BusinessMagazin

Tag: grup

  • Sfatul de business al săptămânii de la Alexandru Stânean, director general al Teraplast

    În 2016, procesatorul de PVC va acorda pentru prima dată dividende de la listarea din 2008, în valoare totală de peste 7,9 milioane lei, dividendul brut/acţiune propus fiind de 0,021 lei; se vor distribui şi 50 acţiuni noi la fiecare 100 acţiuni deţinute de fiecare acţionar. „Teraplast este aproape de maximul ultimilor cinci ani, lucru care este pozitiv, însă potrivit rapoartelor de evaluare întocmite de analişti mai este loc de îmbunătăţire“, spune Alexandru Stânean, director general al Teraplast.

    Anul trecut grupul Teraplast a realizat o cifră de afaceri consolidată de 393,5 milioane lei, în creştere cu peste 19% faţă de 2014. Plusul se datorează, afirmă Alexandru Stănean, evoluţiilor înregistrate de unele segmente din piaţa construcţiilor, dar şi creşterii cotei de piaţă. Profitul net realizat de grupul Teraplast în 2015 a fost de 35,2 milioane lei, faţă de 15,9 milioane lei în 2014. „Bugetul consolidat pentru 2016 prevede o cifră de afaceri de 473,2 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2015, iar pentru profitul net am bugetat o creştere cu 27%“, mai spune reprezentantul Teraplast.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost în 2011, când, la puţină vreme după ce am fost desemnat la conducerea executivă a Plastsistem, am fost convocat de către principalul furnizor de materii prime la o întâlnire în cadrul căreia ne anunţau că vor sista livrările către noi din cauza comportamentului de plată pe care îl aveam în acel moment. Aveam 28 de ani şi trebuia să construiesc în faţa unui colos din industria chimică un lucru care se obţine greu şi anume credibilitatea companiei pe care o conduceam.

    Plastsistem era în acel moment o companie 100% românească, lovită greu de criză, cu o experienţă de doar doi ani în industria de panouri termoizolante. M-am dus la întâlnire cu un plan deosebit de ambiţios. Aveam nevoie de o creştere de 30% a vânzărilor ca să generăm banii pe care i-am pierdut în piaţă, cu clienţi intraţi în insolvenţă. Aveam însă nevoie şi de suportul furnizorilor, în sensul să ne menţină sau chiar să ne majoreze limitele de credit, pentru a realiza obiectivele de creştere. Ca alternative, puteam să reducem drastic activitatea şi să facem economii pentru a trece peste perioada respectivă. Am reuşit să realizăm o creştere a vânzărilor de 40% în acel an şi să ne angajăm pe un drum care ne-a dus între primii trei jucători din piaţa de panouri termoizolante.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Atâta timp cât eşti coerent în planurile pe care le ai şi livrezi rezultatele pe care le promiţi, nu există niciun motiv să nu găseşti parteneri cu care să îţi îndeplineşti obiectivele.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşelile, oricât de neplăcute, sunt ceva normal. Le facem cu toţii. Greşelile pe care le îngădui sunt cele care ajută persoana sau organizaţia să înveţe.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Inginer, pentru că inginerii ar trebui să aibă în sânge inovaţia şi dorinţa de a crea lucruri noi.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu cred că există profesii neplăcute. Poţi să îţi aplici creativitatea la orice, până la urmă, în orice profesie, câtă vreme o faci cu pasiune. 

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să se angajeze în companii româneşti. Este un mediu de lucru mult mai flexibil, cu posibilităţi de avansare mai mari şi pot să îşi pună mai bine în valoare creativitatea.

    Preferinte

    CUVÂNT: Perseverenţă, pentru că încă nu am întâlnit problemă sau situaţie care să nu poată fi rezolvată cu multă determinare şi muncă.
    CARTE: Nu am o carte favorită. Ultima care pe care am citit-o şi mi s-a părut interesantă este „Straight from the gut“ de şi despre Jack Welch.
    PERSONALITATE: În ultimul timp îl apreciez din ce în ce mai mult pe Elon Musk pentru că are curajul să schimbe paradigmele unei industrii consolidate, chiar a două industrii consolidate – cea auto şi cea energetică.
     

  • Povestea indianului care a studiat în patru ţări şi a creat un conglomerat de miliarde de dolari

    J.R.D. Tata s-a născut pe 29 iulie 1904 în Paris, fiind al doilea copil al lui Ratanji Dadabhoy Tata şi al soţiei sale de origine franceză, Suzanne „Sooni” Brière. Tatăl său a fost văr primar al lui Jamsetji Tata, un pionier al industriei indiene. J.R.D. Tata şi-a petrecut mare parte din copilărie în Franţa. A studiat în cadrul şcolii Janson De Sailly din Paris, iar ulterior a fost educat în Londra, Japonia, Franţa şi India. În octombrie 1932, după ce mama sa a murit, tatăl lui Tata a decis să îşi mute familia în India şi să îl trimită pe J.R.D. la studii în Anglia, în octombrie 1923.

    Tânărul s-a înscris la o şcoală de gramatică, fixându-şi ca obiectiv să studieze ingineria la Cambridge. La scurt timp după ce cursul de gramatică s-a încheiat şi spera să fie acceptat la universitatea britanică, în Franţa s-a aprobat o lege prin care toţi bărbaţii de origine franceză sub 20 de ani erau obligaţi să îndeplinească serviciul militar. Ca cetăţean francez, J.R.D. trebuia să se înroleze în armată pentru cel puţin un an.

    După ce s-a înrolat în Armata Franceză, a fost trimis într-un regiment numit Spahis. Colonelul regimentului a aflat în scurt timp că Tata poate nu doar să citească şi să scrie în franceză şi engleză, dar şi să dactilografieze, prin urmare l-a desemnat secretar al biroului său. După o perioadă de 12 luni de serviciu în Armata Franceză, a vrut să meargă la Cambridge pentru a-şi continua educaţia, dar tatăl său a decis să îl aducă înapoi în India, unde s-a alăturat companiei Tata & Sons ca ucenic neplătit în 1925. În 1929, J.R.D. Tata a renunţat la cetăţenia franceză, a devenit cetăţean  indian şi a fost angajat în cadrul companiei. În 1930 s-a căsătorit cu Thelma Vicaji, fiica lui Jack „Prinţul” Vicaji, un avocat pe care l-a angajat ca să îl apere de acuzaţia de a-şi fi condus Bugatti-ul cu viteză prea mare pe principala promenadă din Mumbai (pe atunci denumit Bombai), Marine Drive.

    Inspirat de pionierul Louis Blériot, Tata a luat lecţii de zbor, iar pe 10 februarie 1929 a obţinut primul brevet de pilot emis în India. A devenit ulterior cunoscut drept părintele aviaţiei civile indiene, ca urmare a faptului că a fondat prima linie comercială a Indiei, Tata Arilines, în 1932 (companie ce avea să devină în 1946 Air India, linia aeriană naţională a Indiei). În 1938, la vârsta de 34 de ani, J.R.D a fost ales preşedinte al Tata & Sons, succedându-l pe unul dintre verii săi, funcţie ce l-a făcut şeful celui mai mare grup industrial din India.

    A condus astfel grupul de companii Tata, cu activitate în industria oţelului, ingineriei, energetică, industria chimică şi ospitalităţii vreme de mai multe decenii. Tata a devenit faimos pentru faptul că şi-a menţinut standardele etice în conducerea companiei şi pentru faptul că a refuzat să mituiască politicieni sau să se folosească de piaţa neagră. A început cu 14 companii sub conducerea sa, iar jumătate de secol mai târziu, pe 26 iulie 1988, când a părăsit compania, Tata & Sons era un conglomerat format din 95 de companii. Sub conducerea sa, activele grupului Tata au crescut de la 100 de milioane de dolari la 5 miliarde. În 1945, J.R.D. Tata a pus bazele Tata Motors, iar trei ani mai târziu Tata a lansat Air India International drept prima linie aeriană internaţională a Indiei. În 1953, guvernul indian l-a numit pe J.R.D. Tata drept preşedinte al Air India şi director de consiliu al Indian Airlines – o funcţie pe care a avut-o timp de 25 de ani.

    J.R.D. a fost renumit şi pentru modul în care şi-a tratat angajaţii – în 1956 a iniţiat un program de asociere a angajaţilor cu managementul, astfel încât angajaţii să aibă o voce mai puternică în afacerile companiei. Era convins de necesitatea binelui angajaţilor săi şi, în consecinţă, a expus principiile beneficiilor unei zile de muncă de opt ore şi a impus scheme de compensaţie în caz de accident şi de ajutor social care au fost ulterior acceptate ca cerinţe statutare în India. Tata a fost de asemenea un susţinător al declaraţiei puterilor emergente ale primului-ministru Indira Gandhi, în 1975, şi a fost şi membru fondator al corpului guvernator al Consiliului Naţional de Cercetări de Economie Aplicată din New Delhi – primul institut de politică economică independentă din India, fondat în 1956. În 1968, a fondat serviciile de consultanţă Tata, iar în 1987 a pus bazele Titan Industries.

    Tata a fost de asemenea administratorul fondului Sir Dorabji Tata de la lansarea acestuia, în 1932, pentru o perioadă de 50 de ani. Sub ghidarea lui, fondul a susţinut construirea primului spital destinat pacienţilor diagnosticaţi cu cancer din Asia, în Mumbai, în 1941, şi a fondat de asemenea Institutul Tata de Ştiinţe Sociale (TISS, 1936), Institutul Tata pentru Cercetări Fundamentale şi Centrul Naţional pentru Arte Performative.

     J.R.D. Tata a murit în Geneva, Elveţia, pe 29 noiembrie 1993 din cauza unei infecţii la rinichi. La moartea lui, parlamentul indian a fost suspendat în memoria sa – onoare acordată de obicei doar membrilor parlamentului.

  • Ştiinţa a găsit răspunsul: Ce pretenţii au bărbaţii bogaţi de la femei

    Cercetătorii din China au examinat influenţa stării materiale asupra comportamentului romantic în cadrul a două experimente, unde au fost analizate “primele” sentimente ale participanţilor în raport cu informaţia despre partenerul lor: dacă acesta are mai mulţi sau mai puţini bani.

    Potrivit Descoperă, studiul sugerează că oamenii se angajează în “strategii condiţionate de împerechere” bazându-se pe alegerile lor romantice în condiţiile factorilor de mediu.

    În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat studenţi chinezi care erau implicaţi în relaţii heterosexuale pe termen lung. Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu în grupuri: un grup ”relativ bogat” şi un grup ”relativ sărac”.

    “Ne-am dorit o mai bună înţelegere a importanţei psihologice a banilor în dezvoltarea unor relaţii romantice, deoarece despre acest subiect se cunoaşte foarte puţin. În acest fel, oamenii ar avea o mai bună perspectivă a relaţiilor în care se află”, a explicat profesorul Darius Chan, de la Departamentul de Psihologie a Universităţii din Hong Kong.

    Pentru primul experiment, cercetătorii au cerut studenţilor să răspundă la întrebări cu privire la starea lor financiară, folosind o scală diferită în funcţie de starea atribuită. Acest lucru a fost realizat în conformitate cu aşteptările că cei din grupul “bogat” ar alege probabil cea mai mare sumă de bani enumerată, în timp ce cei din grupul “sărac” ar face selecţii din partea de jos a grilei.

    Mai multe puteti citi pe www.zf.ro

  • Grupul suedez H&M deschide mâine primul magazin COS din România, pe Calea Victoriei

    Grupul suedez H&M, unul dintre cele mai importante nume de pe scena mondială a modei, va deschide mâine primul magazin din România sub brandul COS, acesta urmând a fi poziţionat pe Calea Victoriei, numărul 116, vizavi de multibrandul de lux The Place deţinut de antreprenoarea Iulia Dobrin. Magazinul se află în apropierea hotelului de cinci stele Radisson Blu. Spaţiul, ocupat anterior de o bijuterie, este împărţit în subsol, parter şi etaj, şi deşi are o deschidere mică (cu o vitrină de doar circa 7 metri), are o adâncime mare, astfel că suprafaţa este potrivită pentru că căutau suedezii.

    Această marcă a fost lansată prima oară în anul 2007, la Londra în Marea Britanie iar de atunci, COS şi-a deschis magazine în întreaga Europă, în Asia, America de Nord şi în Orientul Mijlociu. Astăzi COS are 154 de magazine în 29 de ţări, operaţiunile online fiind de asemenea disponibile pe 19 pieţe.

    COS, care se adresează clienţilor cu venituri peste medie, este al doilea cel mai important brand pentru grupul suedez după cifra de afaceri şi numărul de magazine deschise, după cel fanion care dă şi numele întregului grup. Prin comparaţie, H&M are peste 3.600 de magazine dintr-un total de sub 3.900 de unităţi. Brandul fanion este de altfel prezent în aproape toate colţurile globului.

    Pe acelaşi segment de preţ cu COS pe piaţa locală activează Massimo Dutti, brandul grupului spaniol Inditex. Acesta din urmă este prezent local cu şapte branduri, printre care şi Zara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Compania The Consultants a înregistrat anul trecut afaceri de peste jumătate de milion de euro

    Jucătorul de pe piaţa de consultanţă în resurse umane The Consultants a anunţat o creştere de 114% a cifrei de afaceri pe training şi coaching în 2015 comparativ cu anul 2014. Grupul The Consultants a raportat în 2015 o cifră de afaceri totală de 2,51 de milioane de lei (aproximativ 560.000 de euro). Compania intră astfel în topul primelor 10 companii din domeniu, potrivit celor mai recente date statistice aduse in discutie de reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă. In timp ce afacerea consolidata a grupului si-a mentinut trendul in ultimii 3 ani, in 2015 activitatea de oferire a solutiilor de performanta pentru companii (training si coaching) a crescut de la o cifra de afaceri de 445,000 lei in 2014 la 952.000 lei in 2015, pe fondul strategiei grupului de intensificare a activitatii pe acest segment.                                                                                                      
    Daca in 2014 activitatea de oferire de solutii pentru performanta (training, coaching) a reprezentat aproximativ 29% din  cifra de afaceri a grupului, restul provenind din activitati de evaluare a performantei anagajatilor, in 2015 proportia s-a schimbat in favoarea solutiilor, training-ul si coaching-ul reprezentând 38% din cifra de afaceri.
     
    Potrivit informaţiilor transmise, grupul intentioneaza ca in urmatorii 2-3 ani sa intre in top 5 firme pe piata de antrenare si perfectionare a angajatilor din România.  

  • Florin Petrescu este numit în funcţia de HR director al Vodafone România

    El a lucrat pentru Citi timp de 16 ani, perioadă în care a deţinut mai multe roluri de coordonare în domeniul resurselor umane la nivel naţional şi regional, atât în birourile companiei din România şi din Marea Britanie, cât şi din alte ţări. Din poziţia pe care a deţinut-o, a contribuit la obţinerea de către Citi Rusia a distincţiei de cel mai bun angajator în doi ani consecutiv. A urmat un master în Management internaţional de resurse umane la Cranfield School of Management din Marea Britanie.

    Florin Petrescu îl înlocuieşte pe Arun Krishnamurthy, al cărui mandat în poziţia de HR director al Vodafone România se încheie la 1 iulie 2016. Arun Krishnamurthy deţine această funcţie din iulie 2013 şi a avut un rol important în modelarea structurii regionale şi în pregătirea noului sediu central al companiei.

    Vodafone România avea peste 3.000 de angajaţi la 31 martie 2016.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date şi comunicaţii fixe. Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 martie 2016, Vodafone avea 462 de milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13,4 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

     

  • Mutare de proporţii uriaşe pe piaţa imobiliară

    Grupul Renault, care rulează afaceri de peste 4,5 miliarde de euro în România, are în proiect un sediu unic pentru Bucureşti, cu o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi. Decizia se va lua în două luni.

    Groupe Renault Româ­nia, care reuneş­te pe plan local întregul lanţ de activitate, de la proiec­tarea automo­bi­lelor la producţie de maşini, motoare, cutii de viteze, vânzare şi centru lo­gistic, caută un nou sediu pentru a reuni toate birourile sale din Capitală într-o singură locaţie.

    Grupul rulează în România afaceri de peste 4,5 miliarde de euro, dintre care Automobile Dacia repre­zintă 4,3 miliarde de euro la nivelul anului 2015.

    Potrivit unor informaţii din piaţă, grupul francez trebuie să ia o decizie în cel mult două luni cu privire la clă­direa unde se vor muta în Bucureşti, clă­dire construită de la zero pentru companie.

    Pe masa Renault sunt două oferte, una de la omul de afaceri Simon Roth, care vizează construcţia unui nou pro­iect pe B-dul Preciziei, în Militari, aproa­pe de sediul central actual, iar o a doua din partea lui Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, care deţine proiectul West Gate din vestul Capitalei unde îşi au deja birourile cei de la Renault. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Ce şi cum se schimbă în industria de comunicare pe plan local

    La nivelul întregii economii se simte un suflu de optimism, iar în industria de comunicare acesta a venit odată cu creşterea stabilă pe care o înregistrează în ultimii ani, şi care urmează tendinţele generale ale economiei, spune Veronica Savanciuc. „În contextul actual, în care se reia şi disponibilitatea companiilor către noi investiţii în comunicare, asistăm la un avans uşor al pieţei.“ Reprezentanta grupului de comunicare Lowe Romania adaugă că un efect pozitiv al crizei a fost că „ne-a determinat să fim mai strategici, să gândim pragmatic fiecare mişcare“. Şi, cum aşteptările pentru anul în curs în ce priveşte evoluţia industriei sunt similare anului trecut, şi grupul Lowe ar urma să urmeze acelaşi trend; însă, punctează Savanciuc, „rezultatele noastre nu depind numai de evoluţia generală a pieţei ci şi de modul în care agenţiile noastre ştiu să-şi valorifice atuurile, să încheie parteneriate cu reţele internaţionale puternice, să inoveze pe plan local“.

    Grupul Lowe reuneşte agenţiile Golin (PR), MullenLowe (advertising), Profero (digital), Initiative şi BPN (media), MedicOne (comunicare în domeniul medical şi farmaceutic), iar Veronica Savanciuc se aşteaptă, luând în considerare tendinţele generale în care se înscrie industria de comunicare, ca digitalul să aibă în continuare o dezvoltare mai dinamică decât alte segmente din industria comunicării; tendinţa, spune ea, se va reflecta şi în afacerile grupului, atât în cazul agenţiei specializate, Profero, dar şi în ce priveşte integrarea digitalului în activitatea celorlalte agenţii.

    Pentru viitorul apropiat, Lowe îşi propune să valorifice la maximum parteneriatul dintre agenţia proprie de digital şi reţeaua internaţională MullenLowe Profero, care oferă oportunitatea de a colabora cu branduri din alte pieţe şi chiar de a exporta campanii în alte ţări. De altfel, Veronica Savanciuc apreciază că dintre toate deciziile importante pe care le-a luat pe parcursul ultimilor ani, poate cea mai importantă a fost investiţia în dezvoltarea Profero. „Domeniul comunicării se află într-o permanentă evoluţie la nivel internaţional, ceea ce determină schimbări succesive şi pe plan local, alimentate desigur, de avansul tehnologic şi de apetenţa românilor pentru adoptarea ultimelor trenduri“, spune Veronica Savanciuc.

    Dincolo de terenul câştigat de digital, următorul pas în comunicarea brandurilor este mobile-ul, tendinţă de care companiile nu mai pot face abstracţie, întrucât telefonul inteligent a devenit mediul cel mai apropiat de consumator. Live streaming-ul şi realitatea augmentată fac şi ele parte din categoria de schimbări tehnologice care încep să-şi facă loc în campaniile multor branduri, completează reprezentanta Lowe. Cu toate acestea, unul dintre canalele tradiţionalele – TV-ul – îşi continuă poziţia dominantă în piaţa de media, obţinând în continuare un procent majoritar din bugetele alocate de companii pentru promovare, în contextul în care românii încă petrec foarte mult timp – aproape 6 ore pe zi – în faţa televizoarelor. Mai mult decât atât, TV-ul se extinde şi în digital, prin dezvoltarea de proiecte online, în încercarea de a sta cât mai aproape de consumator, iar această integrare TV-online va continua.

    Pe lângă schimbările legate de canalele de comunicare, piaţa evoluează şi din punctul de vedere al conţinutului. „Astăzi, consumatorul este mai smart, mai conectat, dar, pe de altă parte, are mai puţină răbdare să recepteze şi să interpreteze mesajele brandurilor. De aceea, brandurile sunt nevoite să-şi reconfigureze comunicarea pentru a se concentra pe un conţinut relevant pentru publicul ţintă. Prin urmare, nu mai vorbim doar de creativitate, ci şi de relevanţă, aceste două axe fiind la fel de importante în construirea unei campanii“, mai spune Veronica Savanciuc.

    În industria de comunicare, foarte dinamică, oportunităţile şi pericolele apar la tot pasul, însă o particularitate este faptul că orice oportunitate din acest domeniu se poate transforma într-un risc şi viceversa, punctează reprezentanta Lowe. Ea dă ca exemplu faptul că evoluţia modului în care consumatorii acceptă să interacţioneze cu brandurile reprezintă o oportunitate pentru cei care ştiu să profite de instrumente precum storytelling‑ul, însă şi un risc pentru cei care nu se pot adapta noilor tendinţe şi insistă să se concentreze pe metode tradiţionale de comunicare.

    Un alt exemplu poate fi şi presiunea tot mai mare din partea companiilor pentru rezultate vizibile, care să se reflecte aproape instant în businessul lor. „Este o provocare, însă campaniile care reuşesc să integreze acest echilibru între creativitate şi eficienţă sunt cele mai apreciate şi se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru agenţiile care le dezvoltă“, explică Savanciuc, care a pus în urmă cu 23 de ani bazele grupului pe care îl conduce. Repere în dezvoltarea acestuia sunt lansarea şi stabilizarea fiecărei agenţii din grup, afilierea unora dintre acestea la reţele internaţionale puternice, parte din Interpublic Group of Companies (IPG). Şi face referire la două momente cheie recente, care au avut loc la finalul anului 2015 şi începutul anului 2016: afilierea agenţiei proprii de digital la reţeaua internaţională Profero şi schimbarea identităţii de brand a companiei Lowe în MullenLowe, ca urmare a unui rebranding global.

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.