BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Povestea omului care a inventat tehnologia folosită de aproape toţi utilizatorii de internet, dar cu toate astea nu a reuşit să facă profit

    Bram Cohen este deştept, introvertit şi cam ciudat. „Ştiam că sunt ciudat. Mi‑am dat seama de asta când eram copil şi nu îi înţelegeam foarte bine pe alţii“, a spus Cohen pentru Fortune. A absolvit liceul Stuyvesant, apoi a mers la Universitatea din Buffalo, dar a renunţat după doi ani. Cohen suferă de sindromul Asperger, o condiţie pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Nu-i place să strângă mâna oamenilor şi nici să poarte pantofi. Când era tânăr, după ce a lucrat la mai multe companii de IT, Cohen a petrecut mai mult de nouă luni cocoşat deasupra unei tastaturi încercând să rezolve un puzzle pe care mulţi programatori încercau să-l descifreze: cum să trimiţi fişiere mari pe internet. Rezultatul celor nouă luni de muncă a fost protocolul BitTorrent.

    Unele startup-uri sunt norocoase, apar la momentul potrivit cu ideea potrivită şi sunt conduse de oameni capabili să le transforme în companii globale. Un reporter al publicaţiei Backchannel a încercat să afle ce s-a întâmplat cu BitTorrent.

    În 2004, Cohen a realizat o metodă ingenioasă de a trimite fişiere mari pe internet, spărgând informaţia în bucăţi mai mici, trimiţând-o printr-o reţea peer-to-peer; informaţia este apoi reasamblată la destinatar. A inventat astfel una dintre uneltele fundamentale ale internetului şi nu părea că ar fi fost prea greu să facă o afacere din asta. Cohen a denumit protocolul BitTorrent, start-up-ul primind acelaşi nume.

    În 2004, Cohen alături de fratele său Ross şi de Ashwin Navin, un alumn al Goldman Sachs şi Yahoo, au încercat să facă o afacere în jurul protocolului. Au reuşit să strângă 8,75 de milioane de dolari de la Doll Capital Management, iar un prim business plan era ca ei să creeze un marketplace precum eBay pentru artiştii care ar vrea să-şi vândă conţinutul direct consumatorilor. Ar fi obţinut bani fie din reclamă, fie păstrând un procent de la artişti. Au început să apară probleme de personal, fratele lui Cohen a plecat, apoi în 2007 Bram Cohen a cedat postul de CEO, lăsându-l pe Eric Klinker la conducere.

    Ideea afacerii nu a funcţionat aşa cum ar fi trebuit. În 2008, după a treia rundă de finanţare, compania a recunoscut că nu are destulă tracţiune şi a fost de acord să facă o recapitalizare. A înapoiat investitorilor 17 milioane de dolari şi a strâns alte 7 milioane, de la aceeiaşi investitori, în schimbul unei evaluări mai mici. Nu era un semn bun. Navin a plecat. Viaţa a mers mai departe, compania a încercat diferite strategii, a angajat şi a dat afară oameni în mod regulat.

    Încă de la început, BitTorrent a avut o problemă cu brandingul deoarece produsul lor, fiind open source, a fost folosit de „piraţi“ pentru trimiteri ilegale de fişiere şi filme. BitTorrent, compania, nu a putut opri „piraţii“. Timp de 12 ani investitorii şi fondatorii au încercat să găsească o metodă pentru a face bani, în acelaşi timp încercând să convingă oamenii că deşi BitTorrent este folosit în activităţi ilegale, este o unealtă grozavă ce poate fi folosită şi în alte moduri. Nu minţeau. 170 de milioane de oameni foloseau protocolul în fiecare lună, potrivit site-ului companiei. Facebook şi Twitter îl folosesc pentru a distribui actualizările, Blizzard le-a oferit posibilitatea utilizatorilor să descarce jocul video World of Warcraft prin BitTorrent, iar unele universităţi îl folosesc pentru a putea trimite multe date către cercetătorii săi. Mai mult de atât, compania susţine că prin protocolul lor se transmite 40% din tot traficul de pe internet. Însă transformarea acestei tehnologii într-o afacere s-a dovedit a fi dificilă.

  • Cum m-am îndrăgostit de o pereche de căşti – VIDEO REVIEW

    Agitaţia din redacţie şi toate vocile s-au topit. De „vină” era tehnologia noise-canceling a căştilor Sony MDR-1000x. Îmi place muzica (cui nu-i place?) şi sunt dependent de căşti pentru naveta zilnică, dar niciodată nu am căutat să investesc prea mult în echipament pentru muzică, însă MDR-1000x m-a făcut să-mi urăsc căştile actuale.

    Sony MDR-1000x este un produs premium cu care japonezii vor să atace segmentul de căşti high-end wireless şi implicit produsele Bose, concurentul numărul unu. Căştile wireless nu mai sunt doar un moft, având în vedere faptul că Apple, unul dintre cei mai mari producători de produse tech, renunţă la portul audio de 3,5 mm în favoarea unor căşti wireless. Pe casca din stânga se află trei butoane şi jackul pentru cablu, iar în dreapta un port pentru încărcare. Glisarea degetelor pe casca din dreapta, în sus sau în jos, este suficientă pentru controlul volumului, iar pentru a pune melodia pe pauză trebuie apăsat de două ori. Controlul este intuitiv, dar necesită puţin exerciţiu.

    MDR-1000x oferă posibilitatea de a controla muzica sau volumul melodiei prin intermediul unor atingeri pe casca din dreapta. Faptul că nu este nevoie de fir şi, în plus, că poţi controla melodiile fără să scoţi din buzunar smartphone-ul îţi dă un sentiment de libertate extraordinar. Sentiment de care te poţi bucura o perioadă îndelungată (producătorul susţine peste 20 de ore de funcţionare). Eu le-am putut folosi o săptămână fără încărcare.

    Nici după ce bateria „moare”, căştile nu devin inutile deoarece pot fi utilizate prin conectarea cablului (dacă nu cumva ai iPhone 7).
    Marele atu al MDR-1000x este tehnologia de anulare a zgomotului ambiental. Chiar şi fără muzică, căştile „îneacă” zgomotele destul de bine, iar odată ce ai şi pornit melodia, sunetele din jur dispar şi mai poţi auzi doar muzica aleasă. Totuşi, dacă nu doreşti o asemenea izolare, există alternative ce permit pătrunderea sunetelor ambientale.

    Pe oriunde am purtat căştile, nu am avut probleme cu zgomotul din jur şi în nicio situaţie nu mi-a fost întreruptă imersiunea în lumea muzicii (indiferent că a fost la metrou, în Piaţa Unirii sau la Universitate). Trebuie menţionat că atunci când MDR-1000X sunt legate prin cablu, anularea zgomotului de fundal nu este la fel de bună.

    O altă caracteristică impresionantă este Personal NC Optimizer, adică un mod prin care căştile calibrează sunetul în funcţie de purtător şi, potrivit Sony, ar lua în considerare forma capului, dacă porţi ochelari (se măreşte spaţiu dintre ureche şi cască) sau dacă ai părul mare. Apeşi pe buton, apoi se aud nişte sunete prin care căştile analizează datele şi ajustează sunetul în mod corespunzător.

    După cum spuneam, controlul prin intermediul gesturilor este binevenit, mai ales faptul că poţi atinge casca cu două degete, apoi muzica este estompată şi poţi vorbi cu cel de lângă tine fără să fii nevoit să-ţi dai jos căştile. Desprinzi mâna de pe cască şi muzica revine. Tot cu ajutorul gesturilor poţi răspunde la telefon, deoarece MDR-1000x are microfoane încorporate atât la interiror, cât şi la exterior. Conversaţiile sunt clare, iar microfonul detectează cu uşurinţă vocea. În general, experienţa utilizării căştilor prin intermediul gesturilor este una satisfăcătoare, având în vedere că uneori produsul interpretează greşit mişcările.

    După cum era de aşteptat, Sony a lucrat din greu la redarea sunetului şi a făcut o treabă excelentă: basul este destul de puternic, dar nu înăbuşă linia melodică. Calitatea sunetului este superbă, sunetul fiind precis, agil şi foarte detaliat, iar atunci când am ascultat melodia „Fantasy” de la The XX cu aceste căşti pe urechi am avut impresia că basul a pătruns în tot corpul, de la degetele de la picioare până-n creştetul capului.

    Designul este premium şi cupele sunt învelite cu o piele sintetică fină ce învăluie urechile. Le-am purtat ore în şir, atât în interior, cât şi afară, şi nu am simţit niciun disconfort. Deşi în construcţia produsului se află în principal plasticul, căştile nu se simt ieftine.

    Acest produs este perfect pentru cei care fac naveta des sau poate călătoresc mult cu avionul şi nu vor să fie deranjaţi. Ce-i drept, căştile nu sunt ieftine, însă dacă aş găsi 400 de dolari uitaţi în buzunarul unor pantaloni mai vechi, m-aş gândi serios la Sony MDR-1000x.

    +noise-canceling excelent
    +calitate foarte bună a sunetului
    +autonomie îndelungată a bateriei
    +design premium; confortabile la purtat

    – controlul prin intermediul gesturilor nu este foarte precis

    CARACTERISTICI:

    Wireless
    Autonomie 20 de ore (NC activat) şi 22 de ore (NC dezactivat)
    Contact cu urechea – over ear
    Impedanţă nominală – 46 ohmi (1kHz) (când se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea pornită), 16 ohmi (1 kHz) (c`nd se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea oprită)
    Lungime cablu – 1,5 m
    Răspuns În frecvenţă – 4 şi 40.000 Hz
    Sensibilitate – 103 dB/mW  (1 kHz) (când se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea pornită), 98 dB/mW (1 kHz) (când se conectează prin cablul pentru căşti cu unitatea oprită)
    Greutate – 275 g (fără cablu)

  • Maşina pe care şi-o permit numai 300 de pământeni

    Numai 300 de bucăţi vor fi produse şi comenzile curg deja încă din toamna trecută, imediat după Salonul Auto de la Paris. Înainte să o cumpere, cei mai bogaţi oameni care şi-o pemit o vor testa şi în funcţie de capriciile lor, vor fi făcute modificări.

    AFLĂ AICI CÂT COSTĂ CEL MAI SCUMP MERCEDES DIN ISTORIE ŞI VEZI PRIMELE POZE CU MAŞINA

  • Brexit: Theresa May promite sprijin industriei britanice printr-un fond de strategie industrială

    Premierul Marii Britanii, Theresa May, va prezenta, luni, o strategie industrială nouă, realizată astfel încât să sprijine economia ţării după ieşirea din Uniunea Europeană, transmite BBC.

    Transportul şi energia se numără printre priorităţile identificate de autorităţi în vederea alinierii infrastructurii guvernamentale centrale cu priorităţile locale de creştere.

    Planul cuprinde domenii precum investiţii în ştiinţă, cercetare şi inovaţie, dezvoltarea aptitudinilor, îmbunătăţirea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri şi încurajarea comerţului.

    Theresa May intenţionează ca guvernul să ofere sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi ingineriei, dar şi în domeniul digital, urmând să fie investite 170 de milioane de lire pentru crearea de noi institute de tehnologie.

    Roboţii, inteligenţa artificială şi reţeaua de tehnologie mobilă 5G sunt unele dintre domeniile care ar putea beneficia de sprijin din partea unui fond de strategie industrial, scrie BBC.

    Un raport al propunerilor guvernamentale va fi lansat spre dezbatere, pentru a stabili modul în care guvernul poate sprijini mediul de afaceri şi cum poate numi instituţiile care să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea abilităţilor.

    Premierul va lansa noua strategie la prima întâlnire a cabinetului, realizată la nivel regional, care va avea loc în nord-vestul Marii Britanii.

  • Conectivitatea, cheia inovaţiei în industria ospitalităţii

     

    La fel ca în multe alte domenii, schimbările importante sunt cele care au la bază conectivitatea; mai precis, legătura dintre firmă şi client şi-a făcut (tot mai mult) loc pe internet. Cea mai importantă inovaţie se referă, în mod evident, la sistemele online de rezervări.

    Programele de gestiune sunt din ce în ce mai inovative; programe de rezervări la fel, dar există şi soluţii integratoare care pot, de pildă, să adauge camerele hotelului pe zeci de site-uri de profil. „Aceste programe sunt bune pentru că ai un om care se ocupă să introducă o dată tarifele, marjele de comision, iar datele sunt preluate apoi automat. Se scuteşte mult timp astfel”, spune Traian Bădulescu, consultant în turism. „Sistemele de rezervări au revoluţionat într-adevăr industria ospitalităţii.”

    În acest context, conexiunea la internet a devenit o condiţie obligatorie; până şi pensiunile agroturistice, care în general nu lucrează cu agenţiile de turism, sunt în mare măsură conectate la site-uri de rezervări online. Iar Bădulescu arată că pe Booking.com, spre exemplu, sunt probabil înscrise peste 90% din unităţile de cazare din România.

    Avantaje sunt de ambele părţi: clientul verifică mult mai repede disponibilitatea, nu mai trebuie să dea telefoane sau mailuri, iar hotelierii îşi reduc eforturile alocate, pentru că oaspeţii vin direct la recepţie. Acum există şi sisteme de check-in electronic, astfel încât nu mai e obligatorie prezenţa unui om la recepţie: clientul introduce cardul, ceva date personale şi primeşte automat cheia de la cameră. Această soluţie nu este însă implementată de mulţi operatori, spune consultantul în turism, deoarece clienţii sunt încă obişnuiţi cu personalul hotelier: „Nu cred că o să dispară factorul uman prea curând, pentru că vrei pe cineva care să răspundă la întrebări”. Dar tehnologia este suficient de avansată pentru a permite o recepţie complet automatizată.

    Tendinţa de astăzi e ca oaspetele să se cazeze cât mai repede, ca procesul să fie cât mai rapid. Şi smartphone-ul e unealta cea mai folosită în tot acest proces; studiile arată că peste câţiva ani majoritatea căutărilor turistice şi a rezervărilor online se vor muta pe smartphone. „Clientul e din ce în ce mai pretenţios, nu mai acceptă situaţii ca acum 10-15 ani când trimitea un mail şi aştepta o zi răspunsul; el vrea să ştie în timp real dacă găseşte cameră şi la ce preţ”, remarcă Bădulescu.

    În aceste condiţii, companiile trebuie să fie sigure de calitatea serviciilor contractate şi de modul în care acestea sunt implementate. Infrastructura trebuie să fie una care să permită deservirea clienţilor în cel mai scurt timp şi la un înalt nivel calitativ. „Prin serviciile de date mobile de la Vodafone avem un grad de mobilitate sporit şi timp de reacţie rapid prin e-mail, formulare cu fluxuri operaţionale ataşate sau sms-uri”” spune Adina Mărculescu, director sales & marketing în cadrul Continental Hotels. „Membrii echipei Vodafone sunt cei care s-au adaptat cel mai bine la nevoile specifice businessului nostru. Echipa hotelului preia rezervarea şi o introduce în sistemul de operare, astfel încât noi ştim în permanenţă gradul de ocupare din toate sucursalele Continental. În tot acest proces, securitatea datelor clienţilor este vitală. Mare parte din experienţa clientului ţine de felul în care funcţionează procesul operaţional din spate.”

    Hotelurile au început să implementeze programe de gestiune internă, sisteme inteligente care permit clientului să comande orice şi să achite la final, sunt menite să îmbunătăţească experienţa clientului, explică Traian Bădulescu. „Ei ştiu, de exemplu, când anume e ziua unui client şi dacă se întâmplă să fie cazat în acea zi, îi pot face un mic cadou.”
    Prin tehnologie, hotelurile pot creşte în continuare nivelul serviciilor. Importanţa tehnologiei în ospitalitate va creşte în anii ce urmează, iar managerii unităţilor hoteliere trebuie să accepte această schimbare şi să aibă în minte faptul că ea poate fi un element important în asigurarea satisfacţiei oaspeţilor.

    Personalul hotelier trebuie să înţeleagă, la rându-i, că pe măsură ce numărul interacţiunilor cu oaspeţii scade, importanţa fiecărei ocazii de a lua legătura cu un client creşte. Un zâmbet şi „un mulţumesc” vor fi întotdeauna binevenite.
     

  • Adaptarea mesajelor la noile tendinţe digitale

    Marius Lăzărescu a fondat, în urmă cu 11 ani, agenţia Today’s. Nu a început ca o agenţie de publicitate online, ci mai curând ca una de web development, dar tăierile de bugete din 2009 l-au obligat să se repoziţioneze. Astăzi, agenţia fondată de el, specializată în gestionarea campaniilor online de publicitate, este Google AdWords Certified Partner şi singura agenţie din România certificată convert.com, entitate care atestă capacitatea unei agenţii de a atinge grupul ţintă propus.

    Publicitatea online în România a evoluat de-a lungul ultimilor 11 ani, iar în această evoluţie Marius Lăzărescu a văzut mai multe etape: cea în care pentru o firmă era bine să aibă un website, „ca să nu mai aibă o adresă de mail la Hotmail, ci una la un domeniu customizat”, iar apoi s-a evoluat către etapa în care lumea deja avea nişte aşteptări de la site-urile respective. Nu măsura încă nimeni impactul site-ului în business, dar oamenii începeau să aibă aşteptări, care puteau să pornească spre exemplu de la aspectul vizual. „Undeva prin 2008 ar fi următoarea etapă, când nu mai existau pe piaţă suficienţi bani pentru proiecte personalizate de mii de euro, pur şi simplu primeai bugete foarte mici pentru modificări şi atunci a început practic să înflorească zona de dezvoltare pe WordPress”, spune managerul agenţiei Today’s.

    „Atunci a început să crească şi ponderea de campanii în Google Adwords la noi, pentru că acei clienţi care lucrau în mod obişnuit aveau probleme de cash-flow. Şi unde să investeşti mai degrabă 500 de euro: într-un site care arată mai bine sau în acelaşi site completat cu o campanie de Adwords care ar putea să genereze venituri? Aşa am început şi noi să creştem zona de clienţi pe campanii de genul acesta, ne-am transformat practic într-o agenţie concentrată pe marketing online. Acum continuăm acest trend, campaniile de Adwords reprezintă cea mai importantă componentă a businessului, cam 80‑85% din cifra de afaceri.”

    Din punctul de vedere al investiţiei în publicitate, managerul Today’s defineşte mai multe categorii de clienţi, sumele variind între câteva sute de euro şi zeci de mii de euro pe lună. Lăzărescu povesteşte că există trei tipuri de clienţi, în funcţie de bugetul pe care îl investesc. Pe de o parte sunt clienţi care investesc sub 1.000 de euro pe lună şi de multe ori sunt cei aflaţi la prima lor campanie; 80% din aceştia renunţă în primul an – fie pentru că au derulat o campanie in-house, ca un fel de test, fie pentru că decid că instrumentul nu e potrivit pentru ei. Aceştia sunt cei mai numeroşi. Nivelul următor ar fi între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună, „sigur că sunt şi mai puţini care investesc astfel de sume. Ei au trecut de faza de testare, deja îşi echilibrează bugetul cu banii necesari campaniei. Şi mai sunt clienţii mari şi foarte mari, cei care investesc peste 5.000 de euro pe lună, sunt clienţi în România care ajung şi la 15.000-20.000 de euro pe lună investiţi în Adwords şi Facebook.”
    Cât despre preţuri, antreprenorul spune că acestea sunt raportate şi la piaţă. În România, costul mediu e de aproximativ 200 de euro pentru serviciile de management de campanie. Evident, ele variază de la o agenţie la alta, şi se pot găsi freelanceri care să vândă cu 50 de euro sau agenţii care să vândă cu 500 de euro.

    Un studiu recent realizat de Today’s relevă faptul că dispozitivele mobile câştigă tot mai mult teren în viaţa noastră de zi cu zi şi reprezintă unul dintre mediile cele mai populare de pe care oamenii accesează internetul. Cel mai des le folosesc pentru a căuta diverse informaţii, produse de care sunt interesaţi sau pentru a identifica locaţia unui magazin fizic. Şi chiar dacă majoritatea comenzilor online sunt finalizate pe computer, telefonul are încă un rol decisiv în procesul de căutare. Astfel, peste 53% din persoanele cu vârsta de peste 16 ani din România care deţin un dispozitiv mobil îl utilizează pentru navigare online, în special pentru a căuta informaţii despre anumite produse sau servicii pe care le doresc, dar şi pentru a localiza magazinele fizice sau chiar de a împărtăşi recenzii şi opinii cu alţi utilizatori.

    Studiul arată că 66% din utilizatorii de smartphone au aflat prima dată despre un produs din mediul online, restul de 34% au obţinut informaţii în magazin sau prin contact telefonic. Mai mult, 42% din utilizatori îşi folosesc telefonul pentru a iniţia procesul de cunoaştere a mărcii şi pentru a căuta sfaturi şi opinii ale altor cumpărători. Cei mai mulţi dintre cei care utilizează smartphone-ul în scopul căutării de informaţii online despre produse şi servicii sunt tinerii până în 25 de ani. Ei reprezintă 91% din totalul deţinătorilor de telefon, urmaţi îndeaproape de cei între 25 şi 34 de ani.

    Astfel, chiar dacă anul 2017 abia a început, navigarea de pe mobil câştigă din ce în ce mai mult teren, anunţând un real trend în acest sens în lunile care vor urma. Marius Lăzărescu explică faptul că organizaţiile trebuie să îşi alinieze strategiile de promovare online la acest trend şi să îşi adapteze pentru accesarea de pe interfeţe mobile atât site-urile, cât, mai ales, campaniile de publicitate online. Mai mult, pentru a se asigura că ajung la toţi utilizatorii, aceştia ar trebui să urmărească separat, în paralel, indicii de performanţă veniţi din traficul pe mobil vs. cei de pe PC, întrucât utilizatorii celor două platforme au comportamente diferite şi stimulii care-i atrag online sunt şi ei diferiţi.

    În acest context, companiile care nu au un site conceput special pentru mobil riscă să piardă potenţiali clienţi, dar şi bani în campanii ineficiente, deoarece reclamele nu vor fi afişate sau vor apărea mai rar decât ale competitorilor. Există însă soluţii pentru cei care vor să fie în pas cu evoluţia tehnologiei şi cu folosirea tot mai intensă a dispozitivelor mobile.

    Un alt aspect, explică Lăzărescu, este că mesajele concepute pentru mobil trebuie să fie diferite de cele pentru desktop. Pe mobil spaţiul de display este mult mai mic, de aceea materialele publicitare trebuie să aibă texte mai scurte, fonturi mari şi culori aprinse, care să atragă imediat atenţia. În plus, mesajele nu trebuie să fie foarte agresive, ci adaptate la interesul utilizatorului. El nu trebuie agasat cu reclame care nu îl interesează şi care îl întrerup prea des din activitatea sa online.

    Altfel, efectul va fi contrar celui dorit: utilizatorul se va enerva în loc să devină interesat de un produs sau serviciu. „Din toată piaţa asta de oameni care fac campanii pe Adwords, cam 40% sunt gestionaţi de către un terţ. Restul îşi fac intern, mai bine sau mai puţin bine, cu un manager care mai schimbă câte ceva o dată la două săptămâni sau cu cineva care face ajustări zilnice”, remarcă Marius Lăzărescu. „Observ o creştere a numărului de companii care vor să ia oameni dedicaţi, companii care recrutează şi se bat umăr la umăr cu agenţiile pentru specialişti. În general, în Europa de Vest clientul acordă unei agenţii contul, pentru că preferă să se concentreze pe propriul business. În străinătate, cam 90% din conturi ajung la agenţii; în Suedia, spre exemplu, e vorba de 96%.” Potrivit statisticilor Google, spune el, tarifele din România sunt printre cele mai mici din Europa,  dar la calitatea serviciilor suntem cotaţi printre primii. „Media conturilor gestionate de agenţii din România este peste media europeană, deci stăm bine aici.”

     

  • RTB House: bugetele pentru cumpărare programatică vor creşte cu peste 30% în 2017

    Tehnologia de cumpărare programatică schimbă regulile pieţei de publicitate. Conform raportului „Zenith Optimedia Programmatic Marketing Forecasts”, în 2017, bugetele alocate pe zona de cumpărare programatică vor creşte cu 31% peste cele de pe zona de social media (25%) şi video online (20%).

    În acelaşi timp, conform „Dun & Bradstreet Report”, aproape 70% din clienţii de publicitate planifică creşterea bugetelor pentru cumpărarea programatică a spaţiului publicitar.

    Ţinând cont de acest potenţial, RTB House, furnizor global de tehnologie pentru retargetare bazată pe algoritmi deep learning, a analizat tendinţele pieţei şi prezintă 3 tendinţe pentru perioada următoare. Compania anunţă la ce ar trebui să ne aşteptăm în noul an şi cum ar trebui să beneficieze clienţii de avantajele achiziţiei programatice de spaţiu publicitar.

    Potrivit ”Global Mobile Consumer Trends Research” realizat de Deloitte, în medie, un utilizator verifică telefonul de aproximativ 40 de ori pe zi. În vreme ce, la nivel global, mai mult de 78% din utilizatori deţin un smartphone (76% în ţările dezvoltate şi 81% în pieţele emergente), publicitatea programatică pe mobil este în creştere.

    eMarketer anticipează că în Statele Unite ale Americii utilizarea vânzării programatice pe mobil va reprezenta aproximativ 75% din totalul investiţiilor pentru vânzările programatice. De asemenea, conţinutul video folosit în acest domeniu va reprezenta aproximativ 60% din totalul investiţiilor în advertisingul video şi circa un sfert în Europa, potrivit IAB Europe.

    Marketingul programatic pentru mobil şi video a fost instabil în trecut, însă disponibilitatea tot mai mare de dispozitive şi piaţa ajunsă la maturitate a condus la dezvoltarea acestuia. În 2017, tot mai multe branduri vor alege campanii de advertising care să ajungă la client prin cât mai multe canale având posibilitatea în acest fel să interacţioneze cu aceştia mult mai eficient.

    Spre deosebire de licitaţiile în cascadă, care au fost standard în vânzarea şi cumpărarea programatică de spaţiu publicitar pentru o lungă perioadă de timp, header bidding (sau pre-bidding) presupune că toate ofertele sunt făcute în acelaşi timp. Permite astfel, un acces democratic la spaţiul oferit de publicaţii şi conduce la o situaţie de tip win-win, atât pentru acestea, cât şi pentru advertiseri. De obicei preţul afişărilor creşte şi publicaţia câştigă mai mult, iar advertiserul poate ajunge mai uşor la utilizatorii valoroşi pentru el.

    Importanţa acestei tendinţe este accentuată şi de către IAB, în contextul în care membrii OpenRTB Group lucrează la implementarea tehnologiilor tip „header bidding“ la o scară mai largă. În 2017, va fi mai accesibil ca niciodată datorită dezvoltării rapide a tehnologiilor care permit acest lucru.

    Algoritmii de inteligenţă artificială vor creşte eficienţa campaniilor publicitare

    Potrivit Juniper Research, algoritmii de inteligenţă artificială  folosiţi în cumpărarea programatică de spaţiu publicitar vor genera în 2017 venituri de 3,5 miliarde de dolari şi până în 2021 venituri anuale de aproximativ 42 miliarde de dolari.

    Deep learning-ul, o ramură a inteligenţei artificiale, a făcut progrese mari în 2016 şi va fi în continuă dezvoltare şi în 2017.

    Datorită utilizarii acestui tip de algoritmi pe partea de cumpărare programatică eficienţa campaniilor va creşte semnificativ. Un exemplu este zona de retagetare dinamică unde Deep learnig-ul permite  determinarea mai exactă a comportamentului utilizatorilor, a probabilităţii de conversie şi a valorii pe care utilizatorul o are pentru client. Acest lucru se traduce într-o promovare mai eficientă pentru client şi automat o profitabilitate crescută a campaniilor.

    RTB House a fost fondată în 2012 şi a derulat peste 1.000 de campanii în peste 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa cuprinde peste 200 de profesionişti şi este în continuă creştere.

  • 70% din IMM-urile care gestionează date cred că tehnologia digitală le-a crescut capacitatea de a inova

    84% din respondenţii români (lucrători IT din companii mici şi mijlocii) au declarat că se simt pregătiţi să folosească aplicaţiile şi dispozitivele pe care le au la dispoziţie în companie – comparat cu doar 59% în Europa Occidentală. În acelaşi timp însă mai puţine dintre companiile româneşti au un website (55%) sau o zonă online dedicată clienţilor (16%) faţă de media occidentală (69% respectiv 21%).
    Rezultatele sunt parte a unui studiu IPSOS MORI realizat în 2016, pentru Microsoft, la nivelul companiilor mici şi mijlocii – categorie ce formează aproape 99% din totalul companiilor de pe continent. Studiul a abordat teme legate de folosirea datelor şi a tehnologiilor de ultimă oră pentru a atrage noi clienţi, a creşte productivitatea şi a inova în domeniul de activitate în care activează.
     
    În antiteză cu aceste rezultate şi cu profilul respondenţilor (lucrători IT în companii mici şi mijlocii), la nivel general, România se plasează conform DESI pe penultimul loc în UE atunci când vine vorba de competenţe digitale, iar unul dintre factorii care ne ajută să nu ocupăm ultima poziţie poate fi tocmai numărul mare de specialişti IT din economie. Când vine vorba de integrarea tehnologiei în mediul de afaceri, însă, România se plasează pe locul 28 din 28.
    Un alt aspect relevat potrivit studiului constă în atitudinea pozitivă cu care afacerile româneşti privesc epoca digitală raportat la cele din vestul Europei – respondenţii consideră că tehnologia le va ajuta şi fluidiza deciziile operaţionale şi strategice (79% versus 59%)  sau le va aduce mai multe date relevante despre clienţi (67% VS 53%).
     
    În ceea ce priveşte mobilitatea angajaţilor, România are în continuare o rată scăzută faţă de majoritatea statelor europene, 7 din 10 angajaţi declarând că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu; totuşi se constată o creştere a flexibilităţii faţă de 2015, când 8 din 10 angajaţi declarau că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu.
    Foarte puţini din cei ce activează în domeniul informaţiei (information workers) simt că tehnologia digitală a avut un impact negativ asupra activităţii lor. Opt din zece (80%) spun că a avut un impact pozitiv asupra abilităţilor lor, trei sferturi confirmă acelaşi impact pozitiv cu privire la capacitatea lor de a inova (75%), cooperarea între echipe (76%) şi motivaţia lor de la locul de muncă (74%).
     
    Aceiaşi lucrători din România,  sunt în general de acord că tehnologia le îmbunătăţeşte relaţia cu clienţii şi le permite să îşi dezvolte afacerea. Şapte din zece (71%) sunt de acord că sunt în măsură să rămână conectaţi cu clienţii şi să îşi îmbunătăţească loialitatea clienţilor, în timp ce într-o proporţie similară sunt de acord că tehnologia le permite să construiască relaţii mai bune cu clienţii existenţi (73%).
    Lucrătorii români din sectorul IT consideră că dezvoltarea de competenţe (49%) şi strategia companiei lor (43%) sunt cele mai mari provocări interne cu care companiile lor se vor confrunta în următoarea perioadă. Două cincimi menţionează, de asemenea, inovarea de noi produse şi servicii (38%), vânzările companiei şi strategia de marketing (38%).
     
    Factorii de decizie români (BDMs) estimează că vânzările şi strategia de marketing vor reprezenta  provocările cele mai stringente cu care organizaţia se va confrunta în următoarele 12 luni; trei sferturi (76%) menţionează acest lucru. În acelaşi timp, şi aceştia sunt de acord că dezvoltarea competenţelor angajaţilor (72%) şi strategia companiei (72%) sunt, de asemenea, probleme care cer atenţie specială.
    80% din angajaţii chestionaţi în România simt că informaţiile proprii sunt protejate oriunde s-ar afla, comparat cu 67% în vestul Europei . Între manageri, 79% sunt de aceeaşi părere când vine vorba de datele firmei faţă de 58% în Europa occidentală . Dintre aceiaşi manageri, 72% declară că afacerea lor dispune de protecţie avansată a datelor faţă de media vestică de 54%. 
     
    Pe de altă parte, un raport Microsoft Security arată că ţara noastră are rate de apariţie a riscurilor de securitate consistent superioare mediei mondiale – (31,3% versus 20,8% pentru Q4 2015) şi o medie mai mare de calculatoare detectate ca infectate – 36,4 din 1000 faţă de 16,9 media mondială).
     

  • Bitdefender a cumpărat o companie franceză de tehnologie

    Bitdefender a anunţat preluarea partenerului companiei de pe piaţa franceză, Profil Technology, ca parte a strategiei de expansiune a business-ului pe segmentul marilor companii. Aceasta este cea mai mare achiziţie derulată de Bitdefender până acum şi întăreşte poziţia companiei în Europa şi la nivel global, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Preluarea permite companiei româneşti să-şi consolideze poziţia pe piaţa franceză atât pe segmentul enterprise cât şi în consumer şi adaugă o echipă de 50 de profesionişti în vânzări, marketing şi relaţii cu clienţii. 

    Prezent pe piaţa franceză din 2001, Bitdefender a devenit rapid un jucător puternic în retailul de soluţii de securitate cibernetică din Franţa, controlând o treime din piaţa soluţiilor achiziţionate în magazine de consumatorii francezi. Bitdefender protejează de asemenea mai mult de un million de calculatoare de business în toate industriile (sectorul public, educaţie, sănătate, sectorul financiar). 

    „Franţa este o piaţă cheie pentru noi în viitor. Prin preluarea business-ului nostru in-house, vom putea fi mai aproape de parteneri şi de clienţi şi ne propunem să repetăm în domeniul enterprise succesul înregistrat de noi pe piaţa consumatorilor rezidenţiali, mizând pe superioritatea tehnologică a produselor noastre pentru a câştiga o poziţie de lider”, a declarat Florin Talpeş, CEO Bitdefender. 

    Propulsate de cele mai recente inovaţii tehnologice, vânzările Bitdefender către mari companii s-au triplat în ultimii trei ani.

    Doar în 2016, Bitdefender şi-a stabilit prezentă locală în Italia şi Suedia ca parte a strategiei de expansiune la nivel global, şi şi-a crescut reţeaua de parteneri cu mai bine de 100% în ultimii doi ani.

  • Acesta este primul stat din lume care interzice staţiile radio. Care este motivul din spatele deciziei

    În premieră mondială, Norvegia a început închiderea staţiilor de radio ce funcţionează pe unde FM, având intenţia de a elimina complet tehnologia până la finalul acestui an.

    Motivul trecerii de la semnalul analog (FM) la cel digital (DAB) este faptul că cel din urmă permite o recepţie mult mai bună. Norvegia este o ţară muntoasă, iar asta înseamnă că staţiile ce transmit pe unde FM nu pot acoperi tot teritoriul.

    Autorităţile se confruntă însă cu o mare problemă: cei mai mulţi norvegieni sunt împotriva deciziei – mai exact, 66% dintre locuitori vor păstrarea în funcţiuni a canalelor pe unde clasice.

    Doar o treime din maşinile din Norvegia sunt dotate cu radio-uri digitale, astfel că şoferii vor trebui, la rândul lor, să suporte costurile instalării unui nou aparat pentru a mai asculta posturi de radio.

    Şi alte state au în plan trecerea către radioul digital: Marea Britanie a anunţat recent că va închide staţiile FM în momentul în care jumătate din populaţie va avea capacitatea de a recepţiona staţii digitale.