BusinessMagazin

Blog

  • Predoiu: Socialiştii germani n-au aruncat cu găini moarte peste gardul oponenţilor, ca PSD

    ” Văd că, în fiecare zi, dânsul (n.r.-Victor Ponta) ne dă lecţii de democraţie şi invocă drept exemplu buna cooperare dintre partidul doamnei Merkel şi socialiştii germani”, a spus Predoiu într-o conferinţă de presă, remarcând faptul că există “o mare diferenţă între conduita premierului şi a partidului său şi cea a socialiştilor germani”.

    “Socialiştii germani nu au emis ordonanţe de urgenţă prin care s-au racolat neconstituţional primari, aşa cum a făcut Guvernul domnului Ponta (…) Tot aşa, socialiştii germani nu şi-au jignit partenerii de dialog politic, n-au aruncat cu găini moarte peste gardul oponenţilor, ei au în general o cu totul altă conduită în discuţiile politice”, a exemplificat prim-vicepreşedintele PNL

    În consecinţă, “PNL cere premierului să se alinieze unor principii de dialog politic european şi atunci, fără îndoială, va găsi un dialog bazat pe argumente”, a conchis Predoiu.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a declarat, luni, în debutul şedinţei BPN, că Germania dă României un exemplu inteligent: de conlucrare a creştin-democraţilor cu social-democraţii, el susţinând că această situaţie trebuie înţeleasă şi în România, dorinţa PNL de a avea toată puterea fiind un “lucru rău”.

    ” (…)mă văd cu ministrul de Externe german, domnul Steinmeier. Dincolo de întâlnirea guvernamentală, vreau doar să apreciez faptul că domnul Frank-Walter Steinmeier, ca şi vice-cancelarul Sigmar Gabriel, sunt social-democraţi şi că Germania ne dă un exemplu foarte bun de faptul că pot să lucreze împreună creştin-democraţii, cancelarul Merkel, şi ceilalţi, cu social-democraţii pentrui ţara lor. Poate înţelegem şi noi din exemplul ăsta inteligent, că putem să lucrăm împreună şi că dorinţa noului PNL de a avea ei toată puterea, fără să ştie ce să facă cu ea, e un lucru rău pentru România”, a spus preşedintele PSD.

    Anul trecut, în 11 noiembrie, mai multe găini, unele dintre ele moarte, au fost aruncate în curtea sediului ACL din Şoseaua Kiseleff, păsările având la gât bileţele pe care scrie: “Eu sunt Iohannis”,”Mi-e frică de dezbatere”. Incidentul a avut loc cu puţin timp înainte de sosirea la sediul ACL a preşedintelui PPE, Joseph Daul, care urma să aibă o întâlnire cu Klaus Iohannis, Vasile Blaga şi Anca Boagiu.

    Deputatul PSD Florin Iordache a declarat, atunci, pentru MEDIAFAX, că “în niciun caz” PSD nu a fost implicat în incidentul din curtea sediului ACL, susţinând că reprezentanţii ACL “şi-au aruncat singuri găinile în curte”. “Reprezentanţii ACL şi-au aruncat singuri găinile pentru a crea un element de presă, fiindu-le frică cu candidatul lor Klaus Iohannis, care de fiecare dată când iese spune numai bazaconii”, susţinea Iordache, membru al Consiliului Naţional al PSD.

    În final, mai mulţi angajaţi ai ANSVSA, echipaţi cu combinezoane albe, mănuşi şi ciorapi din plastic, au venit la sediul ACL, unde au strâns găinile împrăştiate prin curte şi le-au pus în saci şi containere. Reprezentanţii instituţiei declarau pentru MEDIAFAX că au fost ridicate din curtea ACL 58 de găini moarte şi 28 de găini vii.

  • Judas Priest concertează la Bucureşti, la complexul Romexpo, pe 1 iulie – VIDEO

    Puţine trupe se pot lăuda cu o carieră comparabilă cu cea a formaţiei Judas Priest. “Zeii” heavy metalului au avut o influenţă greu de ignorat pentru generaţii întregi de artişti, potrivit unui comunicat al organizatorilor. Trupa a vândut peste 50 de milioane de albume la nivel mondial, are în spate peste patru decenii de activitate, iar “Redeemer of Souls” este cel de-al 17-lea disc al ei.

    Un clasic Judas Priest, “Redeemer of Souls” a fost lansat în vara anului trecut şi a marcat debutul în studio al lui Richie Faulkner. “Ridicăm mereu ştacheta, iar «Redeemer of Souls» este o colecţie metal epică, se potriveşte perfect cu piesele noastre clasice”, spun membrii trupei.

    “Cuvântul epic este aruncat prea des în lumea muzicii, dar «Redeemer of Souls» este, cu adevărat, epic. De la vocea puternică a lui Rob Halford la riff-urile monstruoase şi la solo-urile de chitară în crescendo ale lui Glenn Tipton şi Richie Faulkner, «Redeemer of Souls» îşi poartă ascultătorii într-o călătorie metal fantastică de la început până la sfârşit”, a scris Spencer Kaufman, de la Loudwire.com.

    Trupa Judas Priest a intrat în atenţia publicului în anul 1974, cu albumul de debut “Rocka Rolla”. Britaniciii au lansat unele dintre cele mai bune albume heavy metal ale tuturor timpurilor, precum “British Steel” (1980), “Screaming for Vengeance” (1982), “Painkiller” (1990) şi “imnuri” rock precum “Breaking the Law”, “Living After Midnight” şi “You’ve Got Another Thing Coming”.

    În presale, până pe 16 martie inclusiv, toate biletele au 10% reducere şi pot fi cumpărate la preţurile de 117 lei (zona B), 171 de lei (zona A) şi 243 de lei (golden ring). Începând cu data de 17 martie, biletele costă 130 de lei, 190 de lei şi 270 de lei. Biletele pot fi cumpărate online, de pe www.eventim.ro, şi din reţeaua Eventim (magazinele Germanos, Vodafone, Orange, Domo, librăriile Humanitas, librariile Cărtureşti).

     

  • VREMEA marţi şi miercuri: Prognoza meteo în ţară şi în Bucureşti

    Cerul va avea înnorări temporare, exceptând în prima jumătate a zilei partea de nord-vest a ţării unde va fi variabil. Se vor semnala precipitaţii slabe cantitativ, îndeosebi ploi, pe arii restrânse în Oltenia şi izolat în rest, iar în Munţii Banatului şi în Carpaţii Meridionali local vor cădea precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări trecătoare în sud-est şi la munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -5 şi 4 grade, mai scăzute în depresiunile intramontane spre -9 grade. În zonele joase de relief, dimineaţa şi noaptea, cu totul izolat va fi ceaţă.

    BUCUREŞTI

    Vremea va fi apropiată de normalul termic al perioadei. Cerul va fi temporar noros şi trecător, în cursul zilei, este posibil să plouă slab. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 1 grad.

    MIERCURI

    În majoritatea regiunilor vremea va fi uşor mai caldă decât ar fi normal pentru această dată, maximele termice urmând a se încadra între 6 şi 13 grade, iar cele minime între -2 şi 4 grade. Cerul va avea înnorări, mai accentuate seara şi noaptea şi vor cădea precipitaţii slabe, mixte, la munte şi sub formă de ploaie, local în est, nord şi centru şi pe arii restrânse în restul teritoriului. În a doua partea a nopţii, lapoviţe şi fulguieli se vor semnala şi în partea de est a Transilvaniei, iar în Carpaţii Orientali vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă. Dimineaţa, în zonele joase de relief, izolat va fi ceaţă.

     

  • Orban, reacţie la Ponta: Nu poţi califica depunerea unei moţiuni drept o formă de scandal

    Orban a fost întrebat cum vede declaraţiile premierului Victor Ponta, care a susţinut că PNL face un ”scandal non-stop” şi moţiunea simplă depusă pe tema fondurilor europene ar putea duce la blocarea acestor fonduri.

