BusinessMagazin

Tag: comert

  • Cumparaturi de Craciun: 23 decembrie, cea mai aglomerata zi de cumparaturi in Europa

    Compania estimeaza ca azi se vor face plati cu
    cardurile Visa in valoare de 1,3 milioane euro pe minut sau peste
    23.000 euro pe secunda. Este vorba de echivalentul unei cresteri
    anuale de 20% a cheltuielilor pe cardurile Visa, iar peste 70% se
    anticipeaza ca vor fi cheltuieli pe carduri de debit Visa. La ora
    de varf, Visa Europe se asteapta sa proceseze peste 1.000 de
    tranzactii pe secunda, fata de 894 in 2009.

    “Am constatat deja o crestere puternica a
    vanzarilor online si ne asteptam ca vanzarile marilor magazine sa
    inregistreze o crestere solida a gradului de utilizare a cardurilor
    Visa, cu aproximativ 20% fata de anul trecut. Foarte probabil,
    programul de lucru prelungit si reducerile mari vor atrage
    cumparatorii”, apreciaza Steve Perry, director comercial al Visa
    Europe.

    Visa isi bazeaza estimarile pe datele privind
    volumul tranzactiilor de pana acum si pe comportamentul de plata in
    preajma Craciunului din anii anteriori. In 2008 si 2009, cea mai
    aglomerata zi de cumparaturi din an a fost tot 23 decembrie.

    La fiecare 9 euro cheltuiti in Europa, 1 euro
    este pe un card Visa. In Europa sunt functionale peste 400 milioane
    carduri Visa de debit, credit si business. La sfarsitul anului
    fiscal incheiat in iunie 2010, cardurile Visa au fost utilizate
    pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,4 mii de
    miliarde de euro. 11,2% din cheltuielile din Europa au fost facute
    cu un card Visa si peste 70% din aceste tranzactii au fost
    realizate pe carduri Visa de debit.

    Visa Europe este detinuta si condusa de cele
    4.000 banci membre din Europa, care a fost incorporata in iulie
    2004. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua
    corporatie globala Visa Inc., cu o licenta exclusiva, irevocabila
    si perpetua in Europa.

  • Retrospectiva 2010 – Frana la fuziuni si achizitii

    Cel putin pentru piata de fuziuni si achizitii, anul 2010 a fost
    aproape dezastruos. Cifrele seci spun ca numarul de tranzactii
    semnate pe parcursul anului s-a ridicat la putin peste 100, cu 25%
    sub nivelul inregistrat in 2009, dar cu mult mai departe de varful
    din anul precedent, cand au fost incheiate peste 180 de achizitii,
    anul fiind mai prost chiar si decat 2005. Lucrurile stau chiar mai
    rau cand vine vorba de bani; tranzactiile din acest an au insumat
    doar 716 milioane de euro, cand in alti ani valoarea ajungea de
    ordinul miliardelor de euro. Pe scurt, suma a fost cam la jumatate
    fata de cea din 2009, un an mai slab decat 2004, cand piata
    ajunsese la 1,7 miliarde de euro si, un an mai tarziu, a explodat
    pana la un varf de 6,8 miliarde de euro, potrivit datelor
    Raiffeisen Investment.

    Dincolo de cifre, exista insa si cateva nuante. Cele mai multe
    dintre achizitiile materializate anul acesta pot fi explicate prin
    faptul ca preturile nu mai sunt la fel de mari ca in alti ani. Pe
    de alta parte, cumparatorii au profitat de situatia de criza si de
    dificultatile economice in care se aflau vanzatorii pentru a obtine
    conditii mai bune la negociere sau pentru a intra in posesia unor
    afaceri pe care altfel n-ar fi putut sa le cumpere, fie pentru ca
    erau prea scumpe, fie pentru ca proprietarii nu erau interesati sa
    vanda. Practic, asa se justifica atat valoarea mica a pietei, cat
    si numarul in scadere al tranzactiilor, cu atat mai mult cu cat o
    parte dintre vanzatori au preferat sa mai astepte pana cand isi va
    mai reveni economia sau macar pana cand afacerea va fi mai stabila
    asa incat sa obtina un pret mai bun.


    Trebuie spus totodata ca nu doar cea mai mare tranzactie din
    acest an – proiectul de birouri Floreasca Business Park din nordul
    Capitalei care a fost recent cumparat de fondul sud-african de
    investitii New Europe Property Investments pentru 100 de milioane
    de euro -, dar si alte cateva din fruntea clasamentului au fost in
    domeniul imobiliarelor, poate unul dintre cele mai afectate de
    criza. De altfel, pentru achizitia de astfel de proprietati au fost
    cheltuite anul acesta cele mai mari sume de bani, mai exact 146 de
    milioane de euro, conform Raiffeisen Investment, cifra care nu ia
    insa in calcul datoriile companiei achizitionate.

    Al doilea domeniu pe lista este retailul, unde au fost semnate
    tranzactii de 144 de milioane de euro; aici, vanzarea celor 96 de
    magazine Plus Discount din Romania catre Lidl, divizia de discount
    a grupului austriac Kaufland, pentru o suma estimata la 80 de
    milioane de euro este cea mai mare din industrie, urmata de
    preluarea Minimax Discount de catre grupul Mercadia Holland BV,
    dezvoltatorul magazinelor de proximitate Mic.ro in Capitala.


    Nu in ultimul rand, si sectorul energetic a fost una dintre
    vedetele acestui an pe piata de fuziuni si achizitii. Este vorba
    despre proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie
    2010, Wind Power Park, estimat sa intre in productie la jumatatea
    lui 2011. Pentru proiect, Petrom a alocat 100 de milioane de euro,
    suma incluzand atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit
    estimarilor din piata), cat si dezvoltarea. Peisajul a fost
    completat de multe alte tranzactii cu valori reduse, de cateva
    milioane de euro, situatie intalnita si in domeniul serviciilor
    medicale, spre exemplu.

    Anul viitor este privit totusi cu oarecare optimism de cei
    implicati in piata de fuziuni si achizitii. Practic, toti cad de
    acord asupra faptului ca in 2010 a fost atins pragul de jos, iar in
    cel mai rau caz, tranzactiile semnate vor ramane la acelasi nivel
    si in 2011. “Nu ne putem astepta totusi la minuni anul viitor, mai
    ales ca tranzactiile tind sa dureze din ce in ce mai mult. De-abia
    peste doi ani se poate vorbi intr-adevar de o revenire”, spune
    Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment
    Romania.

  • Fotbalistii Stelei promoveaza berea clubului in hipermarketuri

    Stelistii au dat autografe si s-au intretinut cu fanii.

    Berea Steaua este produsa in Uniunea Europeana si exista in doua
    variante: cu alcool si fara alcool. Linia de productie are o
    capacitate de 70.000 de doze pe ora si, potrivit directorului de
    marketing al Steaua, Bobby Durbac, berea cu numele clubului din
    Ghencea “are deja foarte mult succes”.

    Lansarea berii Steaua face parte din strategia clubului de a
    strange relatiile cu fanii prin lansarea de produse alimentare de
    larg consum. Pana acum, au mai fost lansate vinul si cola
    Steaua.

    Presedintele CA al FC Steaua, Valeriu Argaseala, declara cu ocazia
    lansarii ca “produsul de astazi se afla in programul nostru de mai
    multa vreme”. Argaseala a adaugat ca “vor mai fi si alte
    evenimente; cred ca este bine sa ne bucuram suporterii si romanii
    cu astfel de produse, care poarta emblema Steaua”. In opinia lui, o
    astfel de actiune este “comparabila cu a marilor cluburi din
    Europa”.

    Berea Steaua intra in lupta pe un segment aglomerat, ocupat de
    marci puternice, care pe parcursul ultimului an si jumatate s-a
    redus cu circa un sfert in valoare. Pe piata berii, care are o
    valoare anuala de circa 800 de milioane de euro, cele mai mari
    vanzari le inregistreaza companiile Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier si United Romanian Breweries Bereprod (imbuteliatorul
    marcilor Tuborg si Carlsberg).

  • Revista presei economice din Romania

    Patronii de IMM si de ONG se pot inscrie la
    Ministerul Comunicatiilor     pentru fonduri intre 10.000 si
    100.000 de lei destinate sprijinirii accesului la internet si la
    serviciile conexe, in conditiile in care cofinantarea pentru
    cheltuielile eligibile este de 90%, scrie Gandul. Cei care
    vor sa-si ia masini de ocazie sau noi prefera creditele auto in
    lei, care au rate similare celor in valuta, dar care sunt ferite de
    riscul valutar. Francul elvetian a atins un maxim istoric fata de
    euro – o veste proasta pentru debitori.

