BusinessMagazin

Tag: servicii

  • CUTREMUR cu magnitudinea de moment de 7,8 în Pakistan. Cel puţin 33 de persoane au murit

     Surse din cadrul poliţiei anunţaseră anterior cinci morţi într-un cutremur a cărui magnitudine a fost revizuită la 7,7 de Institutul american de geofizică.

    Seismul de 7,8 a avut loc la ora 16.29 (14.29, ora României), în regiunea Awaran, la adâncimea de 22,9 kilometri. Iniţial, USGS anunţase o magnitudine de 7,4.

    Epicentrul a fost la 69 de kilometri nord-est de oraşul Awaran, la 118 kilometri nord-vest de oraşul Bela, la 172 de kilometri sud de Kharan şi la 174 de kilometri nord de Uthal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei abonamente Cosmote cu Internet, minute şi SMS în reţea şi către Romtelecom, de la 8,8 euro/lună

     “Prin noul portofoliu Free, am dorit să schimbăm structura complicată a pieţei şi să oferim clienţilor noştri mai multă valoare în planuri tarifare simple, centrate pe date”, a declarat directorul comercial al Cosmote România, Mathias Hanel, într-o conferinţă.

    Abonamentul Cosmote Free S costă 8,8 euro şi include, pe lângă servicii de acces la Internet, minute şi mesaje scrise în reţea, precum şi minute către Romtelecom, şi 100 de minute naţionale/internaţionale în zona 1 şi aplicaţia RadarMe.

    Viteza de transfer a datelor (descărcare/download) este de 21,6 Mbps, în limita unui trafic de 100 MB. După consumarea traficului recomandat, viteza de transfer scade la 32 kbps.

    Pentru 15 euro, Cosmote Free M oferă în plus faţă de abonamentul precedent 250 de mesaje scrise naţionale şi încă 150 de minute naţionale/internaţionale în zona 1.

    Transferul datelor (descărcare/download) are loc la viteze de până la 43,6 Mbps, în limita unui trafic de 250 MB. După consumarea traficului recomandat, viteza de trasfer se reduce la 64 kbps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MITING în Capitală: Sindicaliştii protestează miercuri în Piaţa Constituţiei, după greva de avertisment de la metrou

     Mitingul de protest este organizat, miercuri, de la ora 13.00, în Piaţa Constituţiei, de Federaţia Sindicatelor din Transporturi, Transloc şi Servicii Publice “ATU – România”.

    Potrivit preşedintelui federaţiei sindicale, Ion Rădoi, sindicaliştii cer modificarea legislaţiei sociale în vigoare şi reclamă imposibilitatea negocierii contractelor colective de munca, fondul de salarii fiind blocat la nivelul anului 2008.

    Mitingul de protest are loc la o zi după ce sindicaliştii de la metrou au fost, marţi dimineaţă, între orele 04.00 şi 06.00, în grevă de avertisment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost vicepreşedinte al grupului Orange a fost numit director financiar la subsidiara din România

     “Începând cu luna septembrie, Diego Martinez Lopez este noul director financiar al Orange România. El a preluat responsabilităţile de la Ludovic Pech, care a fost numit director financiar la Mobistar, Belgia, după ce, timp de trei ani, şi-a adus o contribuţie importantă la îmbunătăţirea performanţei financiare a Orange România”, se arată într-un comunicat al operatorului.

    Cu experienţă în domeniul financiar, Lopez a coordonat numeroase programe strategice de eficienţă şi de transformare în cadrul grupului Orange şi a dezvoltat modele de business pentru lansarea de noi servicii şi tehnologii, precum servicii TV şi reţele broadband de mare viteză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declinul unui imperiu: În criză de identitate, Microsoft caută un succesor pentru Steve Ballmer. Compania cumpără divizia de telefoane Nokia

    Deşi şi-a menţinut performanţele financiare solide, compania nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la migrarea consumatorilor către mobilitate – smartphone-uri şi tablete – sau la mişcările din publicitatea online, unde Facebook a revendicat rapid o felie importantă din bugete. Totodată, compania nu a profitat din plin de poziţia solidă construită în zona serviciilor destinate companiilor prin platforme precum Windows şi Office, reacţionând relativ târziu la tranziţia centrului de greutate al pieţei enterprise către „cloud„, fapt care a permis ascensiunea rivalilor.

    STEVE BALLMER, ANGAJATUL CU NUMĂRUL 30 AL MICROSOFT ŞI PRIMUL MANAGER PUR-SÂNGE ADUS DE BILL GATES, a petrecut primii 20 de ani în companie construind un veritabil monopol şi răspândind software-ul Microsoft pe 97% din PC-urile din întreaga lume. Gates şi Ballmer au format un cuplu aparent de neoprit, completând-se reciproc şi luptând cu toate armele pentru a promova şi proteja Windows, Office şi celelalte produse ale companiei. În cei 13 ani care au urmat, cu Ballmer trecut în poziţia de CEO, Microsoft a încercat fără succes să caute un nou hit, să regăsească succesul răsunător, şi s-a regăsit de mai multe ori într-o situaţie deloc familiară: aceea de challenger, de concurent care a ratat startul si trebuie să vină din urmă, de combatant depăşit tactic de inamici.

    Ballmer, în vârstă de 57 de ani, din care mai bine de 30 petrecuţi la Microsoft, a anunţat săptămâna trecută că se va retrage, în termen de 12 luni, din funcţia de CEO al celui mai mare dezvoltator de software din lume. În timpul carierei sale, Microsoft a transformat computerul într-o unealtă regăsită în fiecare gospodărie, apoi a monetizat fără scrupule produsul, în mare măsură datorită talentului de vânzător al lui Ballmer. Cunoscut pentru tacticile agresive de negociere şi prezenţa energică, impresionantă, de intimidare, Steve Ballmer a devenit o personalitate respectată în Silicon Valley, a conservat monştenirea lui Bill Gates, modernizând Windows-ul pentru o nouă eră, şi a patronat mutări de mare succes ale Microsoft, precum dezvoltarea consolei de jocuri video Xbox sau preluarea Skype.

    Finalul mandatului său de CEO este însă marcat de o listă lungă de oportunităţi ratate, de la smartphone-uri şi tablete la evoluţia motoarelor de căutare pe internet. În ciuda faptului că a dezvoltat relativ devreme diverse produse orientate în aceste direcţii, Microsoft nu a mai reuşit să „scoată„ niciun hit.Deşi Microsoft a dat dovadă de viziune, vorbind încă din anul 2000 despre o tranziţie dincolo de PC, compania a fost eclipsată de ascensiunea Apple şi Google în zona de consum, dar şi de tranziţia companiilor către modelul cloud, în defavoarea tradiţionalelor staţii de lucru echipate cu software complex, scump, instalat şi rulat local.

    PRESTAŢIA LUI BALLMER CA ŞI CEO NU A FOST NICI PE PLACUL ACŢIONARILOR. O investiţie de 1.000 de dolari în acţiuni Microsoft la începutul mandatului său a generat un randament negativ de minus 13% până în prezent, potrivit calculelor Bloomberg, care includ dividendele acordate între timp. O investiţie de valoare similară în acţiuni Microsoft în 1986, anul listării companiei la bursă, ar valora acum 554.464 dolari.

    „Microsoft a avut o cursă nebună timp de 30 de ani, dar este prea mult să te aştepţi ca Steve, mai degrabă un CEO-custode decât un lider vizionar, să aducă Microsoft la următorul nivel„, comentează pentru Bloomberg Michael Cusumano, profesor de management la Massachusetts Institute of Technology.

  • Club Business Magazin: Servicii digitale pentru consumatorul 3.0

    RADU VOICU, ROMSYS: Piaţa românească şi comportamentul consumatorului de aici se schimbă. Apetitul pentru online şi pentru tranzacţii efectuate pe internet este în continuă creştere, indiferent că vorbim de cumpărături, plăţi de facturi sau căutarea de diverse servicii. Companiile trebuie să schimbe puţin paradigma în care funcţionează: de la a ţine toate sistemele închise cât mai bine, la a permite un acces securizat al clienţilor către sistemele interne pentru a-şi face cât mai mult lucruri singuri. Din păcate, criza ţine de mulţi ani şi nu mai putem face mii şi mii de angajări. Sistemele moderne contribuie la optimizarea costurilor. În 2013, clienţii trebuie ţinuţi mult mai aproape, pe internet, pentru ca interacţiunea să fie cât mai naturală şi comodă.

    RADU RAŢ, ENEL ROMÂNIA: Am coordonat proiectul Kiosk Enel ca urmare a nevoilor pe care le-am sesizat în rândul clienţilor. Este un nou canal de interacţiune cu cei care consumă serviciile noastre. O strategie importantă adoptată de grupul Enel a fost separarea activităţii tehnice de distribuţie a energiei electrice şi mentenanţă a reţelei de cea de gestionare a clienţilor şi facturare în două firme separate. Relaţia cu clienţii se desfăşoară în centrele Enel, care s-au modernizat în ultima perioadă. Deşi punctele Enel s-au modernizat, clienţii erau nevoiţi să vină în aceste centre să îşi transmită indexul sau să plătească facturile. Odată cu dezvoltarea sistemelor informatice, facturarea se poate face centralizat, iar activităţile punctelor Enel s-au restrâns. Plata se poate face şi în afara reţelei, iar ulterior am introdus mai multe facilităţi de self-service. Prima a fost posibilitatea transmiterii indexului de energie electrică prin telefon. Apoi am dezvoltat platforma myEnel, prin care clienţii pot să vadă facturi, să transmită solicitări şi reclamaţii sau să transmită indexul. Anul trecut, am introdus şi o aplicaţie mobilă myEnel şi Kiosk Enel. Dispunerea geografică extrem de diluată a Enel (Banat, Dobrogea şi zona Bucureşti) făcea ca în multe dintre centrele tradiţionale să existe un număr foarte mic de interacţiuni, în timp ce altele erau foarte aglomerate. Am decis să implementăm un proiect-pilot la Timişoara prin care clienţii puteau vorbi prin Kiosk-ul Enel cu un operator, care putea să-i trimită în timp real facturi sau alte documente. Am ajuns la concluzia că avem nevoie nu doar de self-service, cum se întâmplă în aeroporturi sau la ghişeele primăriilor, ci şi de interacţiunea cu un angajat pentru situaţiile mai complexe.
    GASPER FECUR, NEW FRONTIER: Toate companiile din lume sunt preocupate în trei direcţii: cum pot să genereze venituri suplimentare, ce ar putea să le vândă mai mult, cum să interacţioneze cu baza de clienţi deja existentă. Există firme care au ieşit din zona lor de confort pentru a-şi putea creşte şi mai mult businessul. Cea mai mare bancă din Rusia şi-a pus în legătură clienţii de tip IMM pentru ca aceştia să poată interacţiona între ei. Astfel, orice întreprindere mică sau mijlocie care este client al băncii poate găsi noi parteneri prin ceilalţi clienţi. Apoi, toţi pot cumpăra servicii de stocare a informaţiilor în cloud direct de la entitatea financiară cu care fac banking. Astfel, clienţii primesc de la banca lor mai mult decât un simplu împrumut, iar relaţia entităţii financiare cu cei pe care îi finanţează devine mai dinamică şi mai complexă. În Austria, un operator telecom permite cumpărarea unei secretare virtuale pentru câteva zeci de euro lunar, chiar dacă nu acesta este principalul său obiect de activitate. Creşterile de încasări de la acelaşi client au crescut cu zeci de procente, după introducerea acestui serviciu, iar 10% dintre ei s-au arătat interesaţi de noua politică instaurată. O companie de utilităţi din Serbia şi-a construit propriul sistem prin care le acordă bonusuri clienţilor care îşi plătesc la timp facturile, ceea ce va genera o mai bună retenţie şi un plus de satisfacţie.

    CĂLIN POENARU, CISCO SYSTEMS ROMÂNIA: Locul cel mai potrivit în care o companie de tehnologie ar putea avea un cuvânt de spus este cel în care se vorbeşte despre noi surse de venit pentru companiile de utilităţi. Valoarea în perioada următoare va veni din conectarea acelor lucruri care în prezent nu sunt conectate. O statistică recentă arată că în prezent 99% dintre dispozitivele conectabile nu sunt conectate. Dacă includem şi dispozitivele similare terminalelor Enel menţionate anterior, ajungem la circa 200 de tipuri de dispozitive care se pot intersecta. Faţă de ceea ce se întâmpla acum 15 ani, astăzi nu mai contează doar interacţiunea între gadgeturi, ci şi modul în care intervenţia umană se interpune între acestea şi datele care rezultă din proces. Dincolo de numărul de utilizatori potenţiali, barierele legate de procesare, context şi procesare trebuie şi ele sesizate. În zona de energie, vorbim despre 500 de milioane – un miliard de dispozitive conectabile. Conexiunea cea mai importantă se leagă de modul în care asociem industrii diferite. Un singur nod adiţional poate crea mai multe conexiuni, genera mai multe date, iar procesarea lor la momentul potrivit este de fapt valoarea adiţională pe care o putem aduce. 14.400 de miliarde este valoarea netă pe care o putem câştiga din adăugarea de lucruri noi sau din economiile pe care le facem folosind acest model. Două treimi din această sumă sunt cazuri foarte bine conturate şi provin din sectorul public, iar restul din interacţiunea dintre industrii diferite. Avem acum suficient de multe date încât să luăm o decizie diferită, să creăm un serviciu diferit sau să le punem la dispoziţie consumatorilor un model pe care înainte nu îl puteam oferi pentru că nu aveam datele respective. Motivele fundamentale care conduc spre această valoare sunt reducerea costurilor; creşterea productivităţii; scăderea pierderilor; creşterea satisfacţiei clienţilor; inovarea. Modelul este uşor de adaptat pentru fiecare companie în parte.

  • Licitaţia CNADNR de peste 7 milioane euro pentru servicii juridice la exproprieri, blocată în instanţă

     Licitaţia a fost anulată după ce casa de avocatură “Boştină şi Asociaţii” a reclamat nelegalitatea procedurii organizate de CNADNR şi nepublicarea anunţului de participare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), precum şi probleme legate de întocmirea documentaţiei de participare.

    În urmă cu o lună, Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a analizat problemele reclamate, dar a decis ca licitaţia să continue. Avocaţii s-au adresat însă Curţii de Apel Bucureşti, iar instanţa a decis, miercuri, ca procedura de atribuire să fie anulată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii estimează STAGNAREA activităţii în industrie, construcţii, comerţ şi servicii

     Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere – fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural +26%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (sold conjunctural +20%) şi fabricarea echipamentelor electrice (sold conjunctural +18%). Şi preţurile produselor industriale vor stagna (sold conjunctural +4%). Numărul de salariaţi va înregistra de asemenea o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4% pe total industrie prelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prisma şi norii

    In zilele de 5 şi 6 iunie, The Guardian şi The Washington Post au publicat documente clasificate ale Agenţiei Naţionale de Informaţii a SUA (NSA) despre programul de supraveghere în masă a comunicaţiilor mobile şi prin internet, denumit PRISM. Documentele, furnizate de Edward Snowden, fost consultant al NSA, oferă detalii despre felul cum agenţia a solicitat şi a obţinut conţinut şi metadatele comunicaţiilor prin telefon, e-mail şi video de la o serie de mari companii IT&C în decursul ultimilor şapte ani.

    CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT? Particularitatea programului, conform BBC, este că, urmare a unei serii de amendamente aduse în 2005 şi 2006 legii privind serviciile de informaţii externe şi supravegherea (Foreign Intelligence and Surveillance Act – FISA), NSA n-a mai fost obligată să identifice individual ţintele supravegherii sale, atâta vreme cât putea convinge justiţia că scopul supravegherii este strângerea de „informaţii externe„. Mai mult, NSA n-a mai fost obligată să confirme că atât emiţătorul, cât şi receptorul unei comunicări se aflau în afara SUA, atâta vreme cât era „rezonabil„ de crezut că unul dintre participanţii la comunicare era în afara SUA. În al treilea rând, NSA obţine informaţiile de care are nevoie în timp real, direct din serverele companiilor care fac parte din program. Companiile nominalizate (Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, YouTube, Skype, AOL, Apple) au negat iniţial că au cunoştinţă de program, apoi au recunoscut că au acţionat la solicitarea NSA, dar nu au oferit detalii calitative sau cantitative.

    Preşedintele Barack Obama a luat apărarea,la 8 iunie, tacticilor de supraveghere ale SUA, declarând: „Am întâmpinat cu un scepticism sănătos aceste programe (…) Evaluarea mea şi a echipei mele a fost că ele ne ajută să prevenim atacuri teroriste. Nu poţi avea securitate 100% şi în acelaşi timp intimitate protejată 100% şi inconveniente zero„. Alte scurgeri de informaţii au acuzat SUA că strâng date despre birourile şi oficialii UE. După publicarea primelor astfel de informaţii, o nouă serie de investigaţii ale jurnaliştilor de laThe Guardian au relevat că şi guvernul britanic a folosit date adunate de NSA de la firme americane de IT&C. Secretarul pentru afaceri externe, William Hague, a declarat că pentru cetăţenii care respectă legea „nu e niciun motiv de îngrijorare„, potrivit BBC.

    Alte ţări au avut reacţii ferme la ştirile despre programul PRISM. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat într-un interviu pentru televiziunea de stat ARD, preluat de Reuters, că „Germania va cere ca firmele de internet să ne spună cui anume furnizează date în Europa (…) Avem o lege bună de protecţie a informaţiilor. Dar dacă Facebook este înregistrată în Irlanda, atunci se supune legii irlandeze – iată de ce ne trebuie reglementări europene unitare„. În Germania, subiectul este cu deosebire sensibil, din perspectiva tacticilor similare de supraveghere folosite de fostul organ de securitate estică, STASI, înainte de 1989 şi de regimul nazist înainte de 1945.

    În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune RT, la 13 iunie, că „supravegherea persoanelor şi a organizaţiilor (…) devine un fenomen global, în contextul combaterii terorismului internaţional, iar astfel de metode sunt în general fezabile„.

    DE CE E IMPORTANT PRISM PENTRU MINE? Scandalul NSA a fost până acum centrat pe protecţia datelor personale ale americanilor. Principala îngrijorare exprimată a fost că informaţii despre cetăţenii americani stocate în serviciile de cloud ale Microsoft, Google etc. pot fi acum strânse de NSA fără mandat formal, dacă aceştia (cei identificaţi în cursul unei investigaţii a serviciilor) au legături cu străinii. Legitimitatea sau foloasele acestui sistem de încălcare motivată a intimităţii fac obiectul dezbaterilor din societatea americană, însă există alte două chestiuni legate de subiect care privesc alte părţi implicate.

    În privinţa consumatorilor, întrebarea de bază e cine protejează dreptul la intimitate al cetăţenilor din UE sau din alte ţări care îşi stochează datele în cloud la companiile americane de IT&C. Guvernul SUA şi NSA văd aceste informaţii drept prima ţintă a investigaţiilor lor şi nu sunt constrânse de nicio legislaţie americană să dezvăluie acţiunile de colectare şi de analiză a datelor pe care le derulează aici. Totuşi, cum a spus Angela Merkel, UE are legi stricte (Directiva 95/94/EC) privind protecţia intimităţii şi fluxurile transfrontaliere de date personale.

    de BOGDAN CIOC

  • Poşta Română intenţionează să vândă servicii şi produse ale operatorilor de comunicaţii

     “Poşta Română intenţionează să îşi extindă gama de servicii şi produse distribuite prin sistemul poştal, urmărind încheierea de parteneriate comerciale cu firmele interesate de accesul în reţeaua poştală. În cadrul acestui proiect, compania va lansa conceptul «Ghişeului Telecom», spaţiu dedicat vânzării serviciilor şi produselor oferite de către operatorii de comunicaţii, prin intermediul reţelei naţionale de oficii poştale”, se arată într-un comunicat al operatorului naţional poştal.

    Propunerile de colaborare şi ofertele comerciale ale potenţialii parteneri pot fi transmise în perioada 1 – 30 septembrie la adresa de mail diversificare@posta-romana.ro.

    “Activând pe o piaţă concurenţială, Poşta Română va oferi acest serviciu în mod obiectiv şi nepreferenţial, fără a influenţa opţiunea finală a clientului. În prezent se urmăreşte diversificarea portofoliului de produse şi servicii, având ca obiectiv creşterea veniturilor Poştei Române, prin utilizarea eficientă atât a capilarităţii reţelei poştale, cât şi a resurselor umane şi logistice de care aceasta dispune”, a declarat directorul general al companiei, Ion Smeeianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro