BusinessMagazin

Tag: China

  • Donald Trump cere Băncii Mondiale să nu mai acorde credite Chinei

    Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a criticat Banca Mondială şi i-a cerut să înceteze să mai acorde credite Chinei, după ce instituţia a adoptat un nou plan de finanţări în pofida obiecţiilor Washingtonului, transmite agenţia Reuters.

    Reacţia vine în contextul în care Banca Mondială a adoptat, joi, un plan pentru acordarea unor împrumuturi anuale către Chinei cu o valoare între unu şi 1,5 miliarde de dolari, până în iunie 2025. Planul prevede că sumele acordate ca finanţări vor „scădea gradual” de la o medie a ultimilor cinci ani de 1,8 miliarde de dolari.

    „Pentru ce împrumută Banca Mondială bani Chinei? Cum poate fi posibil? China are o grămadă de bani şi dacă nu îi are, îi creează. STOP!”, a scris Trump pe Twitter.

    „Împrumuturile Băncii Mondiale acordate Chinei au scăzut puternic şi vor continua să se reducă ca parte a acordului nostru cu toţi acţionarii noştri, inclusiv cu Statele Unite”, au precizat reprezentanţii Băncii Mondiale într-o declaraţie pentru Reuters.

    „Eliminăm împrumuturile pe măsură ce ţările devin mai bogate”, a mai precizat instituţia.

    Casa Albă a refuzat să ofere comentarii cu privire la declaraţia lui Donald Trump.

    Banca Mondială a oferit credite de 1,3 miliarde de dolari Chinei în 2019, în scădere de la 2,4 miliarde în 2017.

    Poziţia lui Trump este una oficială la nivelul întregii administraţii în condiţiile în care joi, Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei americane, a spus în faţa Congresului american că SUA se opune programului multianual de finanţări pentru China al Băncii Mondiale.

    David Malpass, actualul preşedinte al instituţiei de dezvoltare, era şi el un susţinător al poziţiei administraţiei în perioada în care era responsabil cu afacerile internaţionale în cadrul Trezoreriei.

    Directorul pentru China şi Mongolia al Băncii Mondiale, germanul Martin Raiser, a precizat joi, după adoptarea planului de finanţare, printr-un comunicat, că angajamentul instituţiei va fi din ce în ce mai selectiv pe viitor.

  • TikTok: Noua vedetă din telefonul tău

    Creată iniţial sub numele de Musical.ly – o reţea de socializare care a devenit cunoscută pentru că le permitea utilizatorilor să realizeze videoclipuri de tip lipsync (în care utilizatorul simulează că ar cânta o anumită melodie) – TikTok a devenit una dintre cele mai puternice platforme din lume după ce a fost achiziţionată de chinezii de la ByteDance.

    La trei ani după ce a fost lansată, aplicaţia TikTok a ajuns la 500 de milioane de utilizatori activi zilnic, potrivit Datareportal, o performanţă pentru care gigantul Facebook a avut nevoie de patru ani, iar Instagram a avut nevoie de şase ani.

    În ceea ce priveşte numărul de utilizatori activi zilnic, TikTok a depăşit deja LinkedIn, Twitter, Pinterest şi Snapchat. Dintre aceştia, circa 150 de milioane reprezintă utilizatori activi în China – unde este utilizată varianta chineză a aplicaţiei, şi anume Douyin. Cu astfel de cifre, TikTok a prins viteză pe finalul anului trecut, astfel încât în primul trimestru din 2019 a devenit a treia cea mai descărcată aplicaţie din lume, cu 188 milioane de utilizatori.

    Ce este interesant de remarcat este că TikTok e singura aplicaţie din top cinci cele mai descărcate în T1 2019 care nu este deţinută de Facebook. Totuşi, asta nu înseamnă că Facebook nu ar fi vrut să deţină TikTok. Potrivit Business Insider, în 2016 Facebook a pierdut jumătate
    de an încercând să cumpere Musical.ly, într-o încercare de a intra în forţă pe piaţa din China, însă discuţiile au eşuat.

    În ianuarie 2019, TikTok a ajuns la 1 miliard de instalări la nivel global – AppStore cumulat cu Google Play. Însă cine o foloseşte? Aşa cum au evoluat trendurile, generaţiile se succed în reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 10 ani Facebook era încă tărâmul tinerilor, care a evoluat de la text, ştiri şi imagini la conţinut preponderent foto-video, astăzi nu mai este cazul.

    Tinerii au început încă de acum câţiva ani să migreze dinspre Facebook spre Instagram, apoi spre Snapchat, iar acum spre TikTok. Practic, fiecare aplicaţie pe care au pătruns pas cu pas adulţii, părinţii şi bunicii a fost părăsită de tineri.

    Astfel, datele Globalwebindex arată că 41% dintre utilizatorii TikTok au vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Acest rezultat nu este întâmplător, astfel încât compania a ţintit încă de la început – de când era Musical.ly – utilizatorii cu vârste sub 18 ani. Dar la ce se uită oamenii de marketing şi advertiserii? Unul dintre cei mai importanţi indicatori în privinţa reţelelor sociale este reprezentat de timpul mediu petrecut pe platformă de utilizatori.

    Spre exemplu, Facebook scoate cel mai bun timp pe acest indicator, de 58,5 minute pe zi în medie, urmată de Instagram cu 53 minute pe zi, potrivit BusinessofApps. TikTok nu este departe de Instagram, astfel încât aplicaţia înregistrează un timp mediu pe platformă de 52 minute pe zi, urmată de Snapchat, cu 49,5 minute pe zi.

    Valabilă în 155 de ţări şi disponibilă în 75 de limbi, TikTok este o platformă pe care sunt vizionate miliarde de videoclipuri în fiecare zi. O statistică realizată de platforma Influencermarketinghub arată că în 2018 deja era depăşit nivelul de 1 miliard de videoclipuri vizualizate zilnic. În luna noiembrie, rezultatul a fost deja vizibil: ByteDance, proprietarul platformei, a anunţat că a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind giganţii Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    Astfel, ByteDance a devenit al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, adică 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3 – care a descris performanţa drept „o creştere extraordinară”. Prin comparaţie, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari. Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.
    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinezesc al TikTok – Douyin – şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

  • Tesla aduce producţia în Europa

    Este a patra gigafabrică a Tesla, după cele din Nevada (SUA), New York (SUA) şi Shanghai (China).

    Miliardarul este fondatorul companiei producătoare de maşini electrice Tesla şi al companiei SpaceX, jucător important în transportul spaţial privat. S-a născut în Pretoria, Africa de Sud, în 1971 şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, iar în 1992 s-a transferat la Universitatea din Pensylvania, unde a obţinut diplome în economie şi fizică.

    În aprilie 2017, Tesla devenea cel mai valoros producător de maşini din SUA, iar averea
    lui Musk urca spre
    15 miliarde de dolari.

    În 2018, Musk a acceptat să demisioneze din funcţia de preşedinte al companiei Tesla şi să plătească o amendă de 20 de milioane de dolari în cadrul unui acord cu autorităţile de reglementare din domeniu. Decizia a venit după ce a publicat un mesaj pe Twitter în care a anunţat, în glumă, că va lista la bursă compania şi o va trece sub control privat.

  • Cum ar trebui să se termine războiul comercial în viziunea Ministrului Comerţului din China: Totul a început cu tarifele şi ar trebui să se încheie prin eliminarea lor

    La momentul actual, China încă insistă ca SUA să aducă tarifele comerciale la nivelul la care acestea se aflau înainte de declanşarea conflictului comercial dintre cele două ţări. Aducerea tarifelor la nivelul iniţial ar reprezenta „faza unu” din acordul de încheiere al conflictului, scrie CNBC.

    „Războiul comercial a început cu adăugarea unor tarife şi ar trebui să se încheie prin anularea acestora. Aceasta este o condiţie importantă pentru ambele părţi, care va contribui la înţelegere”, a declarat Gao Feng, Ministrul Comerţului din China.

    Tensiunile comerciale dintre SUA şi China au persistat pentru mai bine de un an, iar în acest context amele ţări şi-au impus tarife de câteva zeci de miliarde de dolari pe bunurile exportate. Acum ambele ţări se apropie să încheie un acord de finalizare al conflictului, însă încă există nişte neînţelegeri privind condiţiile în urma cărora se va semna înţelegerea.

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping şi preşedintele SUA, Donald Trump trebuiau să se întâlnească la mijlocul lunii noiembrie în cadrul summitului Asia-Pacific Economic Cooperation, care se organiza în Santiago. Pe fondul mişcărilor de stradă violente, Chile a anulat acest eveniment.

    Datele şi studiile realizate privind modul în care tarifele impactează businessurile ambelor ţări au arătat că acestea au strategii diferite de a se adapta la taxe. Spre exemplu, câteva companii din SUA preferă să stocheze produsele de import, pentru a nu mai fi nevoite să achiziţioneze prea curând alte mărfuri, care vin la pachet cu tarife comerciale exorbitante. Pe de altă parte, multe companii chinezeşti au preferat să absoarbă o parte din aceste costul acestor tarife şi să nu le transfere către clienţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Scăderea comerţului cu China, principalul factor al stagnării economiei germane

    Timp de trei decenii cererea chineză pentru automobile, maşinării şi echipamente germane a reprezentat un motor constant al creşterii în cea mai mare economie a Europei, politică promovată de toate guvernele ce s-au succedat la Berlin, arată Reuters într-o analiză.

    Însă acest motor de creştere nu mai funcţionează la parametrii optimi odată cu încetinirea economiei chineze şi politicile “America First” promovate de administraţia lui Donald Trump, care au lovit în expansiunea comerţului international, asta în timp ce producătorii chinezi au ajuns să devină rivali ai giganţilor germani care le erau furnizori tradiţionali în trecut.

    Economia germană s-a contractat cu 0,1% în cel de-al doilea trimestru din acest an iar analiştii se aşteaptă ca datele pe trimestrul al treilea să arate un declin similar al produsului intern brut. Datele urmează să fie publicate joi, 14 noiembrie, iar o nouă contracţie trimestrială ar însemna că Germania a consemnat prima recesiune din 2013 încoace.

    Deşi comerţul cu China reprezintă doar o mică parte din PIB-ul de 3.400 de miliarde de euro al Germaniei, acest segment al activităţii a reprezentat o componentă constantă a PIB pe care Berlinul a putut să se bazeze pentru a susţine creşterea economică în fiecare an.

    Acum, cu cererea chineză pentru produse germane în stagnare, exporturile germane se dovedesc incapabile să susţină creşterea economiei ce stagnează. la rândul ei. Cererea domestică din Germania a consemnat de asemenea o scădere semnificativă în acest an faţă de anul anterior.

    “China este partenerul nostru comercial cel mai important însă tendinţa viitoare este dificilă de prezis”, spune Axel Mattern, director de marketing la operatorul Portului din Hamburg, unul dintre centrele comerciale germane cele mai lovite de încetinirea Chinei şi de războiul comercial internaţional.

    Totodată, unii industrialişti spun că politicienii care au trecut peste abuzurile Beijingului în materie de libertăţi şi drepturi umane în speranţa că ţara asiatică se va transforma într-o democraţie liberală de stil vestic, cu o economie de piaţă deschisă competiţiei egale, s-au lăsat amagiţi.

    “Asta s-a dovedit a fi un optimism irealist (n.r. wishful thinking)”, afirmă Stefan Mair, preşedintele Federaţiei Industriilor Germane, organizaţie ce promovează o politică mai pragmatică în raport cu China.

    La căderea Zidului Berlinului în 1989, schimburile comerciale între cele două ţări erau mici. Odată cu acceptarea globalizării de către China, cota în PIB a exporturilor germane a crescut de la 0,6% la 7,1% anul trecut, după ce în 2016 China a depăşit Statele Unite pentru a deveni cel mai mare partener comercial al Germaniei.

    Producătorii auto BMW şi Volkswagen, giganţii industriali precum Siemens dar şi companiile mai mici care formează coloana vertebrală a economiei germane au avut de câştigat de pe urma acestei evoluţii. Călcând pe urmele predecesorului ei Gerhard Schroeder, cancelarul Angela Merkel a lăsat deoparte istoricul abuzurilor chineze şi sistemul politic pentru a curta liderii de la Beijing în aşa fel încât aceştia să accepte relaţii de business lucrative. În septembrie, Merkel a efectuat cea de-a 13-a vizită în China în 14 ani.

    Însă după creşteri anuale importante în valoarea schimburilor comerciale bilaterale după criza din 2008-2009, tendinţa a început să se modifice. Creşterea exporturilor germane s-a ameliorat la 8% în 2018 şi la 2,7% în primele nouă luni din acest an, potrivit datelor germane. În ultimele luni însă, evoluţia a devenit negativă: în august, importurile chineze de produse germane au scăzut cu 3,6% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, iar în septembrie s-au redus cu 9,2%.

    În comparaţie cu datele germane, cifrele de la statistica chineză arată că importurile din Germania au scăzut cu 2% în primele nouă luni ale acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Trump a bătut palma cu Beijingul. O lume întreagă îşi ţine respiraţia până la întâlnirea de gradul zero din decembrie

    Preşedintele american Donald Trump ar putea să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, pentru semnarea unui acord intermediar privind condiţiile relaţiilor comerciale dintre cele două state, în decembrie, la Londra, conform unui oficial de la Casa Albă, citat de agenţia Reuters.

    Întâlnirea dintre cei doi şefi de stat, amânată ca urmare a anulării summitului din Chile de la mijlocul lunii septembrie, nu a fost anunţată în mod oficial de cei doi lideri. Conform unui oficial de la Casa Albă, aceasta ar putea avea loc după summitul NATO din perioada 3-4 decembrie. Conform declaraţiilor acestuia, „se ia în considerare, dar nimic nu a fost decis”.

    Încheierea acordului care să reglementeze războiul comercial dintre cele două economii globale a fost amânată, cu precădere, din cauza prelungirii procesului de negociere pentru identificarea celei mai bune formule care să răspundă necesităţilor şi ambiţiilor ambelor state.

    Oficialul american, vorbind sub condiţia anonimatului, a transmis că este încă posibil ca un consens privind înţelegerea „faza întâi”, menită să încheie războiul comercial, să nu fie obţinut; cu toate acestea, un acord ar putea fi încheiat.

  • Bursele din Europa cresc marţi pe fondul evoluţiilor de pe frontul comercial SUA – China, în timp ce yuanul chinezesc creşte faţă de dolar

    Pieţele burseiere din Europa au înregistrat creşteri marţi după-amiază în contexul în care investitorii aşteaptă o potenţială evoluţie pozitivă pe frontul comercial SUA – China, potrivit CNBC.

    Indicele pan-european Stoxx 600 a crescut cu 0,15% pentru scurt timp, în contextul în care sectorul resurselor de bază a crescut cu 1,7%, iar cel al utilităţilor a scăzut cu 0,5%.

    De asemenea, şi pieţele din Asia au crescut în timpul şedinţei de marţi, după ce Wall Street-ul a închis cu o serie de noi recorduri şedinţa de luni. Acţiunile listate pe piaţa din Japonia au condus creşterile de pe piaţa asiatică, încât Nikkei a crescut cu 1,8% în timpul după-amiezii.

    Liderul chinez Xi Jinping a cerut ca tensiunile internaţionale să fie rezolvate cu ajutorul dialogului şi a cerut îndepărtarea barierelor comerciale globale, în cadrul evenimentului China International Import Expo.

    În timp ce Xi Jinping nu a menţionat în mod specific numele Statelor Unite, remarca lui vine după ce agenţia de presă Reuters a scris că Beijingul îi cere Washingtonului să elimine o parte din tarife, ca parte a „primei etape” din acordul comercial pe care îl vor semna cele mai mari două economii ale lumii.

    Sondajele arată marţi că sectorul de servicii din China a scăzut în octombrie la minimul ultimelor 8 luni, în timp ce încrederea în mediul de business se află la minimul ultimelor 15 luni, potrivit Reuters.

    Yuanul chinezesc s-a apreciat peste pragul simbolic de 7 la dolar, pentru prima dată din luna august, în contextul în care investitorii sunt din ce în ce mai optimişti referitor la un acord comercial între China şi SUA.

     

     

  • China îşi construieşte discret un nou Mare Zid în inima Europei

    Pe viitor, Marele Zid din Europa şi iniţiativa noului drum al mătăsii vor resimţi impactul evoluţiei economiei chineze.

    Oraşul croat Dubrovnik a găzduit în aprilie o importantă conferinţă între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. Era a opta conferinţă anuală de acest gen, iar cu adăugarea Greciei în acest an, conferinţa a devenit „17 (ţări din ECE) plus 1 (China)“, potrivit publicaţiei japoneze Nikkei.

    Din cele 17 ţări, 12 sunt membre ale Uniunii Europene. Ţările cu care China se împrieteneşte sunt ţări foste comuniste din ECE, cât şi din Balcani. Marele Zid din Europa este unul economic.

    La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Winston Churchill avertiza cu privire la o „Cortină de Fier“ care divizează Europa în est şi vest. În prezent, această cortină se transformă într-un nou Mare Zid pentru China.

    În mod simbolic, noul Mare Zid din Europa pare că ar bloca extinderea unor valori tradiţionale occidentale ca libertatea şi democraţia, făcând în schimb loc unui model de dezvoltare economică chinez sub iniţiativa noului drum al mătăsii. La începutul lunii octombrie, China şi cele 17 ţări din ECE s-au reunit în Belgrad, capitala Serbiei, pentru o conferinţă privind cooperarea în domeniul inovaţiei. Tema a fost promovarea digitalizării, cu China ca model. Astăzi, companiile de stat chineze sunt active în Serbia.

    Există un calcul rece în spatele recentei pătrunderi a Chinei în Europa. În cazul în care uriaşul său comerţ cu SUA se va contracta din cauza războiului comercial, o nouă sferă de influenţă economică ce se extinde la vest de China prin noua inişiativă a mătăsii poate servi drept un motor economic alternativ.

    Influenţa Chinei se face deja simţită în ţările central-asi­atice, iar succesul pe care îl va avea aceasta în ţările fost comuniste din Europa va fi esenţial pentru Xi în condiţiile în care acesta se pregăteşte pentru o bătălie prelungită cu SUA.

    Ţările din UE au avut inişial o atitudine tolerantă faţă de avansul Chinei în regiune, însă lucrurile au început să se schimbe. La începutul anului, preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut unele remarci prin care avertiza indirect China cu privire la acţiunea sa de divizare a UE.

    SUA au avertizat de asemenea recent liderii din Balcani cu privire la posibilele riscuri legate de noua inşiativă a mătăsii.

    Pe de altă parte, China se confruntă de asemenea cu o încetinire a economiei locale.

    Până acum, aceasta a putut investi sume uriaşe peste graniţe, dar dacă economia îi va încetini dramatic, China nu va avea de ales decât să-şi restrângă treptat aceste fonduri.

    Pe viitor, Marele Zid din Europa şi iniţiativa noului drum al mătăsii vor resimţi impactul evoluţiei economiei chineze.

     

  • Cum au ajuns chinezii să cumpere agriculutura românească: Adama, companie deţinută de China National Agrochemical, cumpără 10% din Agricover

    Adama Ltd, un grup din agrobusiness cu afaceri de 3,9 mld. dolari la nivel mondial, listat la Bursa din Shenzhen (China), a cumpărat 10% din acţiunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din România. Reprezentanţii companiilor nu au anunţat valoarea tranzacţiei.

    China National Agrochemical este deţinută integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporaţii din Asia cu vânzări de 58 mld. dolari şi 140.000 de angajaţi. Adama este una dintre cele mai importante companii care oferă servicii şi produse de protecţie a plantelor din lume, cu peste 7.000 de angajaţi şi acoperire în peste

    100 de ţări. În România, Adama Agricultural Solution SRL a avut în 2018 afaceri de 200 de milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de 2017, un profit net de 2,8 milioane de lei şi un număr mediu de 20 de angajaţi, potivit datelor platformei de analiză Confidas.ro.  

    Compania Agricover, subsidiară a Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, a ajuns în 2018 la afaceri de peste 1,64 miliarde de lei şi un profit de 13,2 mil. lei din distribuţia de inputuri pentru agricultură, servicii de însilozare şi comerţ cu cereale şi oleaginoase şi activităţi de abatorizare, procesare şi comercializare a cărnii de porc. Tranzacţia reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piaţa locală, după ce fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur). 

  • (P) Samsung şi-a închis şi ultima fabrică din China

    La începutul lunii octombrie, Samsung a închis şi ultima sa fabrică de producţie şi asamblare a telefoanelor mobile din China, terminând astfel complicata sa relaţie cu gigantul stat asiatic. Potrivit Reuters, compania sud-coreeană şi-a încheiat operaţiunile la fabrica din Huizhou, lucru anticipat deja de reducerea operaţiunilor de la aceasta încă din luna iunie.
     
     
    Spre deosebire de alte companii care s-au văzut ameninţate de războiul comercial dintre China şi SUA, decizia Samsung de a închide fabrica din Huzhou are de-a face mai mult cu concurenţa uriaşă pe care i-o fac producătorii locali în regiune. Branduri ca Huawei, Xiaomi sau Oppo sunt dificil de învins pe teritoriul lor.
     
    Potrivit analiştilor, consumatorii chinezi preferă mărcile loclae când vine vorba de telefoane mid-range sau „low cost”, în timp ce Huawei şi Apple sunt preferate pentru telefoanele de vârf de gamă. În ciuda faptului că Samsung are telefoane super competitive în fiecare categorie, iar în categoria „high end” face faţă competiţiei chiar şi în China, seria sa A nu poate să învingă Oppo, Vivo sau Xiaomi, cu telefoanele lor ieftine.
     
    Samsung S9 – oferte (LINK)
     
    De curând, compania coreeană a început să externalizeze asamblarea de telefoane mobile pentru a putea să ofere costuri mai scăzute la produsele sale şi a deveni mai atractive pentru consumatorii finali.
     
    Închiderea fabricii nu va afecta vânzarea de telefoane în China. Samsung nu vrea să renunţe la uriaşa piaţă de aici, chiar dacă aici are o cotă de piaţă de sub 1%, conform cifrelor din al doilea trimestru din acest an.

    Samsung S9 – oferte (LINK)

    Compania sud-coreeană va continua să fabrice telefoanele sale la fabricile din Vietnam, unde se concentrează 50% din producţia de smartphone-uri. În afară de Vietnam, Samsung a mai deschis fabrici în Brazilia, Indonezia şi India. De altfel, Samsung a inaugurat de curând, la New Delhi, cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din lume.
     
    În ciuda cotei scăzute din China, de sub 1%, Samsung rămâne cel mai mare producător şi cel mai mare vânzător de telefoane mobile inteligente din lume. La şapte ani de când a detronat Nokia din topul vânzărilor mondiale de telefoane mobile, Samsung încă deţine supremaţia la nivel global, deşi poziţia sa este atacată constant de competitori cel puţin la fel de buni şi de inovativi, după cum am văzut că este cazul şi în China.
     
     
    Samsung este o companie creată în 1938 de Lee Byung-chul, din provincia sud-coreeană Gyeongsang şi, iniţial era o companie de exporturi. Numele său, Samsung, înseamnă „trei stele” în coreeană, de aici şi logo-ul său iniţial. Concret, la începuturi, Samsung se ocupa cu exportul, mai exact cu vânzarea de peşte uscat, de legume şi fructe. În mai puţin de un deceniu, însă, Samsung avea să deţină propriile sale mori de făină, propriile fabrici de confecţii şi propriile magazine alimentare, pentru ca, cu timpul, să se dezvolte pe tot mai multe paliere şi în tot mai multe domenii, ca să ajungă gigantul care este astăzi.
     
    În Coreea de Sud, chiar şi în prezent, Samsung este o companie cu activitate în zeci de domenii, deţine spitale, fabrici, hoteluri, lucrează în educaţie, apărare şi chiar şi în sectorul aerospaţial. Există chiar şi o companie de asigurări Samsung. A ajuns, însă, celebră, graţie produselor sale electronice şi electrocasnice, coreenii fiind „premianţi” nu doar pe piaţa telefoanelor mobile, ci şi a televizoarelor, frigiderelor sau maşinilor de spălat, printre altele.