Tag: crestere

  • Cât au cheltuit românii în minivacanţa de 1 Mai şi Paşte, în ţară şi străinătate

     “În minivacanţa de 1 Mai şi Paşte, zilele libere şi tarifele mai mici au condus la o creştere a numărului total de turişti în România cu 52% (…). Aceştia au cheltuit peste 51 milioane lei doar pentru servicii turistice şi peste 35 milioane pentru distracţie”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Potrivit sursei citate, de Paşte, cei mai mulţi turişti au ales ca destinaţie de vacanţă zonele rurale din România, pensiunile atrăgând peste 65.000 de turişti.

    Staţiunile montane au fost şi ele solicitate pentru sărbătoarea Paştelui de aproximativ 25.000 de turişti, dublu faţă de anul trecut. Astfel, unităţile de cazare de pe Valea Prahovei au fost ocupate în proporţie de 70-80%, în timp ce în celelalte staţiuni montane gradul de ocupare a fost de până la 70%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kraft Foods România a devenit, din aprilie, Mondelez România

     “La 1 octombrie, 2012, Kraft Foods s-a împărţit în două companii publice de top: o companie de snacks la nivel global, cu creştere semnificativă şi o companie de produse de băcănie, în America de Nord, cu o marjă de profit ridicată. Aceasta din urmă, îşi menţine numele de Kraft Foods Group”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Noul nume, inventat, este o combinaţie între echivalentul latin al cuvântului “lume” şi o expresie care sugerează termenul “delicios”.

    Potrivit companiei, Mondelez România este lider de piaţă în categoriile de cafea, ciocolată şi biscuiţi, poziţie pe care vrea să o consolideze prin investiţii în mărcile sale şi extinderea gamei de produse.

    Mondelez România este prezentă pe piaţa locală din anul 1994 şi are în portofoliu mărci precum Jacobs, Nova Brasilia, Milka,Toblerone, Poiana, belVita şi Oreo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Funcţionari europeni în grevă pentru a-şi apăra puterea de cumpărare

     Potrivit sindicatului, dacă statele membre ale Uniunii Europene (UE) continuă politica de austeritate, funcţionarii europeni riscă să piardă 60% din puterea de cumpărare în cursul următorilor 15 ani.

    Funcţionarii denunţă, de asemenea, proiectul de ridicare a vârstei de pensionare de la 63 la 67 de ani.

    Îndemnul la grevă vizează doar Consiliul, instituţia reprezentând statele membre UE, unde un grup de lucru reflectează în prezent asupra unei revizuiri a calculului salariilor, pensiilor şi perspectivelor de carieră ale funcţionarilor.

    Funcţionarii europeni care lucrează la Comisia Europeană (CE), la Parlamentul European (PE) şi în alte instituţii europene nu participă la această acţiune.

    Şefii de stat şi de guvern din UE au votat, în februarie, în favoarea unui proiect de buget european pentru perioada 2014-2020 revizuit în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Grecia a făcut progrese. Obiectivul major este revenirea la creştere

     În afara progreselor realizate de Grecia pentru depăşirea problemelor şi eforturile de redresare a economiei, FMI notează necesitatea de continuare a reformelor structurale şi de restabilire a încrederii, care să susţină creşterea, prin investiţii.

    “Revenirea la creştere este o condiţie prealabilă pentru reuşita Greciei”, se arată într-un raport al FMI, realizat după misiunea FMI şi a reprezentanţilor Uniunii Europene din luna aprilie.

    La încheierea misiunii, creditorii Greciei, respectiv UE şi FMI, au furnizat o tranşă de împrumut de 2,8 miliarde de euro, care era blocată din martie.

    În cazul în care Grecia va obţine un excedent primar al bugetului de stat, care exclude serviciul datoriei de stat, Grecia poate solicita o reducere suplimentară a datoriilor, după două operaţiuni de acest tip efectuate deja în 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere masivă pe piaţa tabletelor

    Apple şi-a menţinut poziţia de lider prin modelele iPad, însă cota de piaţă a companiei americane a scăzut la 39,6%, de la 58,1% în primele trei luni din 2012, se arată într-un comunicat publicat de IDC. Ca volum, Apple a vândut în primele trei luni ale acestui an 19,5 milioane de tablete iPad şi iPad mini, faţă de 11,8 milioane în primul trimestru al lui 2012.

    Tabletele cu sistem de operare Google Android au reprezentat 56,5% (27,8 milioane de unităţi) din vânzările totale, faţă de 39,4% (8 milioane) în perioada corespunzătoare a anului anterior. Locul al doilea în topul producătorilor este ocupat de Samsung, cu o cotă de piaţă de 17,9% (8,8 milioane de tablete), în urcare de la 11,3% (2,3 milioane).

    Grupul sud-coreean este urmat de compania taiwaneză Asus, care a crescut de la 3,1% (600.000 de unităţi) la 5,5% (2,7 milioane) din vânzările totale de tablete. Amazon.com se găseşte pe poziţia a patra, cu o cotă de 3,7% (1,8 milioane), faţă de 3,6% (700.000 unităţi) cu un an în urmă.

    Datele IDC arată că Microsoft a vândut 900.000 de tablete în perioada analizată, cifră care îi conferă o cotă de piaţă de 1,8%. Pe de altă parte, tabletele echipate cu sisteme de operare Windows sau Windows RT au reprezentat un total de 3,7% (1,6 milioane unităţi) din vânzările din primul trimestru.

    În contextul creşterii explozive a pieţei tabletelor, vânzările de PC-uri au scăzut în primul trimestru cu 14%, la 76,3 milioane unităţi, potrivit estimărilor anunţate în aprilie de IDC. Evoluţia reprezintă un declin record al pieţei PC-urilor şi subliniază situaţia dificilă a unei industrii ajunse la saturaţie, care trebuie să concureze pentru atenţia consumatorilor cu smatphone-urile şi tabletele, aflate în creştere puternică.

  • Refugiul din curte: piscine decorate cu plăci de ceramică şi foiţă de aur

    ROMÂNII PUN ACCENT PE PARTEA VIZUALĂ A PISCINEI MAI MULT DECÂT PE ALTE ASPECTE, cum ar fi calitatea apei, de exemplu. Vor ca piscina să arate bine, să fie cât mai mare, unii solicită chiar să fie decorată cu ceramică şi foiţă de aur. Există această tendinţă„, spune Bogdan Precup, proprietarul companiei Reve, apărută pe piaţa locală în 2007. Firma pe care o conduce se ocupă de proiectarea şi execuţia piscinelor private şi publice, precum şi de montarea echipamentelor şi accesoriilor. Pe lângă piscine, antreprenorul român produce şi alte produse destinate relaxării, precum spa-uri sau băi de aburi, pentru care cererea creşte mai cu seamă iarna. Fiecare client primeşte o ofertă personalizată, în funcţie de cerinţele pe care le are.

    „Preţul piscinelor variază în funcţie de cerinţele clientului. Preţul unei piscine supraterane începe de la câteva mii de euro iar în cazul uneia îngropate plaja de preţ se plasează  între 15.000 şi 60.000 de euro. Am avut o comandă chiar pentru o piscină mare de 60.000 de euro„, spune el. Pentru Reve lucrează acum şase persoane, faţă de doi angajaţi iniţial. Afacerile companiei s-au ridicat anul trecut la 400.000 de euro, potrivit lui Bogdan Precup. Reve execută patru tipuri de piscină: cea supraterană, cele clasice de beton, tip Isoblock şi unele modulare, din panouri de oţel.

    ODATĂ CU DIVERSIFICAREA GUSTURILOR PENTRU PRODUSELE DESTINATE RELAXĂRII A CRESCUT ŞI NUMĂRUL DE MODELE ŞI FORME DE PISCINE. Un alt producător de profil, Cristina Grigorescu, proprietara Kasta Metal, spune că profilul cumpărătorului a cunoscut multe modificări în ultimii 20 de ani. „Într-un fel raţionau clienţii în 1996, când optau pentru construcţia unei piscine şi cu totul altfel pun problema în prezent. În primul rând, în România, oamenii încă pun preţul înaintea calităţii„, afirmă ea.

    Antreprenoarea, care a realizat anul trecut 17 proiecte de piscină, cu o suprafaţă totală de 1.730 metri pătraţi, spune că durata de negociere a unui contract este mai lungă ca în trecut. „Odată cu dezvoltarea internetului oamenii sunt mult mai informaţi cu privire la ce presupune o piscină şi la aspectele tehnice ale acesteia.„

    Valoarea celei mai scumpe piscine vândute anul trecut s-a ridicat la 50.000 de euro. Preţul depinde, în mod evident, de complexitatea proiectului şi a soluţiei tehnice, precum şi de dotările şi accesoriile pentru care clientul optează. Un alt aspect este modelul şi forma aleasă de client, dar şi de tipul de acoperiş. Kasta Metal a introdus pe piaţa românescă tehnologia vestică a piscinelor modulare, sistem care permite construirea rapidă a unei piscine.

    Bazele companiei Kasta Metal au fost puse imediat după Revoluţie de Cristina şi Nicolae Grigorescu, iar în 1998 doi investitori americani, Jean-Elizabeth Dvorak şi Norval Dvorak, au preluat 10% din acţiuni.
    Anul trecut, Kasta Metal a avut o cifră de afaceri de un milion de euro. „Aceasta s-a datorat în proporţie de 80% vânzării piscinelor şi echipamentelor specifice, diferenţa reprezentând din serviciile conexe pe care le oferim în industria construcţiilor, respectiv vânzarea de saune, spa-uri şi obiecte pentru grădină.„

    Totuşi, în plin sezon, în iunie-septembrie anul trecut, afacerile Kasta Metal au înregistrat  scăderi de până la 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit antreprenoarei, care speră însă că evoluţia din acest an va fi mai bună. „Pentru 2013 estimăm o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 25%. Piaţa piscinelor din România nu a atins maturitatea. În urma crizei economice, cererea a scăzut drastic, însă aceasta este din nou pe un trend pozitiv, înre-gistrând o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut„, precizează Cristina Grigorescu.

    ANTREPRENOAREA SUBLINIAZĂ CĂ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PISCINELE PRIVATE, evoluţia pieţei este strâns legată de cea a construcţiilor de locuinţe individuale şi a ansamblurilor rezidenţiale. Majoritatea producătorilor de profil şi-au îndreptat atenţia spre clienţii persoane fizice pentru a-şi creşte vânzările, în condiţiile în care tot mai multe lucrări la ansambluri rezidenţiale care urmau să aibă loc s-au amânat sau oprit.

    În ultima perioadă, o pondere importantă a început să aibă sectorul piscinelor publice,  dezvoltarea unităţilor hoteliere şi a centrelor spa având influenţă asupra sectorului de activitate al companiei. Şi proiectele de reabilitare a ştrandurilor, investiţiile în aqua parcuri şi licitaţiile publice joacă un rol important în evoluţia pieţei.s „Ţinând cont de proiectele demarate în trecut, consider că anul acesta piaţa se va încadra într-un trend crescător„, a conchis Cristian Grigorescu.

  • Profitul Facebook a urcat cu 58% în primele trei luni ale anului. Ce venituri a avut reţeaua de socializare în această perioadă

     Vânzările Facebook în primul trimestru au crescut cu 38%, la 1,46 miliarde de dolari, depăşind estimările analiştilor.

    Media estimărilor analiştilor contactaţi anterior de Bloomberg indică venituri de 1,44 miliarde de dolari pentru companie în primele trei luni ale anului.

    Platforma pentru publicitate pe smartphone-uri şi tablete a devenit o prioritate a Facebook în ultimul an, după evoluţia modestă a acţiunilor companiei în vara anului trecut.

    Titlurile s-au depreciat cu peste 50% de la listarea la bursa de la New York, în luna mai a anului trecut, până în septembrie, din cauza temerilor investitorilor privind capacitatea companiei de a genera venituri din publicitatea pe dispozitive mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Gazprom a scăzut anul trecut pentru prima dată în mai mult de un deceniu, cu aproape 10%

     Grupul Gazprom a raportat ultima dată o scădere a profitului net în 2001, potrivit Bloomberg.

    Profitul net a coborât la 1.180 miliarde de ruble (38 miliarde de dolari), de la 1.300 miliarde de ruble în 2011, a aunţat grupul.

    În schimb, veniturile au avansat cu 2,7%, la 4.760 miliarde de ruble (153,4 miliarde de dolari), după ce declinul exporturilor a fost compensat prin preţurile mai mari.

    Gazprom a redus cu 3,6% livrările către ţările europene, piaţa tradiţional mai profitabilă pentru producătoul rus, unde acoperă circa un sfert din cerere. Volumul vânzărilor a scăzut, de asemenea, pe piaţa din Rusia şi în fostele state sovietice

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Inflaţia din zona euro a scăzut puternic în aprilie, la minimul ultimilor trei ani

     Rata anuală a inflaţiei din zona euro a coborât la 1,2% în aprilie, potrivit unui comunicat publicat marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE. În luna martie, inflaţia s-a cifrat la 1,7%.

    Raportul Eurostat prezintă datele preliminare pentru zona euro pe luna aprilie şi nu cuprinde detalii privind evoluţia inflaţiei în statele membre.

    Inflaţia din zona euro se plasează sub nivelul ţintă al BCE, de 2%, pentru cea de-a treia lună consecutiv.

    Rata şomajului din zona euro a crescut în martie la 12,1%, cel mai ridicat nivel din 1995, potrivit unui alt comunicat transmis marţi de Eurostat.

    Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce joi dobânda de politică monetară la 0,5%, un nou minim istoric, de la 0,75%, potrivit unui sondaj Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro