BusinessMagazin

Blog

  • Are 34 de ani şi este expertă în insolvenţe şi lichidări de firme

    Andreea Cionca-Anghelof s-a alăturat echipei CITR încă de la înfiinţare, iar din ianuarie 2008 este partener. Face parte din echipa managerială după ce a îndeplinit funcţia de executive associate, coordonând echipele din Bucureşti şi Braşov.

    Andreea Cionca-Anghelof a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara în 2003, iar formarea ei academică mai include şi cursuri MBA ale Open University of London. Cu o experienţă de peste opt ani în domeniu, are expertiză în procedurile de insolvenţă şi de lichidare voluntară.

    Andreea Cionca-Anghelof a coordonat până în prezent unele dintre cele mai cunoscute proceduri ale societăţii: Flanco, Diverta, Boom TV, Tractorul Brasov, City Mall, Alia Apartments, Bellevue Braşov. Anul trecut a prezidat Consiliul de Coordonare al societăţii şi a manageriat proiectul de educare a mediului de afaceri, împreună cu echipele de pregătire profesională, respectiv de PR şi imagine.

    Andreea Cionca-Anghelof face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Scoţienii RESPING independenţa de Marea Britanie, potrivit datelor oficiale: 55,42% contra independenţei faţă de 44,58% în favoarea ei

    UPDATE 08:27 Alex Salmond îşi recunoaşte înfrângerea la referendumul pe tema independenţei Scoţiei

    Liderul separatiştilor scoţieni Alex Salmond şi-a recunoscut, vineri, înfrângerea la referendumul organizat joi în Scoţia, în cadrul căruia majoritatea populaţiei a votat împotriva independenţei de Marea Britanie

    UPDATE 08:24 Scoţienii resping independenţa de Marea Britanie

    Scoţienii au votat împotriva independenţei de Marea Britanie la referendumul organizat joi, potrivit cifrelor oficiale anunţate vineri şi citate de AFP.

    După numărarea voturilor din 31 dintre cele 32 de circumscripţii, 1.914.187 de persoane au votat împotriva independenţei, ceea ce reprezintă mai mult decât cele 1.852.828 de voturi necesare pentru a obţine o victorie în acest referendum, potrivit datelor oficiale anunţate de BBC.

    În procente, 55,42 la sută din populaţia Scoţiei a votat împotriva independenţei, iar 44,58 la sută în favoarea ei.

    UPDATE 07:40 BBC anticipează respingerea referendumului pentru independenţă din Scoţia

    După numărarea buletinelor din 26 ce circumscripţii, 54 la sută dintre alegători au votat împotriva independenţei, iar 46 la sută în favoarea acesteia.

    La ora locală 05.15 (07.15 ora României), împotriva independenţei votaseră peste 1.397.000 de persoane, iar în favoarea ei peste 1.176.000.

    Pentru a obţine victoria în acest referendum sunt necesare 1.852.828 de voturi.

    BBC anticipează că pe baza rezultatelor declarate până în prezent, referendumul va fi respins cu 55 la sută din voturi la 45 la sută.

    Această victorie va fi, în acest caz, cu trei puncte procentuale peste cea anticipată de ultimele sondaje de opinie.

    UPDATE 06:52 Independenţa Scoţiei, respinsă de 52 la sută din populaţie, potrivit rezultatelor parţiale

    Aceste rezultate au venit cu întârziere din cauza ratei de participare de peste 80 la sută în unele circumscripţii. 

    Din cele zece circumscripţii în care s-a efectuat numărătoare, opt au respins referendumul, în timp ce două s-au pronunţat în favoarea lui. 

    John Curtice, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Strathclyde, a declarat pentru BBC că “dovada că tabăra NU este pe cale să câştige sunt pe cale să apară”.

    “În acelaşi timp, începem să vedem un succes al respingerii referendumului care este departe de a fi atât de important precum se aşteptau ei atunci când a fost anunţat referendumul, în urmă cu 18 luni, sau în orice caz faţă de ceea ce estimau în urmă cu două luni”, a adăugat el.

    UPDATE 01:04 Aproximativ 54% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei – exit-poll

    Majoritatea scoţienilor au votat în favoarea rămânerii Scoţiei în cadrul Marii Britanii, anunţă un sondaj al YouGov realizat la ieşirea din secţiile de votare, relatează BBC.

    Aproximativ 54% dintre locuitorii Scoţiei au respins proclamarea independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce 46% s-au pronunţat pentru, anunţă YouGov.

    UPDATE 00:36 Birourile de vot s-au închis în Scoţia

    Birourile de vot s-au închis joi seara, la ora locală 22.00 (00.00, ora României) pentru referendumul privind independenţa Scoţiei, o consultare istorică al cărei rezultat va fi anunţat vineri dimineaţa şi care ar putea conduce la destrămarea Marii Britanii, relatează AFP.

    De la Glasgow la Edinburgh, aproape 80% din cei 4.285.323 de alegători înscrişi în liste, potrivit ultimelor estimări, s-au prezentat la urne pentru a răspunde la întrebarea: “Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

    Peste 600.000 de scoţieni au votat deja prin corespondenţă.

    “A fost o zi foarte încărcată”, a declarat pentru AFP Peter Macvean, un responsabil din cadrul unui birou de vot de la Edinburgh. “Oamenii erau foarte motivaţi”, a adăugat el.

    Cu o oră înainte de închiderea birourilor de vot, alegătorii continuau să vină pentru a-şi exprima opţiunea.

    Cele 2.600 de birouri de vot deschise într-un teritoriu care reprezintă o treime din suprafaţa Marii Britanii trebuie de-acum să înceapă numărarea voturilor.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut.

    Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

    UPDATE 21:14 Exit-poll nedefinitiv: 51% dintre scoţieni se pronunţă împotriva independenţei

    Cincizeci şi unu la sută dintre alegătorii din Scoţia se pronunţă împotriva independenţei faţă de Marea Britanie, în timp ce tabăra secesionistă are o cotă de 49 la sută, conform unui sondaj de tip exit-poll nedefinitiv, prezentat de Reuters înainte de închiderea secţiilor de votare.

    UPDATE 17:40 Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil lui Edward Snowden

    Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil fostului consultant al NSA (Agenţia naţională de securitate din SUA), Edward Snowden, relatează site-ul ibtimes.co.uk.

    UPDATE 16:50 Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum – studiu

    Rata de participare la referendumul de joi privind independenţa Scoţiei ar urma să fie deosebit de mare, dar pentru a înregistra un record absolut ar trebui să depăşească cele 97,6 de procente înregistrate în Noua Zeelandă în 1946, potrivit unei analize a Universităţii Reading.

    Scoţia ar putea stabili noi recorduri în ceea ce priveşte rata de participare la referendum, se arată în analiza profesorului Alan Renwick, publicată pe blogul Departamentului de politică şi relaţii internaţionale al Universităţii Reading, care prezintă mai multe puncte de comparaţie.

    Cea mai mare prezenţă la un plebiscit organizat exclusiv în Scoţia a fost înregistrată la referendumul din 1979, cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene, când 63,6 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne.

    La alegerile generale din Regatul Unit din 1950, au participat 80,9 la sută dintre scoţieni, aceasta fiind cea mai mare participare înregistrată în Scoţia.

    Cea mai mare rată de participare la un referendum din Regatul Unit a fost înregistrată în 1998, în Irlanda de Nord, când 81,1 la sută dintre alegători s-au prezentat la urne. Pe de altă parte, cea mai mare rată de participare la un vot din Regatul Unit, de 84 la sută, s-a înregistrat la alegerile generale din 1950.

    Recordul de participare la un referendum european după 1970 a fost stabilit în 2003, la votul privind aderarea Maltei la UE, când 90,9 la sută dintre cetăţeni s-au prezentat la urne.

    Cea mai mare participare la un referendum unde prezenţa nu este obligatorie a fost în 1995, la votul privind independenţa Quebecului, de 93,5 la sută.

    La alegerile din Nauru din 2013 au participat 96,9 la sută dintre electori, aceasta fiind cea mai mare prezenţă la un vot naţional într-o democraţie după anul 2000. La alegerile generale din Noua Zeelandă din 1946 au participat 97,6 la sută dintre alegători, aceasta fiind cea mai mare rată de participare la un vot naţional într-o democraţie după 1945.

    UPDATE 14:18 Ţările care şi-au proclamat independenţa faţă de britanici

    Scoţia, în cazul unei victorii a taberei care susţine independenţa în referendumul de joi, se va alătura unei lungi liste de state care s-au eliberat de britanici, relatează site-ul american Global Post, care prezintă o hartă cu toate statele care au făcut parte din Imperiu.

    Statele Unite, în 1776, şi Irlanda, în 1916, sunt primele care şi-au proclamat independenţa. Au urmat Egiptul (1922), Canada, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă (1931) şi Irakul (1932). Iordania (1946), India şi Pakistanul (1947), Myanmar şi Sri Lanka (1948) şi Malaysia şi Ghana (1949) au constituit următorul val de ţări care au devenit independente.

    Această mişcare de emancipare a continuat atât în Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi în America Centrală şi Oceania în anii ’60-’70, iar Zimbabwe şi Vanatu (1980), Belize şi Antigua and Barbuda (1981), St Kitts and Nevis (1983) şi Brunei (1984) sunt ultimele state care au devenit independente în prima jumătate a anilor ’80.

    UPDATE 13:50 Vremea ar putea întârzia anunţarea rezultatelor referendumului din Scoţia

    Vremea ar putea determina întârzieri în anunţarea rezultatelor referendumului pe tema indepedenţei care are loc joi în Scoţia, deoarece există zone izolate de unde buletinele vor fi aduse cu elicoptere sau ambarcaţiuni, relatează BBC News Online.

    Scoţia are zone izolate, astfel încât vremea şi factorul geografic pot juca un rol important în calcularea rezultatelor referendumului.

    Buletinele de vot din insulele Argyll şi Bute, unde o treime din populaţie trăieşte în sate care au mai mult de 1.000 de locuitori, vor fi aduse cu elicopterele la centrul din Lochgilphead, unde se vor număra voturile. Alte zone se bazează pe transportul urnelor cu bărcile.

    Dar vremea nefavorabilă ar putea întârzia primirea buletinelor de vot pentru numărătoare şi, prin urmare, ar putea întârzia rezultatele finale.

    Şi rata de participare ar putea influenţa numărătoarea voturilor. Peste 4,2 milioane de persoane s-au înregistrat pentru a vota în cadrul acestui referendum, acesta fiind cel mai numeros electorat înregistrat vreodată în Scoţia.

    Ofiţerii care vor număra voturile au pus în funcţiune măsuri speciale pentru a reduce cozile de aşteptare de la cele 5.579 de secţii de votare.

    UPDATE 12:24 Personalităţi scoţiene care votează pro sau contra independenţei faţă de Marea Britanie

    Pro-independenţă

    • Liz Lochhead, poet şi dramaturg: Aproape fiecare scriitor sau artist contemporan, tânăr sau bătrân, pe care îl cunosc a declarat că va spune un mare DA la întrebarea Ar trebui ca Scoţia să fie o ţară independentă?…Există o dorinţă puternică spre autonomia politică şi culturală. O dorinţă de a creşte şi de a ne asuma responsabilitatea pentru noi înşine.

    • Irvine Welsh, scriitoare: Cred că Scoţia este în pragul unor lucruri minunate. Începe de fapt să se realizeze pe sine. Dezbaterea naţionalistă pare să fi devenit mult mai matură. Cele două ţări au ales drumuri diferite, deci independenţa pare inevitabilă.

    • Sean Connery, actor: Campania “DA” s-a concentrat pe o viziune pozitivă asupra Scoţiei. Are la bază tendinţa de includere, egalitate şi acea valoare democratică autentică potrivit căreia poporul Scoţiei este paznicul perfect al propriului viitor.

    Contra-independenţă

    • Alex Ferguson, fost manager în fotbal: Opt sute de mii de scoţieni lucrează, ca şi mine, în alte părţi ale Regatului Unit. Nu trăim într-o ţară străină; suntem doar într-o altă parte a familiei Marii Britanii. Scoţieni care trăiesc în afara Scoţiei dar înăuntrul Marii Britanii ar putea să nu primească dreptul la vot la acest referendum, dar avem o voce şi ne pasă foarte mult de ţara noastră.

    • Susan Boyle, cântăreaţă: Sunt o scoţiancă mândră şi independentă, pasionată de moştenirea şi de ţara mea. Dar nu sunt o naţionalistă.

    • Joanne K Rowling, scriitoare: Reticenţa mea în a fi de acord cu independenţa nu are nimic de-a face cu lipsa de încredere în oamenii remarcabili ai Scoţiei sau în realizările sale. Adevărul simplu este că Scoţia este supusă aceloraşi presiuni din secolul 21 ca şi restul lumii. Trebuie să participe la aceeaşi competiţie a pieţelor globale, să se apere de aceleaşi ameninţări şi să navigheze prin ceea ce pare în continuare o recuperare economică fragilă.

    UPDATE 09:00 Birourile de vot s-au deschis

    De la Glasgow la Edinburgh, alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea: “Scoţia trebuie să devină o ţară independentă?”, şi să decidă dacă vor pune capăt sau nu unei alianţe care datează din 1707.

    În total, 4,29 de milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne, în timp ce se aşteaptă o participare masivă, de 80 la sută.

    Într-un birou de vot din Edinburgh, Peter Macvean, unul dintre responsabilii de procesul de vot, anticipează chiar o rată de participare de 90 la sută.

    “Este o zi foarte specială, aşa ceva se întâmplă o dată în viaţă”, a declarat el, în timp ce îşi făceau apariţia primii alegători.

    Secţiile de votare se vor închide joi seara, la ora 22.00 (24.00 ora României), iar rezultatele vor fi anunţate vineri dimineaţa.

    După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Scoţia reprezintă 8,3 la sută din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa sa şi 9,2 la sută din Produsul Intern Brut. Prin urmare, o minoritate va decide viitorul entităţii formate din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

    Alegerea scoţienilor ar putea să decidă şi soarta premierului britanic David Cameron, profund implicat în campanie.

    07:40 Scoţia decide joi dacă va deveni sau nu independentă

    Cele 2.600 de birouri de vot scoţiene îşi deschid uşile la ora locală 07.00 (09.00 ora României) şi se închid la 22.00 (24.00 ora României). Primele rezultate sunt aşteptate vineri dimineaţă.

    Cei 4,29 milioane de alegători – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenţă – sunt chemaţi la urne şi este aşteptată o participare masivă, de ordinul a 80 la sută din populaţie.

    Nimeni nu vrea să rămână tăcut atunci când este în joc viitorul Scoţiei şi scrutinul se anunţă strâns.

    După ce au condus în intenţiile de vot, cei care militează împotriva independenţei au înregistrat o stagnare în ultimele săptămâni, fiind prinşi din urmă de campania mai agresivă şi mai vizibilă a celor care sunt în favoarea independenţei.

    Ultimele sondaje creditează totuşi cu un uşor avans tabăra care susţine menţinerea în componenţa Marii Britanii, dar cu un număr de indecişi suficient de mare pentru a înclina balanţa.

    Această independenţă, “să o facem!”, a declarat liderul separatiştilor, premierul scoţian Alex Salmond, într-o scrisoare solemnă publicată de presă miercuri.

    “Este o ocazie unică în viaţă, să o prindem cu amândouă mâinile”, a insistat el, în strigăte de “Da, putem” ale unei mulţimi entuziasmate în timpul unui miting la Perth, în cursul serii.

    “Dacă aveţi cea mai mică îndoială, nu o transformaţi în vot pentru da”, a replicat liderul campaniei de respingere a referendumului, fostul ministru britanic de finanţe Alistair Darling, la Glasgow.

    “Să ameninţi scoţienii cu sfârşitul lumii nu serveşte la nimic”, apreciază Ali Durrani, student la drept pakistanez la Edinburgh, care ar putea participa la vot ca toţi rezidenţii de origine străină din Scoţia. “Pakistanul, atunci când şi-a obţinut independenţa în 1947, nu avea nimic: nici serviciu public, nici armată. Să lăsăm o şansă independenţei”.

    Londra a promis să lanseze procesul de delegare a mai multor competenţe în domeniile bugetar şi social către Edinburgh, care dispune de propriul Parlament şi de un Guven regional din 1999, încă din ziua următoare votului, în cazul respingerii referendumului.

    Dacă Scoţia alege independenţa, va fi sfârşitul unei alianţe ce datează din 1707. Aceasta ar putea marca şi soarta premierului britanic David Cameron, care a calificat miercuri drept “tragedie” scenariul unei sciziuni.

    În schimb, Alex Salmond ar urma să iasă învingător din scrutin indiferent de rezultatul acestuia. În cazul în care câştigă tabăra care susţine aprobarea referendumuui, el se va putea erija în erou al indepedenţei. Dacă nu, va obţine o autonomie sporită.

    În ceea priveşte Scoţia, “indiferent dacă va fi da sau nu, (ea) nu va mai fi niciodată la fel”, anticipează cotidianul scoţian The Herald.

    ANALIZĂ: Consecinţele economice şi politice ale unei independenţe a Scoţiei

    Numeroase întrebări de ordin economic, politic şi diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului de joi, în timp ce sondajele de opinie anticipează un scor strâns între susţinătorii şi opozanţii independenţei.

    Într-o primă fază, un vot în favoarea independenţei nu se va materializa în schimbări spectaculoase, dar va marca începerea unor negocieri complexe de dobândire a independenţei efective a regiunii nordice a Marii Britanii, fixată pentru 24 martie 2016 de către Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond.

    Între timp, problemele legate de economie sunt cele care stârnesc cele mai multe comentarii.Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    ANALIZĂ: Referendum istoric pe tema independenţei Scoţiei

    Scoţienii au ocazia istorică, joi, să-şi recapete independenţa pierdută acum trei secole, printr-un referendum ce ar putea provoca o formidabilă undă de şoc, o victorie a susţinătorilor independenţei putând conduce la destrămarea Marii Britanii şi încurajarea naţionaliştilor în Europa.

    Miza este considerabilă. Suspansul copleşitor. Mobilizarea extremă.

    La sfârşitul campaniei, sondajele mizează pe rezultate foarte strânse. După ce a dominat timp de doi ani, tabăra unioniştilor este urmată îndeaproape de susţinătorii independenţei, înregistrând un avans mediu de două puncte procentuale, situat în interiorul marjei de eroare.

    Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    CRONOLOGIE: Lungul drum pe care Scoţia l-a parcurs până la referendumul asupra independenţei

    Scoţia şi-ar putea redobândi independenţa pe care a pierdut-o în urmă cu trei secole, în urma referendumului de joi, relatează AFP, care prezintă 12 date ce pot permite înţelegerea drumului pe care Scoţia l-a parcurs către acest scrutin.

    – 2 noiembrie 1967: ascensiunea spectaculoasă a formaţiunii separatiste Scottish National Party (SNP), până atunci marginală, într-un scrutin parţial la Hamilton, propulsează problema independenţei scoţiene pe scena naţională.

    – 1 martie 1979: eşecul unui referendum cu privire la transferul unor puteri şi crearea unei adunări regionale scoţiene. O proporţie de 51,6 la sută dintre scoţieni a votat “pentru”, dar această tabără reprezenta doar 32,9% din alegătorii înscrişi, sub pragul prevăzut de 40%.

    Continuarea cronologiei

  • Larry Ellison renunţă la postul de CEO al Oracle

    Oracle anunţă că poziţia de CEO va fi preluată de Mark Hurd şi Safra Catz, ambii urmând să ocupe postul. Hurd a ocupat în trecut postul de CEO al HP, la care a renunţat în 2010 în urma unui scandal sexual. Catz este în prezent CFO-ul Oracle, la care a venit în 2010 pe postul de vicepreşedinte.

    Safra Catz va avea responsabilităţi legate de producţia din afara Statelor Unite, finanţe şi aspecte legale, în vreme ce Mark Hurd se va ocupa de vânzări şi de partea de service şi mentenanţă.

    Larry Ellison ocupă locul 5 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 51,3 miliarde de dolari. Acţiunile Oracle au scăzut cu 2,5% în orele ce au urmat anunţului.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, fostul liberal Cristinel Bîgiu, a semnat adeziunea la PSD

    Cristi Bîgiu a declarat că s-a alăturat echipei PSD împreună cu mai mulţi primari PSD, PDL, dar şi cu mai mulţi consilieri, precizând că trecerea sa de la PNL la formaţiunea social-democrată “nu a fost o decizie uşoară”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Începând de astăzi (n.r. – joi) sunt membru al PSD. M-am alăturat echipei PSD cu 18 primari PNL şi şase primari PDL şi împreună cu o parte din consilieri. Am fost ales în vara lui 2012 preşedinte al Consiliului Judeţean pe listele USL. Din acest moment, configuraţia Consiliului este următoarea: 16 PSD cu preşedintele, 3 PNL, 2 independenţi, 7 PDL, 3 PPDD. În cei doi ani de mandat am avut o foarte bună colaborare cu consilierii PSD şi cu cei ai PNL”, a spus Bîgiu.

    El a explicat că în ultima vreme a încercat să facă o şedinţă extraordinară pentru a putea semna un contract de finanţare de două milioane de euro pentru reabilitarea termică a Spitalului Judeţean, dar o parte din consilierii PPDD şi toţi consilierii PDL au lipsit.

    “Nu am putut face cvorumul de două treimi pentru a putea aproba finanţarea şi a putea reabilita termic spitalul. E unul din lucrurile care m-au făcut să continui colaborarea cu consilierii PSD şi cu primarul Constantin Boşcodeală, pentru continuarea proiectelor judeţului Buzău. La Buzău, şi după desfiinţarea USL alianţa a funcţionat, iar modul în care a funcţionat m-a făcut să iau această decizie. Nu a fost o decizie uşoară, dar am făcut-o pentru binele judeţului”, a declarat Bîgiu.

    Preşedintele Consiliului Judeţean a adăugat că trecerea sa la PSD nu ar fi avut la bază înţelegeri ascunse ori promisiuni că va fi susţinut de PSD pentru un nou mandat în fruntea Consiliului, singurele înţelegeri fiind potrivit, lui Bîgiu, cele ce ţin de ”continuarea proiectelor pentru judeţul Buzău”.

    În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, preşedintele PSD Buzău, primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Constantin Boşcodeală, a declarat că, odată cu venirea la PSD a lui Cristi Bîgiu, echipa “a crescut calitativ şi cantitativ”.

    ”Mă bucur că domnul Bîgiu s-a alăturat echipei PSD, care astfel a crescut calitativ şi cantitativ. Lucrurile vor merge din ce în ce mai bine în judeţ, sunt foarte sigur că preşedintele Ponta va ajunge preşedintele României. Le spun bine au venit şi succes noilor colegi”, a declarat Boşcodeală.

    Liderul PSD a recunoscut şi faptul că unii social-democraţi nu privesc cu ochi buni venirea în partid a lui Cristi Bîgiu şi a altor lideri care până acum au avut altă coloratură politică.

    “Colegii mei privesc bine venirea domnului Bîgiu, am avut discuţii, există şi membri de partid care au propria viziune, dar nu e viziunea partidului, partidul vede altfel lucrurile, eu spun că toţi aleşii locali sunt bineveniţi în PSD”, a mai spus liderul PSD Buzău, Constantin Boşcodeală.

    Boşcodeală şi-a exprimat şi convingerea că ordonanţa privind migraţia aleşilor locali va trece de Senat, deşi a fost respinsă de Camera Deputaţilor: ”Sunt sigur că va trece ordonanţa. Cred că un număr de parlamentari de-ai noştri n-au privit cu tot interesul faptul că în Parlament trebuie să fii prezent şi să votezi ordonanţele de urgenţă ale propriului guvern” a conchis Boşcodeală.

    Optsprezece primari PNL, între care cel din Râmnicu Sărat, şi şase edili PDL au trecut la PSD, decizia fiind luată după o întâlnire cu liderul PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, şi cu şeful Consiliului Judeţean, Cristi Bîgiu.

    Bîgiu s-a înscris în PSD după ce a fost membru PNL aproximativ 20 de ani.

    Preşedintele PNL Buzău, deputatul George Scutaru, a confirmat, joi, că şeful Consiliului Judeţean Buzău, Cristi Bîgiu, vicepreşedinte al filialei liberale, a părăsit partidul şi “a bătut palma cu PSD”, el apreciind că astfel Bîgiu a cedat presiunilor şi promisiunilor social-democraţilor.

    În urmă cu o săptămână, surse din PNL spuneau că plecarea lui Cristi Bîgiu din partid este aproape certă şi că negocierile acestuia cu liderii social-democraţi sunt avansate.

    Cristinel Bîgiu şi-a început cariera politică în PNL în anii ’90, fiind pe atunci şef al Tineretului Naţional Liberal. La alegerile din anul 2004, el a fost ales, pe listele PNL, consilier judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, iar un an mai târziu, în guvernarea Tăriceanu, a fost numit prefect de Buzău. În anul 2007, Bîgiu a fost numit şef al ANRSC, iar în anul 2008 a candidat la parlamentare, obţinând un mandat de senator din partea PNL. În anul 2012, Cristi Bîgiu a fost desemnat candidatul USL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău, după luni întregi de scandal cu social-democraţii, care l-au susţinut pe Victor Mocanu. În cele din urmă, Mocanu a candidat ca independent, fiind susţinut de preşedintele PSD Buzău, Constantin Boşcodeală, iar Bîgiu a candidat pe listele USL, adjudecându-şi mandatul de preşedinte al CJ.

  • Băsescu: Avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, despre afirmaţia ministrului de Finanţe, Ioana Petrescu, potrivit căreia nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, c㠔avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe”.

    ”Poate doamnei Petrescu îi pică ochii pe un tabel cu situaţia absorbţiei şi îşi dă seama că a crea locuri de muncă este o treabă a Guvernului. Este incredibil. (…) Dacă nu am fi avut niciun ban din exterior, mai ales gratuiţi, de la UE, aş fi spus că Guvernul nu are resurse, dar cum poţi să spui tu, ministru al Finanţelor României, că nu este treaba Guvernului crearea de locuri de muncă. Atunci de ce aţi mai promis un milion de locuri de muncă?”, a spus Băsescu.

    El a precizat c㠔România nu va ieşi din dificultate până când nu se va face prioritate zero din crearea de locuri de muncă”.

    Potrivit preşedintelui, ”singura soluţie este intervenţia statului pentru crearea de locuri de muncă”.

    ”Guvernul nu înţelege ce are de făcut. Avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe, iar incompetenţa este cu atât mai gravă, când resursele le ai pe masă”, a mai declarat Traian Băsescu.

    Ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a declarat, marţi, în plenul Camerei, la dezbaterea moţiunii simple a ACL, că nu crede că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, ea apreciind că treaba Executivului e să creeze un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă.

    „Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă şi încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru”, a spus Ioana Petrescu, în plenul Camerei, la dezbaterea moţiunii simple a ACL intitulat㠄Ministerul MTO-minciună, taxare, oprirea economiei”.

    Ea a arătat că scutirea pe profitul reinvestit şi reducerea CAS vor avea un efect benefic asupra creşterii locurilor de muncă.

    „Ambele măsuri privind reducerea poverii fiscale pe muncă şi scutirea de la plată a profitului reinvestit vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri muncă, încurajarea angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată”, a susţinut Ioana Petrescu.

    Ea a spus că efectele măsurilor stimulative se resimt în creşterea numărului de persoane ocupate prin serviciul public de ocupare în primele şapte luni ale anului 2014, realizându-se încadrarea unui număr de 234.000 de persoane.

  • Preşedintele Băsescu a promulgat legea privind reducerea CAS

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, că a promulgat legea privind reducerea CAS cu 5 %. Şeful statului a făcut acest anunţ în declaraţia de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    “Mi se pare cel mai important subiect, nu numai al zilei, dar un subiect care, după ce va deveni realitate, va avea un impact foarte mare asupra românilor, începând cu 2015”, a spus şeful statului.

    El a precizat că doreşte să ofere o serie de explicaţii, după ce a semnat decretul de promulgare.

    Traian Băsescu a menţionat că legea este extrem de simplă şi nu pune nicio problemă de neconstituţionalitate. “Nu m-aş hazarda să trimit la Curtea Constituţională o lege din patru articole, m-aş pune într-o situaţie penibilă, să îmi spună Curtea că este constituţională”, a precizat preşedintele.

    Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat, în 9 septembrie, în forma iniţială, legea privind reducerea CAS cu cinci punte procentuale la angajator, respingând, cu 307 voturi “pentru”, 7 “împotrivă” şi 5 abţineri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a acestui act normativ.

    La vot au fost prezenţi şi prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, care a cerut deputaţilor să adopte această măsură.

    Cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu la legea privind reducerea CAS cu 5% la angajator a fost respinsă anterior de Comisia de buget a Camerei Deputaţilor.

    Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

    În cererea de reexaminare, şeful statului arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde lei la fondul de pensii, pentru anul 2015.

  • RAPORT: Doar 16,3% dintre filmele europene sunt regizate de femei

    Raportul, intitulat “Female directors in European film productions” (“Regizorii femeie în producţia de film european”, n.r.), arată că doar 8,9% dintre biletele vândute în cinematografe pentru filmele europene au fost pentru producţii semnate de femei.

    Studiul a acoperit peste 9.000 de producţii cinematografice europene realizate şi lansate în perioada 2003-2012, care au totalizat 3,2 miliarde de spectatori. Peliculele cuprinse în studiu au fost realizate de femei, bărbaţi, dar au existat şi unele la care cele două sexe au împărţit regia.

    În ceea ce priveşte coproducţiile internaţionale, raportul femei versus bărbaţi arată că 26,3% dintre filmele realizate de femei au primit finanţare străină, faţă de 28% dintre producţiile regizate de bărbaţi, în aceeşi perioadă.

    Diferenţa este mai mare când vine vorba de numărul de spectatori atraşi de coproducţiile semnate de femei comparativ cu cele regizate de bărbaţi. Raportul este de 41,7%, adică 119 milioane de spectatori, pentru peliculele regizate de femei, la 46,9%, adică 1,38 miliarde de intrări, pentru filmele realizate de regizori bărbaţi.

    Concluzia raportului este că mai multe femei au primit o şansă în exercita profesia de regizor, dar acest lucru nu a avut un efect direct proporţional asupra încasărilor filmelor realizate de femei.

    Mai mult, lista ţărilor în care s-a observat o creştere în ce priveşte volumul producţiei cinematografice, numărul de spectatori şi performanţele filmelor regizate de femei, este scurtă şi include Danemarca, Olanda, Polonia şi Turcia.

    Observatorul European al Audiovizualului (European Audiovisual Observatory) a fost înfiinţat în decembrie 1992 cu misiunea de a colecta şi distribui informaţii referitoare la industria audiovizualului din Europa.

    Observatorul este o instituţie europeană în serviciu public şi are 36 de state membre, alături de Comunitatea Europeană, reprezentată prin Comisia Europeană. Observatorul European al Audiovizualului are sediul la Strasbourg, operează în baza reglementărilor Consiliului Europei şi colaborează cu o serie de parteneri şi organizaţii profesionale din cadrul industriei, precum şi cu o reţea de corespondenţi.

  • Petro Poroşenko: Anexarea Crimeei este unul dintre cele mai “cinice acte de trădare”

    “Anexarea regiunii ucrainene de către Rusia a devenit unul dintre cele mai cinice acte de trădare din istoria contemporană”, a afirmat Poroşenko, în aplauzele membrilor Congresului american.

     

  • Universitatea Ecologică, în atenţia CSM după ce a anunţat că organizează studii pentru grefieri

    Universitatea Ecologică din Bucureşti a postat pe site-ul său, la secţiunea unde este prevăzută admiterea în anul şcolar 2014 – 2015, o ofertă educaţională pentru calificarea profesională de grefier. Conform sursei citate, durata de studii ar urma să fie de un an, fiind scoase la concurs 150 de locuri.

    În acest context, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii anunţă că modalităţile de recrutare şi formare a grefierilor sunt prevăzute de Legea numărul 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

    “Astfel, recrutarea grefierilor se face, de regulă, prin Şcoala Naţională de Grefieri, concursul de admitere în această instituţie organizându-se anual, la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. O a doua modalitate de recrutare a grefierilor, subsidiară, în cazul în care activitatea instanţelor sau parchetelor nu se poate desfăşura în condiţii normale din cauza numărului mare de posturi vacante, este prin concurs, care se desfăşoară la nivelul curţilor de apel, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, potrivit Regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

    În prezent, potrivit Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), există nouă grupe majore, ocupaţia de “grefier” figurând în grupa majoră 3 – Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic, subgrupa majoră 34 – Alţi specialişti în domeniul juridic, social şi cultural, grupa minoră 341 – Alţi specialişti în domeniul juridic şi social, grupa de bază 3411 – Specialişti în domeniul juridic şi asimilaţi, la poziţia 341103.

    “Astfel, calificările pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare sunt expres şi limitativ prevăzute în Nomenclatorul ce constituie Anexa la Ordinul comun al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei numărul 35 din 26 ianuarie 2004 şi al Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului numărul 3.112 din 27 ianuarie 2004, printre acestea nefiind prevăzută şi calificarea de “grefier” “, subliniază CSM.

    De asemenea, nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului numărul 844 din 2002. Anexa numărul 4 la acest act normativ o constituie Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin şcoala postliceală – nivelul 3 avansat de calificare, în cuprinsul căruia nu se regăseşte şi calificarea de “grefier”.

  • Scoţia ar putea lua în considerare posibilitatea de a-i acorda azil lui Edward Snowden

    Edward Snowden, fostul consultant al NSA (Agenţia naţională de securitate din SUA), care a dezvăluit tehnicile de supraveghere folosite la scară largă împotriva cetăţenilor americani, a fugit din ţara lui şi se află în Rusia, unde a primit azil politic până în 2017.

    Anul acesta, activistul scoţian Mick Napier a prezentat o petiţie în care cerea autorităţilor scoţiene să-i acorde lui Snowden azil în Scoţia, în cazul dobândirii independenţei la referendumul din 18 septembrie. Napier le-a spus parlamentarilor scoţieni că ţara îi datorează lui Snowden “recunoştinţă” deoarece acţiunile sale au fost semnificative pentru “fiecare cetăţean din Scoţia”, potrivit ibtimes.co.uk.

    Susţinătorii acestei iniţiative, formulată după ce Snowden a fost ales rector la Universitatea Glasgow, apreciază că, dacă Scoţia i-ar acorda acestuia azil, ar arăta “o distanţare clară de caracterul intruziv al securităţii britanice”. O Scoţie independentă s-ar desprinde de Regatul Unit şi, totodată, nu ar mai fi parte dintr-o “relaţie specială” cu Statele Unite.

    Ideea ca Scoţia să rişte un scandal diplomatic cu Statele Unite acordându-i azil lui Snowden a fost calificată drept “revoltătoare” de unii parlamentari.

    Guvernul scoţian a precizat că subiectul va fi discutat după referendum.