    ”Eu nu aş califica depunerea unei moţiuni de către PNL ca o formă de scandal, este un drept constituţional, şi mai ales este o necesitate să discutăm la nivelul Parlamentului despre ce mai poate fi făcut pentru a maximiza absorbţia fondurilor europene pe exerciţiul 2007-2013, şi mai ales despre ce trebuie făcut pentru a nu repeta greşelile pe care le-am făcut în primul exerciţiu bugetar, respectiv în exerciţiul 2014 – 2020. De altfel, moţiunea noastră exact asta urmăreşte, şi anume, într-o dezbatere parlamentară ministrul Fondurilor europene, împreună cu parlamentarii, să contureze nişte soluţii astfel încât să nu mai ajungem în situaţia în care se găseşte astăzi premierul Ponta, care să se laude că avem un grad de absorbţie de 55%”, a afirmat Orban.

    El a menţionat că şi PSD şi PNL au partea lor de responsabilitate în privinţa fondurilor europene.

    ”Dacă lucrurile au fost atât de roz de ce a simţit nevoia ministrul fondurilor europene să-i înlocuiască pe aproape toţi directorii de autorităţi de management de la programele care se găsesc în coordonarea domniei sale? Dacă lucrurile sunt atât de roz, din perspectiva PSD, de ce în momentul de faţă nu există nicio decontare făcute din cele 460 de milioane de euro, aproximativ, pe POSDRU. Dacă lucrurile sunt atât de roz, de ce nici până astăzi nu este aprobat PNDR pentru exerciţiul 2014 – 2020?”, a mai spus Orban.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a susţinut, luni, în debutul şedinţei BPN, referindu-se la moţiunea simplă depusă de PNL pe tema absorbţiei fondurilor europene, că “scandalul non-stop” făcut de liberali poate avea ca efect negativ, la Bruxelles, oprirea fondurilor europene.

    “Există un singur efect negativ: scandalul non-stop făcut de PDL-PNL, la Bruxelles poate să ducă la ideea că românii acolo se ceartă, e rău că le-am dat fonduri europene, mai bine le oprim din nou, cum le opriseră în 2011“, a spus Ponta.

    El a arătat că moţiunea PNL este “demagogică”, în condiţiile în care gradul de absorbţie a crescut în guvernarea comună cu PNL.

    “Vreau să arătăm foarte clar demagogia moţiunilor pe fonduri europene, pe lângă faptul că nu are fundament. Am preluat în 2012 cu 7% absorbţie, suntem la 55%, dar am şi guvernat împreună. Adică împreunăcu liberalii am reuşit aceste succese, chiar dacă acum ne critică pentru ele“, a spus Ponta.

  • Steinmeier: Raportul MCV arată progrese. Miniştrii de interne trebuie să decidă paşii privind Schengen

    Întrebat dacă situaţia de securitate din regiune ca urmare a conflictului din Ucraina pune în pericol aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită în România, a declarat: “Multe s-au schimbat în Europa în urma conflictului din estul Ucrainei (…) dar conflictul nu are nimic de-a face cu condiţiile aderării la Spaţiul Schengen. Statele care nu sunt membre trebuie să lucreze în continuare pentru a le îndeplini”.

    “Ştiu că nu numai în Bulgaria ci şi aici în România eforturile făcute în ultimii ani au fost considerabil întărite. Ultimul raport al Comisiei Europene (raportul MCV – n.r.) evidenţiază progresele făcute mai ales în ceea ce priveşte consolidarea independenţei justiţiei şi acum miniştrii de interne trebuie să decidă următorii paşi. Suntem pregătiţi să sprijinim în mod deschis acest proces de discuţie”, a precizat şeful diplomaţiei germane, într-o conferinţă de presă comună cu omologul român, Bogdan Aurescu.

    La rândul său, ministrul român de Externe a precizat că aderarea României la Schengen va întări securitatea acestui spaţiu.

    “România acţionează deja ca un stat Schengen de facto, avem foarte multe realizări din punctul de vedere al întăririi spaţiului european împotriva migraţiei ilegale, împotriva altor tipuri de ameninţări. Aderarea la Spaţiul Schengen nu va face decât să ne crească eficienţa în acest tip de activitate şi evident că putem să dovedim aceste afirmaţii cu argumente concrete”, a precizat Bogdan Aurescu.

    Ministrul de Externe a spus că l-a asigurat pe Frank-Walter Steinmeier că “România este pe deplin pregătită să asigure securitatea graniţelor externe ale UE şi să contribuie în acest mod la întărirea securităţii Spaţiului Schengen”.

    “Am convenit să lucrăm împreună pentru a identifica o soluţie în perioada următoare”, a mai spus Bogdan Aurescu.

    Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, aderarea la Spaţiul Schengen reprezintând un drept şi o obligaţie asumate prin Tratatul de Aderare.

    La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne au salutat finalizarea cu succes, de către România şi Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică.

    Parlamentul European a dat, pe 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderării celor două state la Schengen. Prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, PE a reconfirmat susţinerea pentru extinderea Spaţiului Schengen.

    Însă mai multe state europene, cel mai adesea Olanda, Germania sau Finlanda, s-au opus aderării celor două ţări, invocând progrese insuficiente în lupta împotriva corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a combaterii crimei organizate.

  • Procuroarea Lora Constantinescu, eliberată din funcţie de Iohannis, după condamnarea la închisoare

    Semnarea decretului de eliberare din funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis a venit după ce Lora Constantinescu, fost prim-procuror adjunct al Parchetului Judecătoriei Buftea, a fost găsită vinovată, la începutul lunii martie, de trafic de influenţă şi condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare.

    Instanţa a mai dispus în cazul Lorei Constantinescu interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cinci ani, decizia fiind definitivă.

    Preşedintele a mai semnat decretele privind eliberarea din funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Aureliei Motea, eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Ploieşti a lui Traian Logojan şi eliberarea din funcţia de judecător grad profesional de curte de apel la Tribunalul Neamţ a lui Iulian Mitrofan, pe motiv de pensionare.

    Klaus Iohannis a mai semnat luni decretul privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea, colonelului Cobiliţă Ioan, din Ministerul Apărării Naţionale şi trecerea acestuia în rezervă cu noul grad.

     

  • Barcelona a văzut 
telefoanele viitorului. Cel puţin aşa era planul

    Bogdan Angheluţă, Barcelona

    Lansările de acest an, cel puţin din punctul de vedere al smartphone-urilor, nu au adus prea multe surprize. LG a prezentat noul model din seria Flex, telefonul curbat, alături de mai multe modele din clasa medie. Sony a preferat să pună în evidenţă tableta Z4, promovând în mai mică măsură modelul Aqua M4. Strategia se poate justifica prin faptul că smartphone-ul celor de la Sony nu aduce nimic nou pe piaţă.

     Marii producători, precum Samsung, Intel, Sony sau Huawei, şi-au respectat statutul şi au construit standuri impresionante, amplasate în prima zonă a centrului de conferinţe. Companiile fără o astfel de putere financiară şi start-up-urile s-au mulţumit cu spaţiile rămase; cu toate acestea, organizatorii au încercat să menţină interesul crescut şi pentru aceste zone, programând conferinţe chiar şi în cele mai îndepărtate hale.

     Companiile care vin din urmă şi câştigă tot mai mult teren, precum ZTE, au fost şi cele care au depus cele mai mari eforturi pentru a se remarca. Standul chinezilor a fost impresionant, poate cel mai atrăgător de la Fira Barcelona.

     La începutul congresului atenţia s-a îndreptat către primele hale, unde erau expuse cele mai noi telefoane şi accesorii lansate de producătorii de renume. Printre gadgeturile care au captat atenţia s-au numărat Samsung Galaxy S6 şi S6 Edge, LG G Flex 2, Microsoft Lumia 640, Sony Xperia Aqua M4, HTC One M9, Alcatel OneTouch Idol 3 sau ceasul inteligent LG Watch Urbane.

    În celelalte zone, dinspre capătul complexului, am găsit atât producătorii mai mici, cât şi firmele specializate în soluţii de software. Unele dintre aceste companii, deşi fără să fie cunoscute, au expus produse cel puţin interesante. Spre exemplu, companii precum Sigur sau LockPhone lansau, cel puţin în teorie, unele dintre cele mai sigure telefoane din lume.

    Cei de la Huawei au atras şi ei atenţia prin standul construit şi prin multitudinea de produse afişate. Din păcate însă, produsul cel mai aşteptat al companiei nu a fost de găsit: după lansarea care a avut loc duminică, ceasul inteligent Huawei nu a fost disponibil decât într-o zonă cu acces limitat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceasul celor de la LG: la  standul companiei, o secţiune întreagă era dedicată acestui produs. Accesoriul inteligent produs de LG a primit recenzii pozitive, fiind primul ceas inteligent care arată aşa cum ar trebui să arate un ceas. Compania a renunţat la designul futuristic adoptat de ceilalţi producători şi a adoptat un model „clasic” de ceas, care poate fi purtat şi alături de haine ceva mai elegante.

  • Deficitul de cont curent ajunge la un minim record al 
ultimilor 25 de ani

    Deficitul de cont curent a coborât anul trecut sub 1% din PIB, nivel minim istoric pentru perioada post-decembristă. Pentru 2015 unii analişti anticipează revenirea deficitului extern peste 1% din PIB, odată cu ascensiunea cererii interne şi creşterea investiţiilor productive.

    Tendinţa în ultimii ani a fost de corecţie puternică a deficitului de cont curent. Nivelul redus al deficitului extern reflectă îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor.
    Înainte de criză România înregistra deficite de cont curent record de peste 10% din PIB. Până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României – penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating. Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creştere economică, de 8,5% – România avea un deficit de cont curent de aproape 12% din PIB, în 2012 deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, pentru prima oară în ultimii 10 ani.

    În perioada 2009-2012 România a înregistrat, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să coboare sub 1% din PIB. Contul curent evidenţiază relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile euro-pene).

    Deficitul de 696 de milioane de euro din 2014 a fost în scădere cu 40,5% comparativ cu nivelul de 1,17 miliarde de euro înregistrat în 2013. Evoluţia a fost influenţată în principal de majorarea excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,17 miliarde de euro) şi reducerea deficitului balanţei veniturilor primare (cu 242 milioane de euro). Componenta bunuri şi servicii a trecut de la un deficit de 743 milioane de euro în 2013 la un excedent de 352 milioane de euro în 2014. Deficitul compo-nentei venituri primare s-a diminuat cu 7,8% an/an, la 2,9 miliarde de euro.

    Unii analişti au spus că ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată în ultimii ani mai degrabă de factori conjunc-turali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei.

    Înainte de criză, consumul a crescut accelerat, cu impact asupra importurilor şi, implicit, asupra deficitului de cont curent. Iar finanţarea dezechilibrelor externe a fost asigurată până în 2008 în principal de investiţiile străine directe şi liniile de credit din sistemul bancar. Însă în anii de criză au scăzut puternic aceste surse de finanţare. Redresarea economiei a fost susţinută în ultimii ani de accelerarea exporturilor, în timp ce importurile au rămas constrânse de dinamica salariilor şi cere-rea internă redusă.

    Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului extern este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. Contul curent a fost pe deficit în ultimii 15 ani, iar investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze integral acest deficit doar în trei ani, respectiv în 2004, 2013 şi 2014. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 şi 2014 nivelul ISD a fost dublu, respectiv triplu faţă de soldul contului curent.

    Anul trecut România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 miliarde de euro. Cele mai multe investiţii străine, de 531 milioane de euro, au fost atrase în noiembrie, iar în decembrie au intrat doar 304 milioane de euro. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost în lunile februarie – 36 milioane de euro – şi octombrie – 80 milioane de euro. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au fost anul trecut de aproape 2,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare negativă de 155 milioane de euro (net), potrivit datelor BNR. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde de euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima creştere de la începutul crizei.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de ve-dere al orientării pe ramuri economice. Dacă ne uităm la naţionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii şi germanii au adus în anii de criză în România aproximativ jumătate din investiţiile străine directe, menţinându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.