    Cine are credite in derulare si vrea sa beneficieze de prevederile OUG 50 trebuie sa se grabeasca sa
    semneze actul aditional oferit de banca, inainte ca Parlamentul sa
    isi dea joi votul final pe forma modificata, atrage atentia
    Ziarul Financiar. Suma luata in calcul in prezent de
    autoritatile romane pentru noul acord cu FMI este de circa 5-6 mld.
    euro, dar valoarea ar putea creste pana la 8 mld. euro, in functie
    de nevoia de finantare, care va fi stabilita definitiv in martie
    2011.

    Bucurestenii care n-au avut vreme sa alerge dupa bucate pentru
    sarbatori sunt trimisi de Evenimentul Zilei la magazinele si targurile cu produse
    traditionale    , care pun in vanzare marfa diferita de cea din
    supermarketuri, inclusiv mezeluri pregatite dupa retete de casa.
    Ziarul prezinta si ofertele de ultima ora ale proprietarilor de
    hoteluri si pensiuni din diverse zone ale tarii pentru perioada
    Craciunului: patru zile la Bran pot costa 3.000 de lei, in timp ce
    doua nopti la Radauti costa 420 de lei.

    Aeroportul din Cluj-Napoca a depasit un milion de
    pasageri     pe an, pentru prima data in istorie, devenind astfel
    cel mai important din tara dupa cele din Bucuresti, consemneaza
    Romania Libera; in urma cu opt ani, aeroportul clujean
    depasea pragul de 100.000 de pasageri pe an. Parlamentarii au
    adoptat textul Legii bugetului de stat pe 2011, cu doua
    amendamente, urmand sa inceapa de marti dimineata dezbaterea
    bugetelor principalilor ordonatori de credite.

    Ministerul Muncii a oprit ieri o licitatie pentru 130 de milioane
    de euro din bani europeni, fiindca a cedat sistemul informatic realizat de o firma ce
    face parte din grupul Asesoft    , scrie Adevarul.
    Carburantii comercializati in benzinarii de la 1 ianuarie vor
    contine componente bio in proportie de 5%, pentru a se alinia
    prevederilor europene privind reducerea poluarii; biocomponentele
    vor majora pretul carburantilor cu circa trei bani pe litru.

  • Armele de contraatac ale Burger King pentru scaderea bonului de casa

    Totusi, reducerea valorii bonurilor de casa a fost compensata de
    cresterea numarului de clienti, in unele spatii si cu 30%,
    completeaza Eftimie. Ea este de parere ca numarul mai mare de
    clienti se datoreaza pe de o parte vizibilitatii mai mari a retelei
    – din prisma campaniilor desfasurate – dar si a faptului ca “exista
    un segment de clienti care au migrat spre spatiile noastre dinspre
    alte restaurantele”.

    Reteaua Burger King a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri
    de 3 milioane de euro si pierderi de 1 milion de euro iar
    asteptarile pentru rezultatele financiare pentru 2010 se plaseaza
    la acelasi nivel.
    Pe piata de fast-food, cea mai consistenta felie este adjudecata de
    retelele McDonald’s, care a inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri de 99,5 milioane de euro si KFC, care a avut in primul
    semestru din acest an afaceri de 24 de milioane de euro.

  • Carrefour a deschis supermarketul cu numarul 31

    Cel de-al doilea supermarket operat de Carrefour la Cluj-Napoca
    are o suprafata de 550 mp si o gama de aproximativ 5.800 de
    produse, din care peste 1.000 articole marca proprie. Magazinul are
    cinci case de marcat si in randul serviciilor oferite se numara
    posibilitatea de reincarcare electronica Prepay pentru telefoanele
    mobile si serviciul foto.

    Carrefour opereaza in Romania si pe segmentul hipermarket, avand
    in prezent 23 de magazine cu acest format. Compania franceza a avut
    anul trecut o cifra de afaceri de 950 de milioane de euro. Pe
    segmentul supermarket mai sunt prezente in Romania retele ca Mega
    Image, Billa si Primavara.

  • De mai multe ori Hugo Boss. In Romania

    In urma cu un an, Adrian Matei (22 de ani) si Andrei Alecu (24
    de ani) reasezasera pe piata din Romania brandul Hugo Boss si
    anuntau ca se asteapta ca anul acesta magazinele de pe Calea
    Victoriei si Constanta sa aiba venituri de 1,3 milioane de euro.
    “Anul trecut, cam tot pe vremea asta, spuneam la ce ma astept, si
    estimarile mele s-au adeverit. Pentru 2011 vorbeam atunci de
    afaceri de 4 milioane de euro. Acum, in conditiile crizei
    financiare, zic 3,5 milioane de euro”, spune Adrian Matei.

    Tot acum, Matei vorbeste despre posibilitatea deschiderii unui
    al treilea magazin Hugo Boss, de data aceasta in Iasi, in centrul
    comercial Palas – dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascalu, care
    mai detine centrele comerciale Iulius Mall din Suceava, Iasi, Cluj
    si Timisoara. Adrian Matei spune ca un nou magazin al brandului
    german de lux s-ar putea deschide la sfarsitul lui 2011, cand va fi
    gata centrul comercial. Initial, lansarea proiectului Palas era
    anuntata pentru 2010. Acum, data de finalizare s-a decalat pentru
    septembrie 2011. “Spatiul inchiriat de noi in cadrul Palas este de
    213 metri patrati. Showroomul, desi nu este inca gata, va avea
    circa 180 de metri patrati”, detaliaza Adrian Matei.

    Pe 2 decembrie, magazinul Hugo Boss de pe Calea Victoriei a
    implinit un an de la reintrarea pe piata. Noul magazin a fost adus
    de aceasta data de un alt francizor, Future Fashion International
    (infiintat de Adrian Matei si Andrei Alecu), care a primit franciza
    pentru zece ani. Franciza anterioara a Hugo Boss in Romania fusese
    luata de Papilon Beauty Fashion, o companie controlata de unul
    dintre investitorii aflati in spatele celei mai mari firme de
    distributie de pe piata, Interbrands. La inceputul lui 2009, primul
    Hugo Boss isi inchidea portile, dupa circa sase ani de activitate,
    din lipsa de bani si pentru ca pierderile magazinului nu mai puteau
    fi acoperite. Criza nici nu se instalase bine la noi, in toamna lui
    2008, si deja vanzarile scazusera cu 40-50%.


    Future Fashion a avut o alta strategie: a intrat intai pe piata
    din Constanta, unde a testat apele, si abia apoi a venit in
    capitala. La Constanta, magazinul care in martie implineste doi ani
    are o evolutie buna, spune Adrian Matei: “Ca vanzari insa, este mai
    slab insa comparativ cu cel din Bucuresti”. Future Fashion
    International, firma detinuta in mod egal de Andrei Alecu si Adrian
    Matei, a investit 2,2 milioane de euro in cele doua magazine pentru
    amenajare si stocuri.La circa jumatate de an dupa magazinul din
    Constanta se deschidea si cel din capitala, pentru ca “piata avea
    nevoie de un magazin Hugo Boss”.

    Acum, in Bucuresti nu mai este loc pentru inca unul, cred cei
    doi investitori. Cele doua etaje si cei 350 de metri patrati nu
    sunt insa nici ei suficienti. De aceea magazinul de pe Calea
    Victoriei ar putea fi extins cu alti 150 de metri patrati, pentru
    ca “spatiu exista”. In momentul in care cei de la Future Fashion au
    primit franciza Hugo Boss, au fost conditionati ca spatiul in care
    va fi amplasat magazinul sa aiba 500 de metri patrati. Amenajati au
    fost insa doar 350 – 250 de metri patrati la parter si 100 la etaj.
    Parterul este destinat barbatilor si etajul femeilor. Astfel, 60%
    dintre articole se adreseaza sexului puternic si doar 40% sexului
    frumos, o situatie diferita fata de ce ne-am obisnuit, femeile
    fiind mereu privilegiate in ceea ce priveste suprafetele din
    magazine.

    Adrian Matei explica insa ca brandul german este cel care a dat
    trendul inca de la el de acasa, Hugo Boss fiind cunoscut mai
    degraba pentru hainele pentru barbati, in special costume, decat
    cele pentru femei. Odata cu extinderea magazinului, raportul
    femei-barbati s-ar putea modifica. Balanta va inclina insa tot in
    favoarea barbatilor, iar 70% din suprafata magazinului le va fi
    destinata. Balanta inclina astfel si pentru ca cei mai multi
    clienti ai Hugo Boss sunt barbatii, bancheri sau directori de
    multinationale, cu varste de peste 25 de ani si cu salarii de peste
    2.000 de euro.

    Desi nu stie sa spuna cu exactitate numarul de produse din
    magazinele Hugo Boss, Adrian Matei spune ca, in fiecare sezon, in
    cele doua magazine sunt aduse 10.000 de produse, un model avand in
    spate in medie zece produse (marimi, culori diferite). In magazine,
    odata la fiecare trei saptamani, sunt schimbate produsele
    expuse.Investitia necesara intr-un stoc variaza in functie de
    sezon. “Iarna, produsele pentru cele doua magazine ne costa circa
    500.000 de euro. Vara, suma scade la circa 450.000 de euro”,
    explica Adrian Matei. Hugo Boss este in prezent singura afacere a
    celor doi tineri oameni de afaceri si, desi nu dezvaluie planurile
    privind noi businessuri, Matei crede ca vor ramane la moda, cel
    putin pentru moment.

  • Real Hypermarket Romania neaga informatiile privind preluarea companiei de catre Tesco

    Joel Saveuse, membru in Consiliul de Administratie al Metro AG,
    grupul care detine Real, reitereaza “in mod clar” pozitia companiei
    si sustine ca aceasta nu este de vanzare. “Nu exista niciun plan
    privind cedarea diviziei de vazari Real Romania. Mai mult, Metro
    Group are incredere in dezvoltarea liniei de vanzari a Real pe o
    piata promitatoare si cu potential, iar in viitor vom continua sa
    ne intarim pozitia pe sectorul romanesc de hipermarket”, a declarat
    Saveuse.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Ca sa nu fie nevoiti sa plateasca o taxa auto cu pana la 50% mai mare de la 1
    ianuarie 2011 si pentru ca nici nu au posibilitatea sau nu isi
    doresc sa cumpere o masina noua, multi s-au inghesuit in noiembrie
    sa cumpere autoturisme la mana a doua, remarca Gandul, care
    face si un top al celor mai vandute masini second-hand. De la
    inceputul lui 2009 pana acum, economia romaneasca a pierdut 645.000
    de angajati, dintre care 470.000 din mediul privat si 119.000 din
    sectorul public.

    “De ce s-a sucit Basescu in cazul datoriei
    Rompetrol”    , se intreaba Adevarul, constatand ca la
    intalnirea de ieri cu reprezentantii KazMunaiGaz pe tema datoriei
    Rompetrol, presedintele a mers de ideea ca nu vrea sa creeze
    probleme rafinariei, dupa ce, in august, spusese ca o va executa
    silit daca nu plateste intreaga suma pana la 30 septembrie.
    Centrala OMV Petrom de la Brazi este singurul nou producator de
    energie care va fi pus in functiune cu certitudine in Romania pana
    in 2020.

    Pretul benzinei a luat foc la sfarsit de an:
    conform Evenimentului Zilei, carburantii s-au scumpit de
    trei ori in doar zece zile, iar de Anul Nou ni se pregatesc noi
    majorari, astfel ca benzina cea mai ieftina va depasi 5 lei/litru.
    Orange si World Wide Fund for Nature au lansat un sistem de
    etichetare ecologica care evalueaza performanta de mediu a
    telefoanelor, foarte asemanator celui folosit pentru aparatele
    electrocasnice si pentru automobile.

    Adoptarea noii legi privind asigurarea obligatorie a
    locuintelor    , care exclude din sistemul de asigurare impotriva
    catastrofelor a proprietarilor care au cumparat o polita
    facultativa, inseamna revenirea la normalitate, pentru ca pune PAID
    in competitie cu ceilalti asiguratori, sunt de parere brokerii de
    asigurari citati de Ziarul Financiar. Bursa de la Bucuresti
    a avut anul acesta parte mai mult de scandaluri decat de evenimente
    care sa se reverbereze in mod pozitiv in randul
    investitorilor.

    Mai prinde Romania zona euro? Presedintele
    Basescu, citat de Romania Libera, spune ca Romania va evalua
    la anul daca e cazul sa treaca la moneda unica in 2015: “Din
    aceasta criza am inteles, in primul rand, ca este relativ usor sa
    fii in zona euro, insa problema este daca o economie este pregatita
    pentru a fi in zona euro”. Mai mult de jumatate din romanii majori
    au economisit bani pe parcursul anului 2010, insa majoritatea celor
    care au economisit au preferat sa tina banii in casa, nu la
    banca.

  • Anul acesta cheltuim mai putin: pregatiri pentru un Craciun cumpatat

    An de an, Roxana si Andrei pleaca in strainatate de Revelion.
    Dupa Craciunul in familie, tanarul cuplu bucurestean decoleaza spre
    o tara cu temperaturi mai generoase in aceasta perioada, de obicei
    Turcia sau Grecia. Anul acesta insa, planurile s-au schimbat. “Este
    prima oara din 2003 incoace cand ramanem acasa de sarbatori”,
    marturiseste Roxana, specialist in centrul local de suport al unei
    multinationale din domeniul IT.Situatia ei la serviciu nu s-a
    schimbat nici in bine, nici in rau in ultimii doi ani, insa Andrei,
    care este agent imobiliar, a avut destul de mult de suferit de pe
    urma crizei, iar veniturile lui s-au redus aproape la jumatate.

    “N-ar fi principalul motiv, dar suntem oricum mai calculati”,
    intervine el cu o explicatie pentru decizia de a petrece Revelionul
    in tara, desi ofertele agentiilor de turism ii par mai bune decat
    anul trecut. Si nu sunt singurii in aceasta situatie.
    Cei mai multi dintre romani, circa 88%, vor petrece sarbatorile din
    acest sfarsit de an acasa, cu familia sau prietenii, reiese
    dintr-un studiu realizat in noiembrie de compania de cercetare de
    piata Mednet Marketing Research Center, pe un esantion
    reprezentativ efectuat in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000
    de locuitori. Restul de aproape 12% vor pleca, dar mai degraba
    intr-o statiune balneara sau montana din tara decat in strainatate.
    Doar unul din zece si-a stabilit bugetul disponibil pentru
    calatorii sau excursii cu ocazia sarbatorilor de iarna. Agentiile
    au resimtit din plin situatia. “In Antalya, de exemplu, au fost in
    total cu 4% mai multi turisti pe vremea asta anul trecut, dar
    afacerile din turism s-au diminuat cu 12%”, comenteaza Dan Goicea,
    directorul general al agentiei Cocktail Holidays. Iar previziunile
    pentru acest final de an sunt mai putin optimiste, de vreme ce
    “majoritatea nu vor mai circula in afara tarii, ci vor merge cel
    mult in excursii de weekend la munte. Pe ansamblu, cei care pleaca
    in afara vor fi probabil cu 5-10% mai putini decat anul
    trecut”.

    Din punctul de vedere al banilor disponibili pentru vacantele de
    sarbatori insa, lucrurile par sa stea un pic mai bine, poate si
    pentru ca cei care urmeaza sa plece in aceste saptamani fac parte
    dintr-o categorie sociala nu foarte afectata de criza. Calatoriile
    de lux nu au avut aproape deloc de suferit de pe urma climatului
    economic instabil, in timp ce ofertele cu preturi mai decente nu au
    mai avut la fel de multi cumparatori, dupa spusele lui Goicea.
    Bugetul mediu de familie alocat anul acesta pentru calatoriile de
    sarbatori se situeaza in jurul a 1.350 de lei (314 euro), pe cand
    in 2009 erau disponibili 1.312 lei (305 euro), rezulta din
    calculele Mednet. “In mod normal, noi am fi avut la dispozitie cam
    1.000 de euro pentru biletele de vacanta, dar cu suma asta nu doar
    ca acoperim acum toate cheltuielie cu Craciunul, Revelionul si
    cadourile de rigoare, dar ne vom descurca inclusiv in prima parte
    din ianuarie”, spune Roxana.

    Pentru aproape 62% dintre locuitorii din mediul urban,
    cheltuielile cu sarbatorile vor fi mai mici ca in alti ani si chiar
    decat in 2009, cand impactul scaderii veniturilor pentru o buna
    parte din populatie a determinat recalculari de bugete si taierea
    de pe lista a cumparaturilor mai putin necesare. “Practic, s-a
    adancit criza si chiar si cei care au o situatie mai buna prefera
    sa cheltuiasca mai prudent”, apreciaza Lacramioara Laura Voinea,
    managing director al firmei de cercetare. Ce-i drept, Roxana si
    Andrei par sa fie unul dintre cazurile fericite, cu o asemenea suma
    de cheltuit, avand in vedere ca bugetul mediu pentru cumparaturile
    de Craciun si Revelion depaseste doar cu putin 1.050 de lei (245 de
    euro), in timp ce in 2009 suma era de aproape 1.525 de lei (355 de
    euro), potrivit studiului Mednet Marketing Research Center.

    Faptul ca multe familii trag luna de luna linie cu bani mai
    putini si datorii mai mari se reflecta in atitudinea fata de
    cheltuielile de sezon. Mai putin de jumatate dintre respondenti au
    avut resurse sa se pregateasca din timp, facand economii pentru a
    avea bani de sarbatori, iar 7,4% afirma ca au in plan sa se
    indatoreze cu aceasta ocazie pentru ca nu fac fata cheltuielilor –
    o pondere mai mare decat 6,1% din 2009.