Pe Aeroportul Fiumicino din Roma au fost anulate peste 200 de zboruri, dintre care 80 sunt ale companiei aeriene de stat Alitalia.
Pe Aeroportul Ciampino din Roma au fost anulate şapte curse aeriene ale companiei Ryanair.
Cursele intercontinentale din aeroporturile Roma Fiumicino şi Milano Malpensa nu sunt afectate.
Companiile afectate de grevă sunt Alitalia, Air France, British Airways, KLM, SwissAir, Austrian Airlines, Easy Jet, Air Baltic, Etihad şi Ryanair.
Aceeaşi sumă totală va fi acordată de forul mondial şi pentru ediţia următoare a turneului final, care va avea loc, în Qatar, în 2022, informează BBC.
În acest sens, a fost încheiat un acord între FIFA şi Asociaţia Cluburilor Europene (ECA), însă banii vor fi acordaţi tuturor grupărilor din lume care vor furniza jucători la echipele naţionale calificate, potrivit preşedintelui ECA, Karl-Heinz Rummenigge.
Sumele sunt de trei ori mai mari decât cele din precedenta înţelegere, valabilă pentru CM 2010 şi 2014, când au fost acordate grupărilor circa 65 de milioane de euro în total, la fiecare ediţie.
Turneul final al Cupei Mondiale din Rusia va avea loc între 14 iunie şi 15 iulie 2018, iar cel din Qatar în perioada noiembrie-decembrie 2022, cu finala în 18 decembrie, ziua naţională a statului gazdă.
Totodată, paginile de internet ale unor importante companii de media internaţionale, între care Bloomberg News, The New York Times şi The Wall Street Journal, nu pot fi accesate în China de mai multă vreme, relatează Reuters.
Potrivit Reuters, nu este clar motivul pentru care utilizatorii din China au fost împiedicaţi să acceseze site-urile acestei agenţii internaţionale de presă.
Agenţia de presă precizează că site-urile unor organizaţii majore de media, inclusiv Reuters, au devenit inaccesibile, total sau parţial, în China, după publicarea unor materiale despre aspecte considerate sensibile de către autorităţile chineze.
Autoritatea de reglementare a internetului din China nu a oferit un răspuns imediat la solicitările transmise în scris privind oferirea de explicaţii în acest caz.
“Agenţia Reuters este angajată să practice un jurnalism echitabil şi corect în întreaga lume. Recunoaştem importanţa foarte mare pe care o au ştirile referitoare la China pentru toţi clienţii noştri şi sperăm că site-urile noastre vor putea fi accesate din nou în curând în această ţară“, a declarat un purtător de cuvânt al Reuters, citat de huffingtonpost.com.
Reuters este divizia de ştiri a Thomson Reuters Corp. Compania furnizează şi informaţii financiare şi servicii de date în China. Aceste servicii continuă să fie disponibile în această ţară.
Potrivit relatărilor din presa internaţională, China este cea mai mare piaţă de internet din lume, având peste 649 de milioane de utilizatori de internet.
Oamenii de ştiinţă spun că noul medicament ar putea fi folosit în viitor pentru tratarea unor boli mintale, precum schizofrenia şi dependenţa, potrivit dailymail.co.uk.
“Cercetarea noastră arată cum studierea unor întrebări de bază despre natura umană poate, în mod practic, să furnizeze informaţii importante privind diagnosticarea şi tratarea disfuncţionalităţilor sociale”, a declarat Ming Hsu, cercetător la Universitatea California, Berkeley.
“Speranţa noastră este că medicamentele care ţintesc funcţii sociale ar putea fi folosite în viitor pentru tratarea acestor afecţiuni care cauzează dizabilităţi”, a spus Andrew Kayser, coautor al studiului, de la Universitatea California din San Francisco.
Studiul a fost efectuat administrând participanţilor, în două rânduri, o pilulă conţinând fie un placebo, fie o substanţă numită “tolcapone”, medicament ce prelungeşte efectele dopaminei.
Dopamina este un hormon asociat cu procesul de obţinere a motivaţiei şi cel al recompenselor şi influenţează activitatea cortexului prefrontal.
Voluntarii implicaţi în studiu au participat apoi la un joc simplu în care li se cerea să împartă o sumă de bani între ei şi o altă persoană necunoscută.
Participanţii care au primit tolcapone au împărţit banii într-un mod mult mai corect cu străinul, comparativ cu cei care primiseră doar un placebo.
“În mod normal, corectitudinea este o caracteristică constantă, parte a personalităţii individului”, a declarat Ming Hsu. “Studiul nostru nu respinge această noţiune, dar arată cum această trăsătură poate fi afectată în mod sistematic prin manipularea unor legături neurochimice specifice din creier”, a mai spus Hsu.
Cercetarea a fost efectuată cu ajutorul a 35 de persoane, dintre care 18 femei, iar participanţii şi membri ai echipei de cercetare nu ştiau care pilule conţineau medicamentul şi care conţineau un placebo.
Modelele de calcul folosite de Hsu şi colegii săi au arătat că sub influenţa medicamentului, participanţii la studiu au devenit mult mai sensibili şi mai puţin toleranţi când vine vorba despre inechitate socială.
Luând în calcul studii anterioare care au arătat că inechitatea de ordin economic este analizată de cortexul prefrontal, o regiune cheie a creierului influenţată de dopamină, noul studiu i-a adus pe cercetători mai aproape de înţelegerea modului în care comportamentele sociale precum corectitudinea sunt iniţiate în creier.
“Am făcut un pas important în ce priveşte învăţarea modului în care aversiunea noastră faţă de inechitate este influenţată de chimia cerebrală”, a declarat autorul principal al studiului, Ignacio Sáez, cercetător la Haas School of Business.
“Studiile efectuate în ultimele decenii au adus informaţii despre circuitele neuronale care guvernează modul în care ne comportăm din punct de vedere social. Ceea ce arătăm aici este existenţa unui «declanşator» cerebral pe care îl putem influenţa”, a mai spus Ignacio Sáez.
“Transgaz a autorizat Bulgartransgaz să demareze procedurile comune petru atribuirea contractului, în conformitate cu legea privind achiziţiile publice din Bulgaria”, se arată într-un comunicat al Bulgartransgaz.
Costurile licitaţiei vor fi suportate de Transgaz, potrivit documentului.
România şi Bulgaria au început în 2012 construcţia unui gazoduct pentru conectarea reţelelor naţionale de transport de gaze naturale, proiect estimat la 24 milioane de euro.
Interconectorul, cu o lungime de 25 de kilometri (15,4 kilometri pe teritoriul Bulgariei şi 7,5 kilometri pe teritoriul românesc), trebuia să fie finalizat în iunie 2013, însă lucrările au fost întârziate de o serie de probleme tehnice întâmpinate la construcţia gazoductului pe sub Dunăre, între localităţile Giurgiu-Ruse.
Bulgartransgaz nu a anunţat data organizării licitaţiei pentru conducta care va trece pe sub Dunăre, dar a estimat că interconectorul va fi dat în folosinţă până la finele anului.
Lungimea segmentului de sub Dunăre este de 2,1 kilometri.
Capacitatea maximă a interconectorului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
“Cred că trebuie să începem să vorbim, fără jenă şi fără frică, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, de un impozit progresiv pe venitul global, pentru că aceasta este o formă de impozit tipic de stânga şi pe care o regăsim în 23 de state europene”, a arătat Severin.
El a mai pledat şi pentru susţinerea sindicatelor şi acordarea unei atenţii importante pensionarilor, ca politici definitorii pentru un partid de stânga.
Deşi Guvernul a adoptat recent un act normativ care prevede măsuri dure pentru cei care fac evaziune fiscală, inclusiv pentru cei care nu emit bonuri fiscale, dând posibilitatea cumpărătorului să primească gratuit produsul în cazul în care nu i se oferă bon, produsele alimentare au fost vândute, vineri, la Consiliul Naţional al PSD, fără emiterea bonurilor fiscale.
Întrebate de ce nu eliberează bonuri fiscale pentru produsele vândute, vânzătoarele, care nu aveau un aparat de marcat, au răspuns: “Dacă vreţi bon, veniţi mai târziu“, fără detalii.
Întrebaţi, la rândul lor, de ce nu solicită bon fiscal pentru ceea ce cumpără, unii dintre social-democraţi au spus că nu ştiau despre această lege, dar că li se pare o idee bună.
Cu puţin timp înainte, în atelierul “Finanţe” din cadrul Consiliului Naţional, organizat într-o sală alăturată, premierul Victor Ponta declara: “Nu plec din funcţia de prim-ministru până nu duc la capăt bătălia cu evaziunea fiscală“.
Contactat de MEDIAFAX, directorul general al Centrului Internaţional de Conferinţe, Daniel Marin, organizatorul evenimentului, a justificat absenţa bonurilor fiscale prin faptul că, din punct de vedere tehnic, nu puteau fi instalate case de marcat doar pentru un bufet care funcţionează câteva ore, dar a asigurat că vor fi întocmite acte contabile pentru toate produsele vândute.
“Este vorba de un bufet special instalat pentru acest eveniment. De obicei, pe această locaţie nu există un bufet care să funcţioneze zi de zi, aşa cum funcţionează în alte părţi ale Parlamentului. Nu se puteau instala, din punct de vedere tehnic, astfel de case de marcat doar pentru un bufet care funcţionează doar câteva ore şi oricum se vor face actele contabile pentru toate produsele vândute la acest bufet organizat ad-hoc. În celelate locaţii din Parlament, unde există organizate astfel de puncte de vânzare de produse alimentare zi de zi, există case de marcat“, a spus directorul.
