BusinessMagazin

Tag: banca

  • Mihaela Lupu supervizează activitatea UniCredit Ţiriac Bank în ansamblu, din perspectiva administrării financiare

    Mihaela Lupu este, din august 2013, Chief Financial Officer în cadul UniCredit Ţiriac Bank, iar din decembrie 2013 vicepreşedinte executiv al băncii. În calitate de CFO şi membru al Directoratului, Mihaela Lupu supervizează activitatea UniCredit Ţiriac Bank în ansamblu, din perspectiva administrării financiare.

    Mihaela Lupu, una dintre cele trei femei din Management Boardul UniCredit Ţiriac Bank, s-a născut în Bucuresti şi este absolventă a Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Parcursul profesional a început în urmă cu 16 ani la HVB Bank Romania, unde a coordonat în ultimii ani diferite departamente din Divizia Financiară.

    Din 2010 a fost director al departamentului Planning and Controlling, fiind responsabilă cu planificarea strategică, bugetară, managementul capitalurilor, monitorizarea performanţei financiare şi de business, poziţionarea de piaţă, analiza financiară şi studii de caz. „Sunt pasionată de munca pe care o fac, cred că cifrele au viaţă în ele şi, structurate în anumite forme, puse în contextul potrivit, au forţa de a ne schimba viaţa în multe sensuri, pe a noastră sau pe a altora, de exemplu atunci când construim planuri.

    La fel de importanţi pentru mine sunt oamenii. Avem o echipă formidabilă, dinamică, profesionişti dintre cei mai buni în domeniile lor, cu interacţiune pe diverse proiecte. În ceea ce priveşte ascensiunea mea profesională, am parcurs etapele fără să le ard, cu seriozitate, răbdare şi multă muncă. Sigur că nu este un secret faptul că întotdeauna este nevoie de o combinaţie de factori din care norocul unei conjuncturi potrivite de regulă nu lipseşte, însă ce am observat la toţi oamenii pe care îi apreciez ca fiind realizaţi profesional, fie ei experţi sau lideri pe domeniul lor, este că niciodată nu se poate fără muncă şi sacrificii“. 
     

  • O persoană modestă în locul stăpânilor universului

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din germania, a încercat fără prea mare succes în ultima perioadă să îşi refacă imaginea şifonată de o serie de probleme cu autorităţile de reglementare şi justiţia, care includ investigaţii legate de manipularea dobânzilor, nereguli la vânzarea instrumentelor derivate, Evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La numai o lună după ce a fost amendată cu nu mai puţin de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea dobânzii interbancare libor, Deutsche Bank a luat prin surprindere piaţa financiară, anunţând demisia directorilor generali Anshu Jain şi Jurgen Fitschen. Conducerea băncii va fi încredinţată britanicului John Cryan, fost director financiar al băncii elveţiene UBS, care va avea dificila sarcină de a spăla imaginea instituţiei financiare şi de a creşte profitabilitatea.

    DEUTSCHE BANK a prezentat în luna aprilie o schimbare radicală de management, într-o ultimă încercare de recâştigare a încrederii în administrarea băncii, dar unii acţionari au cerut mai multe modificări. Cryan, în vârstă de 54 de ani, este membru în consiliul de supraveghere al instituţiei financiare din 2013. El îl va înlocui pe Jain, care va demisiona pe 30 iunie, şi va deveni singurul director general atunci când celălalt CEO, Jurgen Fitschen, va renunţa la funcţie în luna mai a anului viitor.

    Noul director general, care îşi va prelua atribuţiile pe 1 iulie, a fost puternic implicat în planul pentru noua strategie a băncii, fiind improbabil să o modifice semnificativ, potrivit unei surse citate de Reuters.
    Planul strategic a fost criticat de acţionari ca fiind insuficient şi tardiv. ”Este nevoie de multe alte detalii. Este o muncă uriaşă. Deutsche Bank este una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume şi cea mai mare din Germania„, explică Chris Wheeler, analist la Atlantic Equities în Londra. Un alt analist a arătat că Cryan a ajutat la scoaterea din criză a băncii elveţiene UBS. ”Cryan este o persoană modestă, spre deosebire de generaţia actuală, care se crede stăpâna universului„, a adăugat acesta.

    Preşedintele consiliului de supraveghere al Deutsche Bank, Paul Achleitner, consideră că decizia de retragere luată de Jain şi Fitschen demonstrează angajamentul lor de a pune interesul băncii mai presus de interesele lor personale.
    Planul de restructurare a băncii are rolul să reducă cheltuielile cu 3,5 miliarde de euro pe an până în 2020. Potrivit planului, banca intenţionează să taie îndatorarea cu 150 de miliarde de euro la divizia de investiţii, până în 2018, prin restrângerea operaţiunilor cu instrumente derivate şi optimizarea altor activităţi.

    Reorganizarea va costa circa 800 de milioane de euro, urmând să aibă un impact asupra veniturilor anuale de aproximativ 600 de milioane de euro. Deutsche Bank intenţionează să se retragă din 7-10 ţări, dintr-un total de 70 în care este prezentă, şi să închidă până la 200 de sucursale, dar şi să cheltuiască până la 2,5 miliarde de euro cu proiecte digitale şi extinderea operaţiunilor de tranzacţii şi a diviziei de management al averilor. Profitul net al băncii a scăzut în primul trimestru la 544 milioane de euro, de la 1,1 miliarde de euro în intervalul similar al anului trecut, afectat de costuri legale de 1,5 miliarde de euro.
     

  • Vânează antreprenori sau manageri din România care au averi de cel puţin un milion de euro

    Antreprenori sau manageri de mari corporaţii din România care au averi de cel puţin un milion de euro sunt vânaţi de bancherii de la Gutmann, un jucător de top de pe piaţa de private banking din Austria care şi-a dublat nivelul activelor faţă de 2008.

    90% dintre clienţii Gutmann în România sunt antreprenori, iar 10% sunt executive manageri în companii, 90% sunt români, iar 10% sunt străini stabiliţi în România, 80% sunt bărbaţi, iar 20% sunt femei, descrie profilul clienţilor săi Iordan Parfenie, vicepreşedinte în cadrul băncii Gutmann şi responsabil pentru clienţii din România.

    Austriecii au început să caute clienţi la Bucureşti, cărora să le gestioneze averile, în urmă cu mai bine de şapte ani, iar în 2010 chiar au deschis un birou în Capitală. Autorizaţia de funcţionare a reprezentanţei din România a expirat în 2012 şi nu a mai fost prelungită. Banca are concentrate la Viena operaţiunile de private banking, inclusiv din România. „Piaţa de private banking în România este în faza de copilărie cu perspective de dezvoltare. Vom putea vorbi de adolescenţa acestei pieţe în mod cert atunci când antreprenorii activi îşi vor pune problema cum au de gând să creeze valoare adăugată. Despre marea majoritate am impresia, de multe ori, că sunt cu «hainele în valiză». Foarte puţini îşi pun problema pe termen lung. Istoric, există mentalitatea: «ne pregătim pentru ce este mai rău». Iar în România există mentalitatea «trăieşte clipa»”, a declarat Parfenie.

    Filosofia standard a private bankingului este legată de relaţii pe termen lung, consolidate cu încredere şi professionalism, dar şi cu excesiv de multă discreţie. Clienţii vin către bancă în principal pe bază de recomandare şi sunt „preţuiţi” de bancheri pentru lichidităţile substanţiale pe care le încredinţează spre administrare. Pragul de selecţie de un milion de euro setat de Gutmann pentru selectarea clientelei este mult mai ridicat decât în cazul băncilor locale, care oferă servicii de private banking pentru clienţii lor pornind, în general, de la 100.000 de euro. În România nu sunt foarte multe bănci care s-au arătat încrezătoare în potenţialul de creştere pe care îl pot aduce diviziile de private banking, dar nici nu există raportări oficiale privind valoarea averilor administrate de acestea. Olandezii de la ING au fost primii care au intrat pe această nişă în 2001, fiind urmaţi de băncile mari precum BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit sau Transilvania.

    Dar Bank Gutmann nu încearcă să înlocuiască băncile comerciale şi să le facă direct concurenţă, ci doreşte să ofere servicii complementare, concentrându-se pe managementul averilor, după cum susţine Parfenie. În cazul clienţilor Gutmann care provin din zona antreprenorială, jumătate au lichiditatea disponibilă în mare măsură din exituri totale sau parţiale din anumite businessuri, în vreme ce în cazul celorlalţi 50% lichiditatea provine din businessuri curente. Parfenie explică motivul pentru care un milionar ar alege să îşi administreze banii de la Viena prin prisma serviciilor oferite: „Pe piaţa locală eşti limitat la anumite tipuri de servicii. Şi suntem la prima generaţie de antreprenori. Dar oamenii au început să pună valoare pe propria avere. În private banking faci strategia pe termen mediu şi lung. În vest, private banking înseamnă din ce în ce mai mult asset management. Discuţiile de private banking nu le faci la ghişeu”.

    Dar care este profilul investitorului din Europa de Est? Investitorii din Est sunt mai tineri decât cei din Vest, în medie cu zece ani, iar românii sunt chiar o excepţie, unii dintre ei fiind mai tineri decât media estică (50‑60 de ani). Sunt educaţi, în căutarea unor variante alternative care să le conserve banii, astfel încât au început să devină interesaţi de opţiunile de investiţii pe termen mediu şi lung. Deşi, la o primă vedere, diferenţa dintre Vest şi Est poate părea mare, vorbim doar despre timpul de expunere: vesticii au avut acces la produsele de private banking şi la alte instrumente de investiţii mai de timpuriu, iar esticii abia de curând. Tendinţa este însă de a recupera decalajul, în opinia lui Iordan Parfenie. O altă particularitate este că investitorii estici acceptă mai greu să exprime, să îşi verbalizeze dorinţele, fiind mai reticenţi în a intra în acele detalii pe baza cărora ar putea să fie alcătuită strategia.

    Una dintre problemele din România, dar şi o piedică în evoluţia sectorului de private banking, este disiparea clasei de mijloc. „În România săracii sunt mai mulţi şi mai săraci, iar bogaţii sunt mai puţini şi mai bogaţi. Este o disipare constantă a clasei de mijloc. În România nu există puterea clasei de mijloc şi nu cred că va exista în viitorul apropiat. În Austria simţi prezenţa şi puterea clasei de mijloc. Antreprenorii din Austria se concentrează pe transmisia averii la următoarele generaţii.”

    Analizele recente derulate de Gutmann în mai multe ţări din regiune arată că proprietarii întreprinderilor de familie din Europa de Est sunt, în peste 80% din cazuri, hotărâţi să păstreze în familie atât proprietatea, cât şi managementul afacerii, dar mai puţin de jumătate iau în calcul pregătirea transferului către generaţia următoare.

    Criza financiară şi economică mondială a afectat încrederea europenilor bogaţi în pieţele financiare şi le-a schimbat atitudinea faţă de bănci, investiţii şi risc. Clienţii, deveniţi mai conservatori, au avut nevoie mai mult decât oricând de o administrare eficientă a banilor, ceea ce a desemnat un  bun moment pentru dezvoltarea afacerilor din private banking.

    Capitalul de imagine pe care bancherii au încercat să-l creeze diviziilor de private banking ar putea fi explicat prin faptul că în anii de criză evoluţia segmentului de retail bancar tradiţional a frânat, iar un alt motiv ar fi nevoia băncilor de a atrage clienţi care dispun de lichidităţi importante. Băncile nu s-au grăbit să recurgă la compromisuri majore în anii de criză şi să relaxeze plafoanele de acceptare a clienţilor care vor sau au nevoie de un bancher personal. Ba chiar dimpotrivă. Poate pentru că serviciile de private banking sunt elitiste. Iar când limita este fixată prea jos şi accesul este facil, produsul nu mai este elitist din punctul de vedere al clientului şi devine ineficient şi pentru bancă. Un bancher personal are un portofoliu restrâns de clienţi comparativ cu cel din alte arii de business, tocmai pentru că este vorba de servicii de top.

  • UniCredit va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac. Cât ar putea încasa omul de afaceri

    Grupul UniCredit, care va prelua luna aceasta participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, era obligat, conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al fostului tenismen la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii.
     
    La acel moment era o estimare conservatoare a valorii băncii având în vedere că BCR urma să fie vândută în următoarele şase luni la un preţ de şase ori activul net. Astăzi, băncile sunt evaluate la de 1-1,5 ori activut net, în funcţie de poziţia pe piaţă şi calitatea portofoliului.
     

  • Cea mai mare bancă din Europa ar putea concedia până la 20.000 de angajaţi

    Cea mai mare bancă din Europa ar putea concedia până la 20.000 de angajaţi, în cadrul măsurilor de reorganizare pregătite de directorul general Stuart Gulliver.

    Planul ar putea include vânzarea operaţiunilor din Brazilia şi Turcia şi restrângerea operaţiunilor băncii de investiţii. Potrivit unor surse citate de Sky News, banca ar putea renunţa la 10.000-20.000 de angajaţi.

    AFLĂ CARE ESTE BANCA DIN EUROPA CARE AR PUTEA CONCEDIA PANĂ LA 20.000 DE ANGAJAŢI

  • CEC Bank a scos în afara bilanţului credite neperformante de aproximativ 731 milioane lei

    Activitatea de creditare a înregistrat în 2014 un ritm de creştere mult mai intens decât imaginea pe care o oferă soldurile din bilanţ, întrucât creditele punte, care sunt acordate şi rambursate în cursul anului, precum şi creditele aprobate dar neutilizate până la 31.12.2014 nu sunt reflectate în soldul bilanţier.

    CEC Bank a finantat pana la sfarsitul lui 2014 un numar de 26.568 proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene, pentru care valoarea insumata a granturilor se ridica la peste 9.169,9 mil. lei. De asemenea, din surse BERD, banca a finantat 531 credite (linia pentru IMM-uri, linia  pentru  mediul rural, linia  pentru  eficientizarea energiei), in suma de aproximativ 120,1 mil. lei.

    Rata creditelor neperformante de 21,74% (fara a lua in considerare vanzarile de credite) se mentine la un nivel apropiat de media sistemului bancar. In cadrul procesului de curatare a creditelor neperformante, CEC Bank a scos in afara bilantului, prin “write-off”, credite neperformante in valoare de aproximativ 731 milioane lei, cheltuiala neta cu ajustarile pentru depreciere ridicandu-se la cca. 547 milioane lei.

    Depozitele totale de la clienti au crescut in 2014 cu circa 8,8%, pe baza cresterii depozitelor atrase de la clientii persoane juridice cu aproximativ 22% si a celor atrase de la clientii persoane fizice cu aproximativ 7%.

    In anul 2014, CEC Bank a inregistrat un profit brut de 13,8 mil. lei, in conditiile in care datele preliminare la nivelul sistemului bancar releva o pierdere estimata de cca. 4,4 mld. lei. Astfel, CEC Bank inregistreaza profit pentru al VIII-lea an consecutiv, in pofida conditiilor generate de criza financiara mondiala si de cresterea ajustarilor nete pentru deprecierea creditelor.

    Ca si in anii precedenti, partea de profit ramasa dupa plata impozitelor si constituirii rezervelor legale in suma de cca. 7 mil. lei a fost utilizata pentru majorarea capitalului social al bancii, care in acest fel a ajuns la valoarea de 1.170.443.700 lei, in timp ce fondurile proprii insumeaza 1.459.765.118 lei.

    Activele bancii s-au situat la valoarea de cca. 28 miliarde lei, pe fondul cresterii soldului creditelor acordate clientilor cu 6,4%.

    Numarul de clienti activi persoane fizice si juridice a crescut in anul 2014, dovada a cresterii calitatii produselor si serviciilor oferite, precum si a gradului de incredere a clientilor. Astfel, banca avea la finalul  anului trecut 2,6 milioane de clienti activi persoane fizice si 138 mii de clienti activi persoane juridice.

    “Avand ca prioritate strategica sustinerea segmentului IMM-urilor, agriculturii si a autoritatilor administratiei publice locale, CEC Bank a continuat sa inregistreze profit timp de opt ani consecutiv”, a declarat Radu Gratian Ghetea, Presedinte Director General CEC Bank.

     

  • Una dintre cele mai mari bănci din Europa angajează masiv în România

    UniCredit, unul dintre cele mai puternice conglomerate bancare europene, are în plan creşterea cu 20% a numărului de angajaţi din centrul IT din România, a spus Federico Ghizzoni, şeful grupului italian, la întâlnirea cu premierul Victor Ponta care a avut loc ieri.

    În prezent, centrul are circa 1.400 de angajaţi.

    La întâlnire a avut loc şi o trecere în revistă a perspectivelor financiar-bancare şi economice din zona euro, dar şi din Europa Centrală şi de Est. Totodată, conducerea consorţiului italian a apreciat că prevederile cuprinse în proiectul noului Cod fiscal fac din România o destinaţie atrăgătoare pentru marii investitori.

    Citeşte mai departe despre planurile UniCredit în România

  • Profit net de 25,2 milioane de lei în trimestrul I din 2015 la Bancpost

    Exerciţiul de management accelerat al creditelor neperformante (NPL) desfăşurat în trimestrul IV 2014 şi de îmbunătăţire a calităţii portofoliului de credite performante sunt vizibile în ambele segmente, retail şi corporate. Ponderea NPL în total portofoliul a scăzut la 16,3%, comparativ cu 21% în trimestrul I 2014.

    În paralel, cheltuielile operaţionale au scăzut cu 16%, comparativ cu trimestrul I 2014, ca rezultat al redimensionării reţelei teritoriale, precum şi a procesului de optimizare şi eficientizare a operaţiunilor centralei băncii, indicatorul costuri/venituri înregistrând o îmbunătăţire cu 20%.

    În prima parte a anului în curs, Bancpost a continuat să fie un jucător important atât pe piaţa activelor, cât şi a pasivelor bancare, volumul creditelor şi depozitelor menţinându-se constant faţă de trimestrul I 2014, ponderea credite/depozite rămânând subunitară, la un nivel confortabil de 84%. Banca şi-a optimizat sursele de finanţare prin gestiunea activă a portofoliului de depozite retail, precum şi prin atragerea unui volum ridicat de resurse de la Instituţiile Financiare Internaţionale (BERD, IFC, BEI).

    “Procesul de transformare implementat în cadrul Bancpost a adus rezultatele aşteptate”, a declarat George Georgakopoulos, CEO Bancpost.

    Menţinerea unei situaţii confortabile a lichidităţii precum şi a gradului de adecvare a capitalului peste media sistemului bancar a reprezentat şi continuă să reprezinte una dintre priorităţile managementului băncii. La sfârşitul trimestrului I 2015, solvabilitatea băncii se situa la aproximativ 18%, nivel cu aproximativ 3 puncte procentuale peste media sistemului bancar şi cu 8 puncte procentuale peste cerinţele regulatorii.

    Bancpost este o bancă universală, prezentă în România de 24 de ani, cu o reţea de 150 de unităţi, 7 centre de afaceri corporate şi 5 centre regionale retail. Banca gestionează un portofoliu de peste 1 milion de clienţi corporativi, de retail şi instituţionali. Bancpost are o reţea de peste 550 ATM-uri, una de 8.500 POS-uri şi 200 APS-uri.

  • Metodele de plată electronice le-au depăşit pentru prima dată pe cele tradiţionale

    Instituţiile britanice au anunţat că în anul 2014 metodele electronice de plată au depăşit, pentru prima oară, metoda de plată cu bani tipăriţi. Oficialii britanici au mai spus că volumul de plăţi cu bani gheaţă va mai scădea cu până la 30% în următorii zece ani.

    Consiliul britanic de calcul al plăţilor a subliniat faptul că nu doar persoanele fizice preferă metodele electronice, ci şi companiile aleg cărţile de credit sau transferurile online.

    Gradul de folosire a banilor tipăriţi de către persoane fizice, companii sau instituţii financiare a scăzut cu 48% în 2014, iar aproape 5% dintre britanici au declarat că folosesc bani în formă fizică foarte rar.

    Reprezentanţii Consiliului au spus că valoarea plăţilor cu bani gheaţă s-a ridicat la 250 miliarde de lire sterline, iar cele mai multe plăţi au fost efectuate în pub-uri, cluburi sau în cadrul comerţului stradal.

    Cu toate acestea, Victoria Cleland, casier-şef al Băncii Angliei, este de părere că banii gheaţă nu vor dispărea niciodată. “De când lucrez la Banca Angliei, cererea de bancnote a crescut cu 46%. Sunt de acord că valoarea plăţilor electronice a ajuns la un nivel record, dar cred că există încă numeroase persoane care preferă să achite cu banii jos”, a spus Cleland.

  • Banca Transilvania plăteşte pentru Volksbank 711 milioane de euro.“E cea mai mare plată făcută de Banca Transilvania”

     Pentru capital, Banca Transilvania preia cu 81 de milioane de euro un capital de 430 de milioane de euro, pe care îl are Volksbank România, respectiv un multiplu de aproape 0,2 din capitalul propriu.

    “Toată plata a fost făcută astăzi (marţi-7 aprilie 2015), adică peste 700 de milioane de euro. Este cea mai mare sumă plătită vreodată de Banca Transilvania”, a menţionat Horia Ciorcilă, preşedintele băncii.

    Fiind suma atât de mare ne-am pregătit din timp, astfel ca să nu avem probleme şi nici să nu creăm probleme pe piaţa valutară, a menţionat Omer Tetik, directorul executiv(CEO) al Băncii Transilvania. Noi aveam lichiditatea pregătită din timp, a menţionat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro