte, persoanele care au un buget mai mare, de până la 50.000 de euro, pot cumpăra locuinţe executate silit cu până la cinci camere, într-un bloc construit după anul 2000.

    Printre cele mai interesante proprietăţi aflate în executare silită, listate pe portalul imobiliar se numără un apartament cu două camere, de 41 metri pătraţi în zona Griviţa-Gara de Nord, scos la vânzare de Smarthousing, divizia Volksbank de valorificare a activelor imobiliare, la un preţ de pornire de 119.014 lei (circa 26.500 de euro). Locuinţa este situată la parterul unui bloc construit în anul 1965, iar valoarea sa de piaţă este estimată la 158.685 de lei (circa 36.000 de euro).

    La un preţ asemănător, respectiv 26.900 de euro, OTP Real Estate Services scoate la licitaţie un apartament cu trei camere. Locuinţa este situată în sudul Capitalei, zona Giurgiului, şi are o suprafaţă utilă de aproape 63 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro