BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).

  • Facebook şi Google, investigate de ANAF

    Facebook, Google şi alte companii din industria online, care nu sunt înregistrate în România, sunt investigate de Fisc, potrivit unei declaraţii a lui Dragoş Doroş, şeful ANAF, într-o emisiunea a Digi 24.

    Şeful Fiscului spune că se încearcă identificarea veniturilor realizate de mai multe companii IT, dar care nu se reflectă în declaraţii de impozite la noi, pentru a putea fi taxate corespunzător.

    „Plătesc ceva taxe, dar ele se află în acelaşi pool de analiză în felul în care plătesc taxe şi ar trebui să plătească taxe. O să vedem în urma analizei dacă ar trebui sau nu să plătească mai multe taxe, dar scopul pentru care facem această analiză este evident că da, credem că da”, a declarat Dragoş Doroş pentru Digi 24.

    „Trebuie să identificăm sursele de venit şi dacă acele surse de venit pe care le realizează nu doar aceste două companii, e vorba de industria online, aici avem discuţii mai complicate şi mai complexe, e vorba şi de site-urile de vânzări online ş.a.m.d., toate astea se află în vizorul nostru”, a dat asigurări şeful Fiscului.

    „Dacă acele venituri care se localizează pe teritoriul României, dar ele – prin plăţi electronice sau alte mecanisme – nu sunt vizibile sau declarate, noi să le impozităm în România”, a explicat Dragoş Doroş.

  • Dacia revine la un profit net de peste 100 milioane de euro

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini.

    Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după anul 2008 când a fost depăşit pragul de 100 mil. euro. Marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • „Captain America: Civil War” a stabilit un nou record de box office în România

    În primul weekend de la lansare, „Captain America: Civil War” a înregistrat în România încasări record de aproape 500.000 de dolari americani şi peste 87.000 de spectatori, devenind astfel cel mai bun film Disney cu supereroi din 2016, cât şi filmul Disney cu supereroi care are cele mai mari încasări la lansare din toate timpurile.  

    Comparând cifele de deschidere ale filmului ”Captain America: Civil War” cu ale altor producţii cu supereroi, acesta conduce în top după cum urmează: a depăşit încasările cu 247% faţă de ”Captain America: Soldatul Iernii”, cu 188% faţţă de ”Iron Man 3”, cu 125% încasările ”Avengers: Sub semnul lui Ultron”, preum şi filmul ”Batman vs. Superman”, unde a înregistrat încasări mai mari cu 71%.

    Din distribuţia filmului fac parte: Chris Evans, Robert Downey Jr., Scarlett Johansson, Sebastian Stan, Anthony Mackie, Emily VanCamp, Don Cheadle, Jeremy Renner, Chadwick Boseman, Paul Bettany, Elizabeth Olsen, Paul Rudd şi Frank Grillo, cu William Hurt şi Daniel Brühl.

    Anthony & Joe Russo sunt regizori, iar Kevin Feige este producător. Louis D’Esposito, Alan Fine, Victoria Alonso, Patricia Whitcher, Nate Moore şi Stan Lee sunt producători executivi. Scenariul este scris de Christopher Markus & Stephen McFeely.

    Filmul „Captain America: Civil War / Captain America: Război Civil” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 6 mai 2016, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.
     

  • Popularitatea lui Francois Hollande, la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată

    Popularitatea preşedintelui Franţei, Francois Hollande, a scăzut cu două puncte procentuale în ultimele două luni, ajungând la 16%, cel mai scăzut nivel de până acum, arată un sondaj realizat de Institutul Elabe, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

    Doar 16% dintre persoanele intervievate cred că preşedintele Francois Hollande este capabil să “înfrunte în mod eficient problemele ţării”, acesta fiind cel mai scăzut nivel de la începerea mandatului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul companiilor cu datorii la stat mai mari de 10 milioane de lei

    186 de mari contribuabili, cu restanţe mai mari de 100.000 lei, înregistrează obligaţii fiscale totale de 2,60 miliarde de lei, din care 1,92 miliarde de lei obligaţii de plată principale şi 684 milioane de lei obligaţii accesorii. Din total, 417 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate, se arată în comunicatul ANAF.

    European Food, Societatea Română de Televiziune şi Complexul Energetic Hunedoara  sunt primii trei cei mai mari datornici la bugetul de stat. European Food figurează cu o sumă de 400,8 milioane lei (unde 400,1 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale contestate), deţinând prima poziţie în topul datornicilor.

    Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, cu 174,7 milioane lei, iar pe trei Societatea Română de Televiziune, cu 170,3 milioane lei.

    Poziţia a patra este deţinută de firma Doly-Com cu obligaţii fiscale de 101,7 milioane lei, din care suma 96,4 milioane lei este contestată. Public Games se află pe locul al cincilea cu datorii de 89,4 milioane lei.

    La categoria contribuabili mijloci, compania Oana Management SRL, ce oferă consultanţă, este cea mai datornică şi are de plată peste 363 milioane de lei. Birda Group Internaţional (comerţ cu amănuntul) şi Fresh Plaza SRL (organizare de târguri şi expoziţii) cu peste 90, respectiv 84 milioane de lei datorie. 

    2.486 de contribuabili mijlocii, cu restanţe mai mari de 50.000 lei, au obligaţii fiscale restante în cuantum total de 3,80 miliarde de lei, din care obligaţii de plată principale în sumă de 2,85 miliarde de lei şi obligaţii fiscale accesorii în sumă de 950 milioane de lei. Din total, suma de 316 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate.

    Deoarece în săptămâna 25-29.04.2016 a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să îşi stingă datoriile, sau să îşi clarifice situaţia fiscală, şi pentru a asigura publicarea unor informaţii cât mai corecte, în zilele imediat următoare va fi publicată lista debitorilor mici contribuabili, instituţii publice, persoane fizice cu obligaţii fiscale restante rezultate şi din activităţi economice independente sau profesii libere, cu restanţe mai mari de 10.000 lei şi persoane fizice cu restanţe mai mari de 1.500 lei.

    Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată şi cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară.

    în aplicarea iniţiativei europene Open Data, şi pentru a facilita accesul publicului larg, lista este publicată pe date.gov.ro în format accesibil, reutilizabil şi redistribuibil, fără restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data).

    Utilizarea datelor deschise (open data), permite cetăţenilor să identifice, să descarce şi să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică. Fondat pe principiile transparenţei, participării şi colaborării, portalul urmăreşte modelele similare întreprinse în Statele Unite ale Americii şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante se publică în baza art. 162 din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015. Cuantumurile de la care obligaţiile fiscale restante fac obiectul publicării pe pagina de internet a ANAF şi Procedura de publicare a listelor debitorilor şi cuantumul obligaţii fiscale restante înregistrate au fost aprobate prin OPANAF nr. 558/2016. Contribuabilii cu restanţe fiscale înregistrate au primit notificări prealabile şi li s-a oferit astfel posibilitatea stingerii datoriilor sau clarificării situaţiei fiscale.

  • Uber România: Lansăm un serviciu dedicat mediului de business în a doua parte a anului

    ompania americană Uber, care le oferă posesorilor de smartphone-uri un serviciu de transport alternativ celor de taxi prin intermediul unei aplicaţii mobile, a înregistrat în primele trei luni ale acestui an cu 30% mai multe curse pe plan local faţă de sfârşitul lui 2015 pentru serviciul premium UberSelect, utilizatorii acestuia fiind în principal expaţi şi oameni de business.

    Astfel, Uber România are în plan să lanseze în a doua jumătate a anului un ser­viciu dedicat companiilor (B2B – business to business) numit Uber for Business.

    „Vedem un interes foarte mare din par­tea mediului de afaceri, atât pentru UberSelect cât şi pentru uberX – primim constant solicitări din partea unor companii mari din mediul bancar, IT&C sau servicii. Cre­dem că va fi un produs foarte căutat de­oa­rece ar permite companiilor să folo­sească Uber pentru deplasările angajaţilor într-un mod foarte eficient şi uşor de urmărit. Lucrăm la implementarea pe partea de back-end (tehnologie) şi ne propunem să îl lan­săm în a doua jumătate a anului 2016“, au de­clarat pentru ZF reprezentanţii Uber Ro­mânia.

    Serviciul Uber dedicat mediului de afaceri le-ar oferi utilizatorilor posibilitatea de a-şi crea un profil separat de business în cadrul aplicaţiei mobile astfel încât să poată gestiona individual călătoriile în interes personal şi cele în interes de serviciu, având înregistrate două carduri bancare în cadrul aceluiaşi cont.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Offshore-ul lui Ioan Niculae, înregistrat pe un iaht

    Procurorii anticorupţie au descoperit, la percheziţiile făcute la sediul InterAgro din Bucureşti, scheme şi hărţi cu firmele pe care Ioan Niculae le controlează în România. Schemele ar fi fost folosite de şefii companiei pentru a construi circuite financiare între firmele din grup, se arată în rechizitoriul prin care omul de afaceri a fost trimis în judecată.

    „Cu ocazia percheziţiilor efectuate la sediul INTERAGRO SA, au fost descoperite mai multe documente (…), care atestă modalitatea prin care inculpatul Ioan Niculae controlează firmele offshore”, se arată în rechizitoriul DNA.

    Aşa au reuşit procurorii să refacă traseul banilor reciclaţi. În august 2008, InterAgro încheie un contract în valoare de 10 milioane de euro cu Libarom Agri, firma lui Said Baaklini. Înţelegerea era fictivă, afirmă procurorii, care au descoperit că din conturile grupului controlat de Ioan Niculae au plecat către firma libanezului 5,6 milioane de euro, în patru tranşe fără ca Libarom Agri să presteze vreun serviciu de publicitate în contul banilor încasaţi.

    Sumele erau virate în aceeaşi zi în conturile Mike Trading, de unde plecau către un offshore înregistrat în Insulele Virgine, dar cu sediul pe un iaht înregistrat în Cipru pe numele patronului InterAgro. Banii reveneau în România, sub forma unei majorări de capital pentru firma producătoare de vin din grup, INTERVITT.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Nu s-a mai întâmplat acest lucru la Apple în ultimii 13 ani

    Nu era de neaşteptat, însă acum este oficial. Apple a publicat veniturile înregistrate pe ultimul trimestru din 2016 şi sunt dezamăgitoare pentru compania din California. Apple a avut venituri de 50.6 miliarde de dolari şi un profit de 10.5 miliarde, cu 13% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă anul trecut când a avut venituri de 58 de miliarde şi profit de 13.6 miliarde. Mai mult, veniturile ar putea scădea cu 15% în următorul trimestru.

    Înainte să le plângem de milă, Apple a rămas una dintre cele mai profitabile companii din lume, iar vânzările de iPhone au crescut cu 50% în India faţă de 2015.Vânzările de iPad au înregistrat un vârf în 2014, însă continuă să scadă de atunci, iar ceasul celor de la Apple nu a impresionat în materie de vânzări. 

     

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii