BusinessMagazin

Blog

  • Petre Roman cere Camerei, în plângere prealabilă, revocarea vacantării postului său de deputat

    Secretarul Camerei Marcel Ciolacu a făcut aceste precizări după şedinţa de vineri a conducerii Camerei.

    “Am primit de la domnul Petre Roman o plângere prealabilă în care ne înştiinţează, în cazul în care procesul dânsului va fi repus pe rol, va da în judecată Camera Deputaţilor cu privire la vacantarea postului de deputat. Am trimis-o către înformare Comisiei juridice”, a spus Ciolacu.

    Potrivit plângerii prealabile depuse de Petre Roman către Camera Deputaţilor, în atenţia preşedintelui Camerei Valeriu Zgonea, Petre Roman solicită revocarea actelor juridice prin care Camera a luat act de încetarea mandatului său şi a hotărârii privind vacantarea locului său de deputat.

    “În temeiul art.7 din legea 554 din 2004, formulez prezenta plângere prealabilă împotriva actului juridic prin care Camera a luat act, în şedinţa de plen din 9 februarie 2015, de încetarea mandatului de deputat al domnului Petre Roman şi împotriva Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 7 din 2015 privind vacantarea unui loc de deputat, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 104 din 10 februarie 2015, în care vă solicit revocarea actelor sus menţionate ca fiind nelegale”, se arată în plângerea prealabilă.

    În plângere se arată că raportul de evaluare al ANI nu a rămas definitiv prin neconstestare, fiind contestat în termneul legal, iar Camera Deputaţilor nu avea cum să constate starea de incompatibilitate până când instanţele judecătoreşti nu se pronunţă asupra legalităţii şi temeiniciei raportului ANI, infirmând sau confirmând existenţa situaţiei de incompatiblilitate.

    “În concluzie, atât constatarea incompatibilităţii, cât şi vacantarea locului de deputat deţinut de subsemnatul sunt nelegale, motiv pentru care solicit revocarea hotărârii Camerei Deputaţilor privind vacantarea unui loc de deputat , publicată în Monitorul Oficial. Vă solicit respectuos un răspuns la prezenta plângere în termenul legal de 30 de zilede la primirea acesteia”, se mai menţionează în plângerea lui Petre Roman.

  • Merkel: Grecia va trimite în curând o listă cu reforme concrete către creditorii internaţionali

    Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

    Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi în cadrul unui summit la Bruxelles, în cadrul căruia au discutat şi despre situaţia Greciei.

    “Luând în considerare modul în care a decurs discuţia, sper că lista de reforme va veni curând. Rezultatul negocierilor a fost că vom continua aşa cum am decis în 20 februarie”, a declarat Merkel.

    În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că “ceea ce doresc partenerii europeni este ca reforme să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie”, potrivit Bloomberg.

    De asmenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să oună în practică propriile reforme structurale.

    “Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Tsipras.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

    Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 14 puncte de bază, la 23,88%, marcând cel mai înalt nivel din luna iulie, când au fost emise, până în prezent.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. În prezent, datoria externă a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

  • Merkel: Grecia va trimite în curând o listă cu reforme concrete către creditorii internaţionali

    Merkel a afirmat că propunerile de reformă trebuie să fie mai precise decât cele trimise anterior şi să prezinte modul în care guvernul de la Atena vrea să atingă obiectivele convenite cu creditorii în cadrul acordului pentru pachetul de bailout.

    Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit joi în cadrul unui summit la Bruxelles, în cadrul căruia au discutat şi despre situaţia Greciei.

    “Luând în considerare modul în care a decurs discuţia, sper că lista de reforme va veni curând. Rezultatul negocierilor a fost că vom continua aşa cum am decis în 20 februarie”, a declarat Merkel.

    În acelaşi sens s-a pronunţat şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a afirmat că “ceea ce doresc partenerii europeni este ca reforme să fie în linie cu promisiunile făcute în februarie”, potrivit Bloomberg.

    De asmenea, premierul Tsipras s-a arătat optimist în urma discuţiilor cu liderii UE, precizând că guvernul său va putea să oună în practică propriile reforme structurale.

    “Există o confirmare a faptului că toate părţile sunt dispuse să lucreze pentru a reda Greciei capacitatea de a accesa surse de finanţare în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Tsipras.

    Potrivit înţelegerii încheiate în luna februarie, forma finală a listei cu reforme pe care guvernul elen urmează să le adopte trebuie aprobată de creditorii externi până la finalul lunii aprilie.

    În luna februarie, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au ajuns la un acord cu guvernul grec pentru prelungirea pachetului de ajutor financiar cu patru luni. În schimb, creditorii internaţionali au cerut Greciei să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

    Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

    Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Randamentele obligaţiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 14 puncte de bază, la 23,88%, marcând cel mai înalt nivel din luna iulie, când au fost emise, până în prezent.

    Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. În prezent, datoria externă a Greciei este de aproximativ 315 miliarde de euro.

  • Dragnea: Am trimis Strategia de descentralizare la Cotroceni, nu am primit niciun răspuns

    ”L-am întrebat pe domnul preşedinte Iohannis, la singura întâlnire la care am fost, la Cotroceni, după ce a fost ales preşedinte, dacă mai susţine în continuare ideea de descentralizare în România, pentru că, întâmplător, 2012-2013, 2-14, am lucrat împreună la acest proces, în cadrul USL-ului, şi mi-a spus că da. Acum trei săptămâni de zile, am trimis Strategia de descentralizare la comisiile de specialitate din Parlament şi la Cotroceni. Nu am primit niciun răspuns până acum”, a spus Dragnea, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, la lucrările atelierului pe tema admnistraţiei publice.

    El a mai spus că ”asta nu înseamnă că nu merge mai departe, dar că a vrut să dea această informaţie, public, pentru ca să se ştie”.

    Liviu Dragnea a mai arătat că există o ”foarte mare rezistenţă, la Bucureşti, împotriva decentralizării”.

    ”Nu vor să cedeze puterea de aici, nu vor să lase puterea să vină la comunităile locale.Nu vor, pur şi simplu. Este o boală – îl văd pe domnul doctor Bacalbaşa în sală, poate o să identificaţi care este această boală, boala puterii, probabil. Nu vor să cedeze, este ceva inimaginabil”, a arătat Dragnea, precizând că nu se referă doar la decidenţii politici ci şi la funcţionari.

    ”Nu îl condamn ( pe funcţionar, nr), aşa a fost construit mental, e greu să îl faci să înţeleagă de ce e bine să decentralizăm decizia, ca în toate ţările civilizate”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Ministrul a amintit faptul că a făcut legea decentralizării, care ”a fost omorâtă la Curtea Constituţională”.

    ”O să începem din nou, procesul. A spus domnul profesor Dâncu că sunt un fel de apostol. Din câte ştiu eu, unii apostoli au fost omorâţi, alţii au scăpat. Eu sper să fiu din cei care au scăpat şi nu a fost omorât”, a mai declarat Dragnea, în cadrul atelierului de lucru pe tema administraţiei publice.

     

  • Dragnea: Am trimis Strategia de descentralizare la Cotroceni, nu am primit niciun răspuns

    ”L-am întrebat pe domnul preşedinte Iohannis, la singura întâlnire la care am fost, la Cotroceni, după ce a fost ales preşedinte, dacă mai susţine în continuare ideea de descentralizare în România, pentru că, întâmplător, 2012-2013, 2-14, am lucrat împreună la acest proces, în cadrul USL-ului, şi mi-a spus că da. Acum trei săptămâni de zile, am trimis Strategia de descentralizare la comisiile de specialitate din Parlament şi la Cotroceni. Nu am primit niciun răspuns până acum”, a spus Dragnea, în cadrul Consiliului Naţional al PSD, la lucrările atelierului pe tema admnistraţiei publice.

    El a mai spus că ”asta nu înseamnă că nu merge mai departe, dar că a vrut să dea această informaţie, public, pentru ca să se ştie”.

    Liviu Dragnea a mai arătat că există o ”foarte mare rezistenţă, la Bucureşti, împotriva decentralizării”.

    ”Nu vor să cedeze puterea de aici, nu vor să lase puterea să vină la comunităile locale.Nu vor, pur şi simplu. Este o boală – îl văd pe domnul doctor Bacalbaşa în sală, poate o să identificaţi care este această boală, boala puterii, probabil. Nu vor să cedeze, este ceva inimaginabil”, a arătat Dragnea, precizând că nu se referă doar la decidenţii politici ci şi la funcţionari.

    ”Nu îl condamn ( pe funcţionar, nr), aşa a fost construit mental, e greu să îl faci să înţeleagă de ce e bine să decentralizăm decizia, ca în toate ţările civilizate”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Ministrul a amintit faptul că a făcut legea decentralizării, care ”a fost omorâtă la Curtea Constituţională”.

    ”O să începem din nou, procesul. A spus domnul profesor Dâncu că sunt un fel de apostol. Din câte ştiu eu, unii apostoli au fost omorâţi, alţii au scăpat. Eu sper să fiu din cei care au scăpat şi nu a fost omorât”, a mai declarat Dragnea, în cadrul atelierului de lucru pe tema administraţiei publice.

     

  • Ambasada SUA, despre ambasadorul pentru România: Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat

    “Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat. Aşteptăm un anunţ oficial”, a precizat, vineri dimineaţa, Ambasada SUA la Bucureşti.

    Reacţia Ambasadei SUA vine după ce presa a vehiculat informaţia că SUA vor numi în curând un ambasador la Bucureşti.

    Mark Gitenstein a declarat, pe 14 decembrie 2014, exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la încheierea mandatului său de ambasador la Bucureşti, că este “foarte descurajat” de faptul că numirea unui nou ambasador în România durează atât de mult, dar a subliniat că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Sunt foarte descurajat de faptul că numirea unui nou ambasador durează atât de mult. România merită un nou ambasador cât de curând posibil”, a declarat pentru MEDIAFAX Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA la Bucureşti.

    Gitenstein a precizat că în cei doi ani de când şi-a încheiat mandatul în România a făcut presiuni pe lângă Administraţia Obama pentru ca aceasta să acţioneze în vederea unei nominalizări.

    “Am vorbit cu oficialii implicaţi în procesul de selecţie şi ştiu că se fac progrese pentru a propune pe cineva. Cred că această întârziere este provocată în special de presiunile cauzate de alte activităţi de aici, de la Washington, şi nimic mai mult”, a afirmat Mark Gitenstein.

    “Odată ce Administraţia va face o nominalizare, SUA vor trimite acest nume preşedintelui român pentru agrement. Dacă preşedintele îşi dă agrementul, Administraţia americană va propune numele pentru confirmare Senatului SUA, un proces care va dura câteva luni. E greu de spus cât de mult va dura”, a spus Gitenstein.

    Fostul ambasador susţine că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Din ce ştiu, cel nominalizat va fi un diplomat de carieră, ceea ce am şi recomandat. Acest lucru ar trebui să faciliteze obţinerea confirmării din partea Senatului”, a precizat el.

    Chestiunea a fost abordată şi în cadrul discuţiilor dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, aflată la Bucureşti pe 14 ianuarie.

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul român a reiterat importanţa numirii unui nou ambasador al SUA la Bucureşti.

  • Ambasada SUA, despre ambasadorul pentru România: Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat

    “Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat. Aşteptăm un anunţ oficial”, a precizat, vineri dimineaţa, Ambasada SUA la Bucureşti.

    Reacţia Ambasadei SUA vine după ce presa a vehiculat informaţia că SUA vor numi în curând un ambasador la Bucureşti.

    Mark Gitenstein a declarat, pe 14 decembrie 2014, exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la încheierea mandatului său de ambasador la Bucureşti, că este “foarte descurajat” de faptul că numirea unui nou ambasador în România durează atât de mult, dar a subliniat că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Sunt foarte descurajat de faptul că numirea unui nou ambasador durează atât de mult. România merită un nou ambasador cât de curând posibil”, a declarat pentru MEDIAFAX Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA la Bucureşti.

    Gitenstein a precizat că în cei doi ani de când şi-a încheiat mandatul în România a făcut presiuni pe lângă Administraţia Obama pentru ca aceasta să acţioneze în vederea unei nominalizări.

    “Am vorbit cu oficialii implicaţi în procesul de selecţie şi ştiu că se fac progrese pentru a propune pe cineva. Cred că această întârziere este provocată în special de presiunile cauzate de alte activităţi de aici, de la Washington, şi nimic mai mult”, a afirmat Mark Gitenstein.

    “Odată ce Administraţia va face o nominalizare, SUA vor trimite acest nume preşedintelui român pentru agrement. Dacă preşedintele îşi dă agrementul, Administraţia americană va propune numele pentru confirmare Senatului SUA, un proces care va dura câteva luni. E greu de spus cât de mult va dura”, a spus Gitenstein.

    Fostul ambasador susţine că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Din ce ştiu, cel nominalizat va fi un diplomat de carieră, ceea ce am şi recomandat. Acest lucru ar trebui să faciliteze obţinerea confirmării din partea Senatului”, a precizat el.

    Chestiunea a fost abordată şi în cadrul discuţiilor dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, aflată la Bucureşti pe 14 ianuarie.

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul român a reiterat importanţa numirii unui nou ambasador al SUA la Bucureşti.

  • REPORTAJ: “Angoasele” media de după Ceauşescu, cercetate de o româncă de la Universitatea din Groningen

    Dana Mustaţă, în vârstă de 35 de ani, a vorbit pentru MEDIAFAX despre parcursul ei de cercetătoare şi de profesor-asistent în studii de televiziune şi jurnalism la Universitatea din Groningen, începând din august 2011.

    Născută la Slatina, în 1979, Dana Mustaţă a părăsit România imediat după terminarea liceului, când a avut şansa să obţină o bursă de studiu în Olanda, la Colegiul Universitar din Utrecht. Acolo a obţinut o diplomă de licenţă (Bachelor of Arts) cu specializare în ştiinţe sociale, sociologie, antropologie, psihologie şi jurnalism. Şi-a continuat studiile cu un master în film şi televiziune la Universitatea din Amsterdam, după care a urmat un master de cercetare la Universitatea din Utrecht, aceea fiind perioada în care şi-a dezvoltat interesul pentru istoria Televiziunii Române. Era aceeaşi perioadă în care în România apăreau primele articole în presă despre dosarele radio-televiziunii publice.

    “Atunci mi-am început doctoratul pe istoria Televiziunii Române, în 2006, la Universitatea din Utrecht, iar proiectul l-am susţinut în 2011 şi practic teza de doctorat a fost o primă istorie a Televiziunii Române”, îşi aminteşte Dana Mustaţă.

    – Transmisia live a Revoluţiei Române, la TVR, în decembrie 1989

    Dana Mustaţă, care de formaţie este istoric de televiziune, spune că rostul său este să înţeleagă ce s-a întâmplat în decembrie 1989, nu să facă judecăţi despre cine a fost vinovat.

    “Dacă vrem să înţelegem ce s-a întâmplat în momentul din decembrie ’89, trebuie să contextualizăm acel moment şi să ne uităm cam ce s-a întâmplat în ultima decadă a perioadei Ceauşescu, când practic spiritele împotriva regimului, împotriva lui Ceauşescu deveniseră din ce în ce mai aprinse, când erau deja schimbări politice în celelalte ţări şi când, la un moment dat, devenise clar că Ceauşescu trebuia să plece, să cadă de la putere. Practic, Revoluţia, transmisiunea în direct a Revoluţiei trebuie văzută prin prisma a ceea ce s-a întâmplat de la începutul anilor ’80 încoace”, spune Dana Mustaţă.

    Deşi nu crede că la momentul respectiv Televiziunea Română a manipulat oamenii să iasă în stradă, Dana Mustaţă spune că este important să ne punem foarte atent întrebarea “Ce rol are televiziunea?”.

    “Şi mă refer aici nu la instituţia televiziunii, cât la televiziune ca un mediu de comunicare în masă. Ce rol poate avea acest mediu într-un eveniment de aşa anvengură? Practic, rezultatele din teza mea de doctorat au fost că ce s-a întâmplat, lupta care s-a dus la Revoluţie între revoluţionari – care au fost oameni, telespectatori ieşiţi în stradă -, pe de o parte, Ceauşescu, pe de altă parte, şi Securitatea, pe de altă parte, a fost o luptă care a început pe la începutul anilor ’80. Iar Revoluţia a fost momentul oportun pentru ca acea luptă între aceşti trei practic jucători-cheie să treacă dintr-un mediu privat – pentru că ea exista într-un mediu privat şi acel mediu privat era supravegheat, monitorizat de către Securitate -, iar momentul decembrie ’89 a fost momentul în care ceva ce se întâmpla deja în mediul privat a putut ieşi în spaţiul public”, explică cercetătoarea.

    – Redeschiderea dosarului Revoluţiei şi efectul faptului că după 1989 românii şi-au întors spatele propriei lor istorii, neînţelegând de fapt ce s-a întâmplat

    “Cred că ce se întâmplă acum în România este ceva ce se întâmplă şi în alte ţări şi este ceva normal”, consideră Dana Mustaţă. “Imediat după ’89, noi ne-am întors spatele propriei noastre istorii, am vrut să judecăm fără a înţelege ce s-a întâmplat şi cred că încă nu avem o înţelegere pe deplin a ceea ce s-a întâmplat înainte de ’89”, explică aceasta.

    “Că se judecă ce s-a întâmplat, bineînţeles, este nevoie de asta, dar aş pleda şi pentru a înţelege, de fapt, ce s-a întâmplat. Şi cred că este de natura istoricilor să înţeleagă, să încerce să cerceteze, să studieze şi să facă public ceea ce s-a întâmplat. Că se întâmplă acum şi nu s-a întâmplat mai devreme cred că are de-a face cu psihologia postsocialistă care nu se regăseşte numai în România, se regăseşte şi în alte ţări, în afară de fosta Germanie, care a fost prima care şi-a deconspirat trecutul”, mai spune Dana Mustaţă.

    – Psihologia postsocialistă reflectată în media din Europa de Est: România a fost “extrema rea” a fostului bloc sovietic

    Din septembrie 2013, Dana Mustaţă coordonează proiectul “Television Histories in (Post)Socialist Europe”, în care sunt analizate, printre altele, diferenţele şi asemănările din media din diferite ţări din estul Europei.

    “Este un proiect care încă se desfăşoară, din care fac parte mai mulţi cercetători specializaţi în istorie de televiziune din diverse ţări şi, prin comunicarea, colaborarea dintre noi, ne-am dat seama că au existat anumite diferenţe, au existat şi similarităţi între ţările fostului bloc sovietic. România a fost în anii ’80 extrema rea, să spunem aşa. Am avut un regim dictatorial care s-a resimţit foarte mult în cultura de televiziune. Fosta Iugoslavie, pe de altă parte, a fost extrema puţin mai pozitivă, la modul că ei au mai avut programe de divertisment, de exemplu”, explică Dana Mustaţă.

    În anii ’80, însă, România a fost o ţară atipică din acest punct de vedere, mai spune cercetătoarea română.

    “Până în anii ’80 regăsim foarte multe similarităţi între televiziunea din România şi celelalte televiziuni din estul Europei, dar şi cu celelalte televiziuni din Europa vestică. Şi asta e mai puţin cunoscut. Tindem să facem diferenţa asta – televiziunea Europei de Vest versus televiziunea Europei de Est. Au fost diferenţe politice, dar au fost şi multe colaborări între aceste două regiuni din Europa, au fost şi multe similarităţi, au fost programe, formate care au fost similare (…) Şi Anikó Imre de la University of Southern California a făcut o cercetare pe felul în care un anumit format de televiziune german practic a fost copiat şi în alte ţări. În Ungaria, de exemplu, a existat un format care aducea puţin a «Reflectorul» nostru de altădată”, a exemplificat Dana Mustaţă.

    – Media din România: consumul mare de divertisment, o angoasă care vine din trecut

    Dana Mustaţă remarcă numărul mare de televiziuni din România, însă precizează că acestea funcţionează pe o anumită piaţă de media.

    “Când vorbim despre mediul audiovizual în momentul de faţă nu putem nega că este vorba de o piaţă a media pe care televiziunile comerciale se bat, faţă de care televiziunea publică se simte puţin timorată sau încearcă să prindă din urmă această competiţie. Sinceră să fiu, în ţările vestice nu sunt atât de multe televiziuni private care să fie atât de accesibile ca la noi. Faptul că consumăm foarte mult divertisment acum poate că e şi o angoasă care vine din trecut, spun eu. Faptul că unele posturi de televiziune vor să ofere o televiziune care vinde are de-a face cu dinamica pieţei şi n-o putem nega. Televiziunea care se vinde există şi în alte ţări din Europa, nu este numai România. În diverse ţări se vând diverse conţinuturi de televiziune, la noi, în România, într-adevăr asta se vinde (divertismentul de o calitate mai scăzută, n.r.). Însă asta porneşte până la urmă de la dinamica pieţei”, a explicat Dana Mustaţă.

    – Melanjul între politic şi media în România – românii nu au înţeles pe deplin că lucrurile nu se schimbă peste noapte

    Dana Mustaţă crede că, imediat după 1989, românii şi-au întors puţin spatele la propria lor istorie. “Practic am fost judecaţi după anumite norme care aveau de-a face cu independenţa editorială, libertatea de expresie ş.a.m.d., care erau norme noi pentru cultura noastră audiovizuală. Ce pot să spun în privinţa asta este că. dacă vrem să înţelegem ok ce se întâmplă acum, înainte de a judeca, trebuie să încercăm să înţelegem”, spune cercetătoarea.

    “Interferenţa asta politică cred că vine dintr-o lipsă a noastră, a societăţii civile, poate şi a istoricilor, cercetătorilor de a încerca să înţeleagă cu ce bagaj am venit noi din comunism şi atunci, dacă e să evaluăm performanţele curente ale televiziunii din România actuală, atunci trebuie să luăm în considerare bagajul nostru politic şi că lucrurile nu se schimbă peste noapte. Dacă vorbim de TVR, trebuie să studiem practic istoria managementului în TVR după ’89, să ne punem întrebări ce s-a schimbat de la un management la altul, de la o conducere la alta, de ce au fost schimbările respective? Cred că sunt multe întrebări pe care le-am abordat din punct de vedere al judecăţii. Şi eu aş spune, înainte să judecăm, haideţi să înţelegem puţin, să ne înţelegem istoria şi, dacă e să judecăm sau să analizăm ce se întâmplă în prezent, s-o facem prin perspectiva unei înţelegeri şi a unor cunoştinţe ale propriului nostru trecut, de televiziune în cazul de faţă”, mai spune Dana Mustaţă.

    – Cunoaşterea propriului trecut prin intermediul arhivelor

    Dana Mustaţă pledează pentru digitalizarea arhivelor din România, inclusiv cea a Televiziunii Române, în acord cu ce se întâmplă în celelalte ţări europene. În prezent, Arhiva TVR cuprinde un total de 240.000 de ore de imagini, dintre care sunt digitalizate sub 10%.

    “Bineînţeles că în Europa sunt ţări care au avut un start şi sunt mult peste noi în privinţa digitalizării. Faptul că noi nu suntem la acelaşi nivel ca şi celelalte ţări se explică prin mulţi factori, inclusiv lipsa de fonduri”, a spus Dana Mustaţă.

    Ea a precizat că evenimentele de genul Conferinţei Internaţionale “Unlocking Broadcast Archives from Eastern Europe”, care a fost organizată pe 12-13 martie, la sediul TVR, şi la care a fost invitată, sunt benefice, pentru că prin colaborări sunt atrase şi finanţările. “Prin colaborări atragem atenţia că sunt materiale aici, care sunt valoroase şi pentru că sunt valoroase trebuie digitalizate, trebuie făcute accesibile”, a mai spus Dana Mustaţă.

    De altfel, între 2006 şi 2012, Dana Mustaţă a lucrat ca cercetător la proiectele europene Video Active (www.videoactive.eu) şi EUscreen (www.euscreen.eu). Pe platforma euscreen.eu sunt disponibile în prezent şi înregistrări digitalizate furnizate de Televiziunea Română. În plus, TVR s-a alăturat şi proiectului EUscreenXL, care îl va continua pe cel al euscreen.eu.

    “Cred că lucrurile se schimbă, s-au schimbat de ceva ani încoace prin proiecte europene (…) EUscreen, care se numeşte acum EUscreenXL, a făcut accesibil online materiale digitalizate de la instituţii partenere din estul Europei, inclusiv Televiziunea Română. Şi, prin genul ăsta de proiecte, cei din afară, Uniunea Europeană, de exemplu, care ar putea finanţa proiecte de digitalizare, încep să ne cunoască puţin istoria şi să vadă ce fel de materiale avem de oferit. Dacă vrem să înţelegem Europa sau televiziunea în Europa, trebuie într-adevăr să facem accesibile şi aceste materiale. Iar pentru a le face accesibile, este nevoie de digitalizare”, a concluzionat Dana Mustaţă.

  • REPORTAJ: “Angoasele” media de după Ceauşescu, cercetate de o româncă de la Universitatea din Groningen

    Dana Mustaţă, în vârstă de 35 de ani, a vorbit pentru MEDIAFAX despre parcursul ei de cercetătoare şi de profesor-asistent în studii de televiziune şi jurnalism la Universitatea din Groningen, începând din august 2011.

    Născută la Slatina, în 1979, Dana Mustaţă a părăsit România imediat după terminarea liceului, când a avut şansa să obţină o bursă de studiu în Olanda, la Colegiul Universitar din Utrecht. Acolo a obţinut o diplomă de licenţă (Bachelor of Arts) cu specializare în ştiinţe sociale, sociologie, antropologie, psihologie şi jurnalism. Şi-a continuat studiile cu un master în film şi televiziune la Universitatea din Amsterdam, după care a urmat un master de cercetare la Universitatea din Utrecht, aceea fiind perioada în care şi-a dezvoltat interesul pentru istoria Televiziunii Române. Era aceeaşi perioadă în care în România apăreau primele articole în presă despre dosarele radio-televiziunii publice.

    “Atunci mi-am început doctoratul pe istoria Televiziunii Române, în 2006, la Universitatea din Utrecht, iar proiectul l-am susţinut în 2011 şi practic teza de doctorat a fost o primă istorie a Televiziunii Române”, îşi aminteşte Dana Mustaţă.

    – Transmisia live a Revoluţiei Române, la TVR, în decembrie 1989

    Dana Mustaţă, care de formaţie este istoric de televiziune, spune că rostul său este să înţeleagă ce s-a întâmplat în decembrie 1989, nu să facă judecăţi despre cine a fost vinovat.

    “Dacă vrem să înţelegem ce s-a întâmplat în momentul din decembrie ’89, trebuie să contextualizăm acel moment şi să ne uităm cam ce s-a întâmplat în ultima decadă a perioadei Ceauşescu, când practic spiritele împotriva regimului, împotriva lui Ceauşescu deveniseră din ce în ce mai aprinse, când erau deja schimbări politice în celelalte ţări şi când, la un moment dat, devenise clar că Ceauşescu trebuia să plece, să cadă de la putere. Practic, Revoluţia, transmisiunea în direct a Revoluţiei trebuie văzută prin prisma a ceea ce s-a întâmplat de la începutul anilor ’80 încoace”, spune Dana Mustaţă.

    Deşi nu crede că la momentul respectiv Televiziunea Română a manipulat oamenii să iasă în stradă, Dana Mustaţă spune că este important să ne punem foarte atent întrebarea “Ce rol are televiziunea?”.

    “Şi mă refer aici nu la instituţia televiziunii, cât la televiziune ca un mediu de comunicare în masă. Ce rol poate avea acest mediu într-un eveniment de aşa anvengură? Practic, rezultatele din teza mea de doctorat au fost că ce s-a întâmplat, lupta care s-a dus la Revoluţie între revoluţionari – care au fost oameni, telespectatori ieşiţi în stradă -, pe de o parte, Ceauşescu, pe de altă parte, şi Securitatea, pe de altă parte, a fost o luptă care a început pe la începutul anilor ’80. Iar Revoluţia a fost momentul oportun pentru ca acea luptă între aceşti trei practic jucători-cheie să treacă dintr-un mediu privat – pentru că ea exista într-un mediu privat şi acel mediu privat era supravegheat, monitorizat de către Securitate -, iar momentul decembrie ’89 a fost momentul în care ceva ce se întâmpla deja în mediul privat a putut ieşi în spaţiul public”, explică cercetătoarea.

    – Redeschiderea dosarului Revoluţiei şi efectul faptului că după 1989 românii şi-au întors spatele propriei lor istorii, neînţelegând de fapt ce s-a întâmplat

    “Cred că ce se întâmplă acum în România este ceva ce se întâmplă şi în alte ţări şi este ceva normal”, consideră Dana Mustaţă. “Imediat după ’89, noi ne-am întors spatele propriei noastre istorii, am vrut să judecăm fără a înţelege ce s-a întâmplat şi cred că încă nu avem o înţelegere pe deplin a ceea ce s-a întâmplat înainte de ’89”, explică aceasta.

    “Că se judecă ce s-a întâmplat, bineînţeles, este nevoie de asta, dar aş pleda şi pentru a înţelege, de fapt, ce s-a întâmplat. Şi cred că este de natura istoricilor să înţeleagă, să încerce să cerceteze, să studieze şi să facă public ceea ce s-a întâmplat. Că se întâmplă acum şi nu s-a întâmplat mai devreme cred că are de-a face cu psihologia postsocialistă care nu se regăseşte numai în România, se regăseşte şi în alte ţări, în afară de fosta Germanie, care a fost prima care şi-a deconspirat trecutul”, mai spune Dana Mustaţă.

    – Psihologia postsocialistă reflectată în media din Europa de Est: România a fost “extrema rea” a fostului bloc sovietic

    Din septembrie 2013, Dana Mustaţă coordonează proiectul “Television Histories in (Post)Socialist Europe”, în care sunt analizate, printre altele, diferenţele şi asemănările din media din diferite ţări din estul Europei.

    “Este un proiect care încă se desfăşoară, din care fac parte mai mulţi cercetători specializaţi în istorie de televiziune din diverse ţări şi, prin comunicarea, colaborarea dintre noi, ne-am dat seama că au existat anumite diferenţe, au existat şi similarităţi între ţările fostului bloc sovietic. România a fost în anii ’80 extrema rea, să spunem aşa. Am avut un regim dictatorial care s-a resimţit foarte mult în cultura de televiziune. Fosta Iugoslavie, pe de altă parte, a fost extrema puţin mai pozitivă, la modul că ei au mai avut programe de divertisment, de exemplu”, explică Dana Mustaţă.

    În anii ’80, însă, România a fost o ţară atipică din acest punct de vedere, mai spune cercetătoarea română.

    “Până în anii ’80 regăsim foarte multe similarităţi între televiziunea din România şi celelalte televiziuni din estul Europei, dar şi cu celelalte televiziuni din Europa vestică. Şi asta e mai puţin cunoscut. Tindem să facem diferenţa asta – televiziunea Europei de Vest versus televiziunea Europei de Est. Au fost diferenţe politice, dar au fost şi multe colaborări între aceste două regiuni din Europa, au fost şi multe similarităţi, au fost programe, formate care au fost similare (…) Şi Anikó Imre de la University of Southern California a făcut o cercetare pe felul în care un anumit format de televiziune german practic a fost copiat şi în alte ţări. În Ungaria, de exemplu, a existat un format care aducea puţin a «Reflectorul» nostru de altădată”, a exemplificat Dana Mustaţă.

    – Media din România: consumul mare de divertisment, o angoasă care vine din trecut

    Dana Mustaţă remarcă numărul mare de televiziuni din România, însă precizează că acestea funcţionează pe o anumită piaţă de media.

    “Când vorbim despre mediul audiovizual în momentul de faţă nu putem nega că este vorba de o piaţă a media pe care televiziunile comerciale se bat, faţă de care televiziunea publică se simte puţin timorată sau încearcă să prindă din urmă această competiţie. Sinceră să fiu, în ţările vestice nu sunt atât de multe televiziuni private care să fie atât de accesibile ca la noi. Faptul că consumăm foarte mult divertisment acum poate că e şi o angoasă care vine din trecut, spun eu. Faptul că unele posturi de televiziune vor să ofere o televiziune care vinde are de-a face cu dinamica pieţei şi n-o putem nega. Televiziunea care se vinde există şi în alte ţări din Europa, nu este numai România. În diverse ţări se vând diverse conţinuturi de televiziune, la noi, în România, într-adevăr asta se vinde (divertismentul de o calitate mai scăzută, n.r.). Însă asta porneşte până la urmă de la dinamica pieţei”, a explicat Dana Mustaţă.

    – Melanjul între politic şi media în România – românii nu au înţeles pe deplin că lucrurile nu se schimbă peste noapte

    Dana Mustaţă crede că, imediat după 1989, românii şi-au întors puţin spatele la propria lor istorie. “Practic am fost judecaţi după anumite norme care aveau de-a face cu independenţa editorială, libertatea de expresie ş.a.m.d., care erau norme noi pentru cultura noastră audiovizuală. Ce pot să spun în privinţa asta este că. dacă vrem să înţelegem ok ce se întâmplă acum, înainte de a judeca, trebuie să încercăm să înţelegem”, spune cercetătoarea.

    “Interferenţa asta politică cred că vine dintr-o lipsă a noastră, a societăţii civile, poate şi a istoricilor, cercetătorilor de a încerca să înţeleagă cu ce bagaj am venit noi din comunism şi atunci, dacă e să evaluăm performanţele curente ale televiziunii din România actuală, atunci trebuie să luăm în considerare bagajul nostru politic şi că lucrurile nu se schimbă peste noapte. Dacă vorbim de TVR, trebuie să studiem practic istoria managementului în TVR după ’89, să ne punem întrebări ce s-a schimbat de la un management la altul, de la o conducere la alta, de ce au fost schimbările respective? Cred că sunt multe întrebări pe care le-am abordat din punct de vedere al judecăţii. Şi eu aş spune, înainte să judecăm, haideţi să înţelegem puţin, să ne înţelegem istoria şi, dacă e să judecăm sau să analizăm ce se întâmplă în prezent, s-o facem prin perspectiva unei înţelegeri şi a unor cunoştinţe ale propriului nostru trecut, de televiziune în cazul de faţă”, mai spune Dana Mustaţă.

    – Cunoaşterea propriului trecut prin intermediul arhivelor

    Dana Mustaţă pledează pentru digitalizarea arhivelor din România, inclusiv cea a Televiziunii Române, în acord cu ce se întâmplă în celelalte ţări europene. În prezent, Arhiva TVR cuprinde un total de 240.000 de ore de imagini, dintre care sunt digitalizate sub 10%.

    “Bineînţeles că în Europa sunt ţări care au avut un start şi sunt mult peste noi în privinţa digitalizării. Faptul că noi nu suntem la acelaşi nivel ca şi celelalte ţări se explică prin mulţi factori, inclusiv lipsa de fonduri”, a spus Dana Mustaţă.

    Ea a precizat că evenimentele de genul Conferinţei Internaţionale “Unlocking Broadcast Archives from Eastern Europe”, care a fost organizată pe 12-13 martie, la sediul TVR, şi la care a fost invitată, sunt benefice, pentru că prin colaborări sunt atrase şi finanţările. “Prin colaborări atragem atenţia că sunt materiale aici, care sunt valoroase şi pentru că sunt valoroase trebuie digitalizate, trebuie făcute accesibile”, a mai spus Dana Mustaţă.

    De altfel, între 2006 şi 2012, Dana Mustaţă a lucrat ca cercetător la proiectele europene Video Active (www.videoactive.eu) şi EUscreen (www.euscreen.eu). Pe platforma euscreen.eu sunt disponibile în prezent şi înregistrări digitalizate furnizate de Televiziunea Română. În plus, TVR s-a alăturat şi proiectului EUscreenXL, care îl va continua pe cel al euscreen.eu.

    “Cred că lucrurile se schimbă, s-au schimbat de ceva ani încoace prin proiecte europene (…) EUscreen, care se numeşte acum EUscreenXL, a făcut accesibil online materiale digitalizate de la instituţii partenere din estul Europei, inclusiv Televiziunea Română. Şi, prin genul ăsta de proiecte, cei din afară, Uniunea Europeană, de exemplu, care ar putea finanţa proiecte de digitalizare, încep să ne cunoască puţin istoria şi să vadă ce fel de materiale avem de oferit. Dacă vrem să înţelegem Europa sau televiziunea în Europa, trebuie într-adevăr să facem accesibile şi aceste materiale. Iar pentru a le face accesibile, este nevoie de digitalizare”, a concluzionat Dana Mustaţă.

  • Fostul primar al Ploieştiului, adus la DNA pentru o confruntare cu patronul Petrolul, Daniel Capră

    Primul adus din arest la sediul DNA Ploieşti a fost omul de afaceri Daniel Capră, acţionar principal al Clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, arestat preventiv într-un dosar în care este acuzat de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Daniel Capră, aflat în arest preventiv de mai multe luni, a fost adus la DNA în urmă cu aproximativ o oră.

    Ulterior, la DNA Ploieşti a sosit şi fostul primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu, aflat şi el în arest preventiv pentru luare de mită şi abuz în serviciu într-un dosar în care denunţător este Daniel Capră.

    La intrarea în sediul DNA Ploieşti fostul edil a spus că el crede că a fost adus pentru o confruntare cu denunţătorul său.

    De altfel, această confruntare fusese programată săptămâna trecută, când atât Iulian Bădescu, cât şi Daniel Capră au fost scoşi din arest şi aduşi la DNA Ploieşti, însă confruntarea nu a mai avut loc întrucât apărătorii lui Bădescu nu studiaseră dosarul.

    La ora transmirerii acestei ştiri, cei doi se află în sediul DNA Ploieşti.

    Daniel Capră este denunţător în dosarul de corupţie al fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, iar fratele său Capră, Nicolae, şi concubina acestuia sunt martori.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, acesta fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

    În luna martie a anului trecut, Asociaţia “Lupii Galbeni”, ONG prin intermediul căreia echipei de fotbal Petrolul Ploieşti i s-a promis alocarea a trei milioane de euro de la bugetul municipiului Ploieşti pentru performanţele competiţionale obţinute de Petrolul a dat în judecată municipiul Ploieşti pe motiv că autorităţile locale au achitat doar aproximativ 1,7 milioane de euro din suma promisă, în condiţiile în care între autorităţile locale şi Asociaţia “Lupii Galbeni” există un contract cu privire la alocarea banilor. În octombrie 2014, Asociaţia “Lupii Galbeni” a pierdut procesul intentat municipiului Ploieşti la Tribunalul Prahova.

    Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

    În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

    Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.