Alte domenii eligibile care urmeaza sa fie finantate din aceasta
contributie sunt dezvoltarea sociala si a resurselor umane.
In anul 2008, Consiliul Federal al Elvetiei a decis, sub rezerva
aprobarii de catre Parlament, extinderea pentru Romania si
Bulgaria, a contributiei financiare elvetiene destinate reducerii
disparitatilor economice si sociale in cadrul Europei extinse.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ne-am angajat in fata Comisiei Europene ca vom construi
autostrazi cu prioritate pe Coridorul IV, de la Nadlac la
Constanta. Cu toate ca pentru acest traseu se puteau obtine
finantari europene nerambursabile, romanii au preferat cu totul
alte proiecte, care ori au fost reziliate, ori au fost intrerupte
lucrarile, din lipsa de bani. In al 12-lea ceas, oficialii recunosc
ca s-a gresit si promit ca de acum inainte se vor limita la
Coridorul paneuropean de transport IV, fara a mai antama alte
proiecte.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
In clasamentul la zi al statelor cu cea mai mare probabilitate
de intrare in incapacitate de plata, Romania se claseaza pe locul
opt din 10 in functie de valoarea curenta a CDS (costul
contractului de asigurare impotriva incapacitatii de plata),
conform datelor CMA Data Vision. Aceasta valoare se actualizeaza
insa zilnic, in functie de evolutia increderii investitorilor.
Pe piata externa, in loc sa plateasca o dobanda anuala de circa
50 de milioane de euro pentru un imprumut de un miliard de euro
(cum este cazul cu eurobondurile din martie), statul ar fi nevoit
sa plateasca acum 70 de milioane de euro.
Detalii pe www.gandul.info.
Conform calculelor
Gandul, chiar dacă statul taie din pensii 15% si din
salariile bugetarilor 25%, ceea ce i-ar aduce o economie de circa
două miliarde de euro anul acesta, tot va trebui sa mai imprumute
5,2 miliarde de euro pentru a rezista pana in decembrie.
Economistii atrag atentia ca, in scurt timp, s-ar putea intampla
un adevarat dezastru: nimeni nu va mai vrea, sau nu va mai putea,
sa ne imprumute. Pe piata interna, bancile au ajuns la un prag de
expunere de 18% pe titlurile de stat, iar maximul acceptat de
bancile-mama este de 20%. Pentru imprumuturi externe, momentul este
prost din cauza problemelor din Grecia si din zona euro.
Cititi mai multe pe
www.gandul.info
Statul nu are nicio strategie de salvare a companiilor cu
actionariat romanesc care intra in insolventa una dupa alta.
Aceasta este concluzia analistilor financiari si a oamenilor de
afaceri care se vad nevoiti sa ceara deschiderea procedurii de
insolventa pentru reorganizare atunci cand nu mai gasesc nicio alta
solutie.
“Pica in primul rand companiile romanesti care intra in contact
direct cu consumatorul”, sustine omul de afaceri Dan Sucu, unul
dintre cei mai cunoscuti antreprenori locali, care controleaza
grupul de firme Mobexpert.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
“Lasati deficitele mari ca sa iesim din criza, spun unii. De
fapt din recesiune, nu stim ce e criza, am evitat-o in ’99 si cu
siguranta anul trecut. Cu multe dintre propunerile lor ne agravam
situatia, chiar intram in criza”, spune Isarescu.
Guvernatorul a subliniat ca in conditiile actuale, fara masuri
de ajustare a cheltuielilor publice, deficitul bugetar s-ar apropia
de 10% din Produsul Intern Brut (PIB).
Mai multe informatii pe www.zf.ro
Actionarii BERD au aprobat la reuniunea de la Zagreb o crestere a capitalului bancii cu 50%, majorand astfel
la 30 de miliarde de euro resursele disponibile pentru finantarea
tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est, fosta URSS si
Turcia.
Majorarea de capital va permite BERD sa investeasca intre 8,5 si
9 miliarde de euro in fiecare an, din 2011 pana in 2015, in cele 29
de tari unde opereaza. In 2009, BERD a investit in aceste tari 8
miliarde de euro.
Conform presedintelui bancii, Thomas Mirow, investitiile BERD
vor viza cu precadere remedierea unor “vulnerabilitati ascunse” ale
economiilor in tranzitie, in special dezechilibrul dintre sursele
interne si externe de finantare, insuficienta diversificare a
economiilor si a exporturilor, investitiile insuficiente in
eficienta energetica si productia de energie verde, finantarea
insuficienta a IMM si a infrastructurii.
Actionarii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
sunt UE, Banca Europeana de Investitii si 61 de state, in frunte cu
SUA, urmate de Marea Britanie, Germania, Franta si Italia, in
ordinea capitalului subscris.
BERD IN ROMANIA
Anul trecut, BERD a finantat 23 de proiecte in
Romania, totalizand 721 de milioane de euro, in crestere de la 318
milioane in 2008 si 336 milioane in 2007. Peste 85% din suma a
vizat sectorul privat. Banca a contribuit, de asemenea, cu 1
miliard de euro la pachetul de finantare de 19,95 miliarde de euro
acordat Romaniei pentru 2009-2010 impreuna cu FMI, UE si Banca
Mondiala.
Principalele finantari in 2009:
– pentru Petrom – un credit de 200 milioane de euro pentru
centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de 300 de
milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice
– o linie de credit de 100 de milioane de euro pentru BCR
destinata finantarii IMM
– 44 de milioane de euro pentru Renault Technologie Roumanie,
centrul tehnic de la Titu al companiei Renault
– un credit in lei echivalent cu 20 de milioane de euro pentru
Lafarge Ciment
– prima investitie de capital intr-o firma privata: 6 milioane
de euro participatie la capitalul producatorului de hartie Pehart
Tec.
UN AN GREU PENTRU ROMANIA SI BULGARIA
Banca a anuntat cu aceeasi ocazie o majorare, fata de prognozele din ianuarie, a
estimarii de crestere economica in 2010 pentru Europa Centrala si
tarile baltice, de la 1,4% la 1,8% (respectiv 3% in 2011), dar a
redus-o pentru Europa de Sud-Est, grup in care este incadrata
Romania, de la 1,2% la 0,3% (respectiv 2,9% la anul).
In cazul Romaniei, BERD a majorat estimarea doar pentru 2011, de
la 2,3% la 3%, insa pentru acest an a redus-o de la 1,3% la zero.
Pe ansamblul Europei de Sud-Est, cel mai mult au fost reduse
estimarile referitoare la Romania si Bulgaria, singurele state
membre ale UE din acest grup. “Cresterea va fi zero sau neglijabila
in ambele tari. Si in Romania, si in Bulgaria, noile masuri de
austeritate fiscala vor limita cresterea cererii interne”,
apreciaza BERD.
In cazul Bulgariei, previziunea a fost inrautatita de la o
crestere zero la o scadere a PIB cu 1,2% in acest an, urmata de un
avans cu 3% la anul.
Pentru Letonia, prognoza s-a schimbat de la -2% la -3%, pentru
Lituania de la -0,5% la -1,5%, in timp ce pentru Estonia s-a
imbunatatit de la -1,8% la -0,4%. In schimb, in cazul Ungariei,
estimarea s-a modificat in bine, de la -0,6% la 1%. “Ungaria incepe
sa culeaga beneficiile programului sever de ajustare inceput dupa
criza din 2008”, noteaza BERD.
Polonia ar urma sa aiba o crestere a PIB de 2,6%, Slovacia de
3,4%, Slovenia de 1,3%, Serbia de 2,1%, Rusia de 4,4%. BERD nu
publica estimari pentru Cehia.
Europa de Est “a trecut printr-o recesiune mai adanca si o
redresare mai lenta decat alte piete in curs de dezvoltare”, a
declarat economistul-sef al BERD, Erik Berglof, care a adaugat ca
acum riscurile pentru cresterea economica a zonei au evoluat de la
cele interne la cele externe, mai exact “au crescut dramatic” odata
cu criza greceasca.
In primul trimestru din 2010, intregul sistem bancar a obtinut
un profit de aproximativ 100 de milioane de euro, fata de o
pierdere de 50 de milioane de euro in aceeasi perioada din 2009.
“Profitul sistemului bancar a fost consistent, in jur de 100 de
milioane de euro (…) E semn ca s-a reluat activitatea in banci. A
inceput sa mearga creditul si s-a reluat activitatea bancara pe mai
multe segmente”, a declarat Nicolae Cinteza, directorul general al
Directiei Supraveghere din BNR, citat de Mediafax.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Proiectul inseamna un program de investitii multianual (2010 –
2012) destinat reabilitarii termice a 525 de blocuri de
apartamente, respectiv aproximativ 25.000 de locuinte, localizate
in sectorul 1 din Bucuresti. Investitia se va concentra pe
imbunatatirea eficientei energiei termice ale cladirilor (izolatia
peretilor, a ferestrelor, a acoperisului si pivnitelor)”, se arata
intr-un anunt de pe site-ul BEI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pana in prezent 75% din lucrare a fost finalizat, deja incepand
lucrarile de instalatii si finisaje, conform unui comunicat al
Primariei Bucurestiului.
Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 milioane lei, pana
in prezent decontandu-se 282 milioane lei sau 56% di valoarea
totala a contractului.
Cititi mai multe pe www.zf.ro