Guvernul a decis ca, de la 1 martie, clienţii care nu primesc bon fiscal să poată pleca dintr-un magazin, restaurant sau alt spaţiu cu produsul primit fără să îl achite, iar premierul Victor Ponta a insistat în repetate rânduri pentru această regulă.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a avertizat comercianţii că le este interzis să înmâneze clienţilor alte documente care atestă plata pentru bunurile sau serviciile achiziţionate decât bonurile fiscale, riscând penalităţi.
Inspectorii Direcţiei Antifraudă au precizat că vor sigila, de la 1 martie, punctul de lucru al comercianţilor prinşi că nu utilizează casele de marcat fiscale sau nu emit bon fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, pe durata suspendării activităţii, cu amenzi între 10.000 şi 15.000 lei.
În această săptămână, mai multor restaurante şi localuri cunoscute din Bucureşti le-a fost suspendată activitatea de către de inspectorii fiscali, pentru perioade cuprinse între o lună şi trei luni, întrucât nu emiteau bonuri fiscale.
Consiliul Naţional este reunit vineri şi sâmbătă, la Palatul Parlamentului.
Liderul PSD, Victor Ponta, a precizat recent că modificările la statutul PSD vor fi propuse de Consiliul Naţional în perspectiva Congresului, care va fi organizat la finele anului, cu excepţia celor privind interdicţia de ocupare a unor funcţii numite de către persoane aflate în diferite faze penale, care vor fi aplicate imediat dacă sunt avizate.
“În decembrie, când am făcut bugetul şi era un impact foarte mic, am vrut să reducem TVA pentru produsele bio şi cele tradiţionale. A fost o campanie de presă idioată şi noi, în loc să ne vedem de treabă, am zis “lasă, că le reducem când le reducem pe toate”. Deci, îmi cer scuze! Data viitoare nu mă mai iau după tot felul de campanii de acest gen. Eu cred că produsele tradiţionale, pe de-o parte, şi cele bio, pe de altă parte, reprezintă nişte branduri de ţară şi impactul pentru buget oricum e foarte mic, nu vorbim de cât vorbim în general la celelalte produse. Am vrut să îmi cer scuze, să ştiţi că mi-a părut rău după aia, că ne-am uitat la televizor în loc să ne uităm la interesul României”, a spus Ponta, la Consiliul Naţional al PSD.
Proiectul actualizat al Codului Fiscal, datat 13 martie şi obţinut de MEDIAFAX, relevă că lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii.
TVA de 9%, în loc de 24%, va fi introdusă, începând cu anul viitor, şi pentru accesul la evenimentele sportive, cu argumentul că sportul este un fenomen social şi economic care prezintă un grad înalt de interes pentru populaţie.
“Din 1 aprilie nu mai impunem import nimănui, iar din 1 ianuarie oricum nu mai există coşul de gaze pentru industrie, ci doar pentru consumatorii casnicici. Anul acesta considerăm că nu vom mai depinde de import, dar asta nu înseamnă că acordurile de import ale firmelor nu rămân în vigoare”, a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.
FMI şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE.
Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.
Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.
Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
Havrileţ a adăugat că ANRE a propus FMI ca preţul gazelor să fie ajustat o singură dată pe an, la sfârşitul perioadei reci, iar nu de două-trei ori pe an ca până acum.
De asemea, se mai discută cu FMI şi varianta ca preţul gazelor din producţia internă să fie fixat în 1 iulie la 62 lei pe MWh şi să nu mai fie modificat până cel puţin în 1 aprilie 2016.
“ANRE a cerut FMI să nu mai fie creşteri de preţ de două-trei ori pe an, ci o singură dată pe an. FMI este de acord cu asta”, a spus Havrileţ.
Potrivit calendarului de creştere a preţului gazelor din producţia internă, în 2018 preţul ar urma să fie 119 lei pe MWh, însă este necesară revizuirea acestui plan, din cauza schimbării situaţiei din piaţă şi a scăderii consumului.
“Conform calendarului, preţul ar urma să fie 119 lei în 2018. Vrem să închidem calendarul la preţul pieţei, care acum este de 90 lei pe MWh. Împreună cu Ministerul Energiei, ANRE va face un alt calendar, valabil tot până în 2018, dar, dacă vor fi dezechilibre între calendar şi situaţia din piaţă, cu posibilitatea extinderii până în 2021. În noul calendar vom merge pe preţul de închidere de 90 lei, în loc de 119. Posibil să fie însă mai mic, în jur de 72-75 de lei pe MWh”, a spus Havrileţ.
El a adăugat că, teoretic, calendarul de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă ar putea fi închis şi acum, dar creşterea preţului ar fi “abruptă”.