BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Guvernul majorează ajutoarele sociale din iulie, pentru a compensa creşterea preţului la energie

     El a precizat că suma venitului minim garantat va creşte în medie cu 13%, în două tranşe, iar alocaţia de susţinere a familiei va fi majorată în medie cu 30%.

    În luna februarie, Ministerul Muncii, Familiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care propune reglementarea măsurilor speciale destinate beneficiarilor de ajutor social şi de alocaţie pentru susţinerea familiei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare determinate de eliminarea tarifului social la energie electrică şi creşterea preţului la energie electrică şi gaze naturale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au crescut în aprilie cu numai 0,11%, dar rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,3%

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013) faţă de precedentele 12 luni (mai 2011 – aprilie 2012), determinată pe baza IPC este 4,4%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul în rândul tinerilor din Grecia a trecut de 60%

     În rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 de ani, rata şomajului s-a situat la 64,2% în februarie, faţă de 59,3% în ianuarie, potivit cotidianului elen Kathimerini.

    Pe ansamblu, rata şomajului a avansat la 27%. În ianuarie, şomajul s-a situat la 26,7%, cifră revizuită faţă de nivelul anunţat anterior.

    Grecia a redus salariul minim pentru persoane sub 25 de ani cu 32%, la circa 500 de euro, pentru a stimula angajarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare pedeapsă într-un dosar DNA: Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL “Henri Coandă”, CONDAMNAT DEFINITIV la 16 închisoare cu executare

     Instanţa a respins ca nefondate recursurile declarate de Direcţia Naţională Anticorupţie, Radu Ion Fotino şi Andra Luminiţa Râşnoveanu împotriva deciziei din 20 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti.

    Astfel, instanţa a menţinut condamnările dispuse de Curtea de Apel Bucureşti în cazul celor doi, Ion Radu Fotino având de executat 16 ani de închisoare, iar Andra Luminiţa Râşnoveanu rămânând cu pedeapsa de 11 ani de închisoare.

    Judecătorii instanţei supreme au admis recursul lui Romulus Benone Dragomir şi au dispus reducerea pedepsei de la patru ani şi şase luni de închisoare la trei ani de închisoare pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de şase ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Evoluţie pozitivă a ING Asigurări de Viaţă şi ING Pensii în primul trimestru

    Portofoliul de asigurări încheiate de ING în primul trimestru din 2013 a fost cu peste 5% mai mare faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din 2012, circa 70% din totalul poliţelor subscrise în 2013 fiind de tip tradiţional. Astfel, începutul anului a majorat ponderea contractelor tradiţionale la 47% din portofoliul total în vigoare, faţă de 45% cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În primele trei luni din 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 28,94 milioane lei, cu 31,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Peste 77% din această sumă, respectiv 22,39 milioane lei, reprezintă beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.

    Prima brută anualizată medie alocată de clienţii care au încheiat o poliţă de asigurare de viaţă la ING în T1 a fost de 1.682 lei – înregistrând o creştere de 8% faţă de intervalul similar din 2012.

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este 1,7 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut, care este 1.

    La aceeaşi dată, cele două fonduri din administrarea ING însumau 121.928 de participanţi, în creştere cu 13,3% faţă de primul trimestru al anului 2012. În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative oferite de ING, contribuţia medie lunară la fondul ING Activ în primele trei luni din 2013 a fost de 84 de lei (faţă de 81 de lei în T1 2012), iar la ING Optim de 94,4 lei (faţă de 89 lei în T1 2012).

    “Începutul anului 2013 a readus în prim plan tensiunea latentă în economia europeană şi perspectiva unui alt an marcat de instabilitate. în aceste condiţii, pe plan local persistă scepticismul privind o revenire mai rapidă a economiei şi lipsa de încredere a oamenilor faţă de viitor care, dublate de stagnarea veniturilor, diminuează capacitatea populaţiei de a economisi pentru obiectivele de planificare financiară.

    În pofida contextului economic mai puţin favorabil, la ING Asigurări de Viaţă am obţinut în primele trei luni ale anului evoluţii pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii facultative – rezultate care confirmă o dată în plus eficienţa investiţiilor pe care le realizăm pentru a oferi clienţilor noştri beneficii relevante, produse adaptate nevoilor lor, un nivel ridicat de consultanţă şi servicii de calitate”, spune Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă.

    Astfel, pe segmenul de asigurări de viaţă, portofoliul de contracte noi s-a majorat în primele trei luni din 2013 cu 5% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut iar primele brute subscrise au crescut uşor, în timp ce în zona de pensii facultative numărul de participanţi a crescut cu 13%. în acelaşi timp, un semnal care ne bucură ţine de satisfacţia clienţilor ale căror contracte de asigurare ajung la maturitate şi decid să continue să îşi acopere nevoia de protecţie sau economisire printr-o asigurare de viaţă la ING.

    Aproximativ 20% dintre contractele ajunse la maturitate în primele trei luni ale anului au fost substituite de clienţi cu unele noi, adaptate nevoilor lor actuale, iar 70% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la final, au declarat că sunt dispuse să recomande ING Asigurări de Viaţă”.

    Profitul brut înregistrat de ING Asigurări de Viaţă în T1 2013 este de 1,81 milioane lei, comparativ cu 5,63 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului 2012. Rezultatul este unul previzionat, asumat ca nivel de normalitate în contextul economic actual şi reflectă proiectele majore de investiţii realizate.

    Principalele direcţii de investiţii au vizat continuarea proiectelor demarate în trecut, precum cele pentru alinierea la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor – inclusiv Solvency II şi implementarea de soluţii tehnice de înaltă performanţă pentru automatizarea proceselor – şi totodată pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor. în această direcţie se înscriu investiţiile realizate pentru integrarea de noi funcţionalităţi în portalul MyING, dar şi pentru de dezvoltarea canalelor de distribuţie şi creşterea profesionalismului forţei de vânzări.
    Pe segmentul de pensii obligatorii, activele nete ale fondului administrat de ING Pensii SAFPAP au crescut cu 63% în ultimul an.

  • Omul care a adăugat moda de lux pe harta capitalei

    NU ŞTIU DACĂ CE FACEM NOI ESTE MODĂ SAU VESTIMENTAŢIE„, este dilema la care încerca să îşi răspundă Srdjan Kovacevic, administratorul Alsa Boutiques. Era în avion, într-un zbor dinspre Cipru, cu doar câteva ore înaintea interviului pentru Business Magazin. Deşi este mereu pe drumuri, gândul îi este la afacere şi este conectat continuu prin telefoane şi tabletă. Îşi face timp să răspundă zilnic la zeci de mail-uri care vin de la reprezentanţii din ţară ai magazinelor pe care le administrează sau de la partenerii de afaceri răspândiţi în Europa. De acestea depind afacerile de sub umbrela Alsa Boutiques – în prezent, Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle şi Marella, care au ajuns, împurenă, la o cifră de afaceri de trei milioane de euro.

    Kovacevic îşi împarte timpul între Belgrad, Cipru şi România atât pentru business, dar şi din interese personale. Călătoreşte deseori la Milano, Paris, Londra, New York şi este un exemplu de cosmopolitanism, termen pe care îi place să îl folosească pentru a descrie curiozitatea pentru modă, călătorii, maşini sau musicaluri. Nu se sfieşte să dea ca exemplu alte branduri, iar în ce priveşte dilema modă vs. vestimentaţie explică: „Un produs modern este Cavalli, de la un sezon la altul ei fac haine extrem de diferite, cu piese speciale„. Zegna şi Max Mara, printre primele branduri pe care le-a adus în ţară, sunt orientate în zona clasicului. Produsele vândute de sârb sunt în vogă timp de trei-patru sezoane, în timp ce altele nu rămân la modă mult timp.

    Kovacevic analizează atent ţinuta interlocutorului, pentru că a observat că pe măsură ce o persoană este mai extrovertită, cu atât simte nevoia să se manifeste prin îmbrăcăminte. El asociază dorinţa oamenilor de a cumpăra lux cu două extreme: „Fie când cineva este foarte fericit, fie foarte deprimat„. Poate să descrie într-o română perfectă prezentările haute couture, dar şi modul în care îşi conduce afacerea sau situaţia băncilor din Cipru.

    SE CONSIDERĂ ECONOMIST ŞI NU SE SFIEŞTE SĂ DEA DETALII ÎN LEGĂTURĂ CU BUSINESSUL ÎN CARE A AJUNS „ÎNTÂMPLĂTOR„. Ataşamentul lui de România este lesne de înţeles, a locuit aici timp de cinci ani, între 1981 şi 1986, când părinţii lui lucrau la Camera de Comerţ. A studiat atunci limbi străine, în cadrul Facultăţii de Filologie, iar apoi s-a întors în Serbia.

    A urmat o perioadă de studii la Facultatea de Studii Economice din Belgrad şi un traseu profesional atipic: timp de şase luni a lucrat ca translator, a predat apoi limba engleză elevilor de şcoală generală, iar apoi a ajuns manager regional într-una dintre cele mai mari corporaţii mondiale din industria auto.

    Ar fi fost un domeniu în care ar fi lucrat în continuare dacă nu s-ar fi întors în România în 1992, „din motive politice„. A început atunci experienţa de antreprenor cu o afacere legată de comerţ cu produse cărbunoase şi metal în România, ţări din fosta Iugoslavie, Rusia şi Italia. A observat că în acea perioadă, în România, „jobul ideal era să faci ceva singur„. În 1994 s-a orientat spre o nouă afacere, „A Peak to Chic„, magazin multibrand cu pantofi de lux deschis în fostul Sofitel.

    „Doamnele cochete, cu posibilităţi, cu bani câştigaţi de ele sau de soţi„, după cum îşi caracterizează clientele de atunci, dar şi pe cele din prezent, puteau să se încalţe cu pantofi celebri, Sergio Rossi, „poate cei mai frumoşi pantofi din lume„, sau Balli, „cei mai confortabili„. Totuşi, afacerea cu lux nu este una care să genereze bani pentru că, după spusele lui Kovacevic, magazinul a fost, de cele mai multe ori, pe break-even. În 1996, a deschis încă două magazine de lux, Donna, care vindea exclusiv brandul Max Mara, şi Uomo, cu mărcile bărăbăteşti Ermenegildo Zegna şi Pal Zileri.
     

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ERMENEGILDO ZEGNA

    Din iulie 2011, Zegna a semnat un parteneriat cu Estée Lauder Companies, cedând companiei dreptul de a produce cosmetice sub brandul italienesc, care face haine şi pentru Gucci, Tom Ford sau Yves Saint Laurent.

    Micul atelier fondat la începutul secolul al XX-lea ajungea în 1930 la peste 1.000 de angajaţi şi a avut parte de o reputaţie bună în piaţă graţie costumelor bărbăteşti din lână pe care le fabrica. A trecut oceanul în 1938, când italianul a început să exporte haine la New York, însă războiul a făcut ca relaţiile comerciale să întâmpine dificultăţi.

    Ermenegildo şi-a implicat de la început fiii în companie, iar Aldo şi Angelo aveau să preia frâiele companiei în 1966, după moartea tatălui lor. Doi ani mai târziu au decis să lanseze o nouă linie de costume produse în serie în fabrica de la Novara. Au pornit proucţia altor două fabrici în Spania şi Elveţia în 1973, iar la sfârşitul anilor ‘90 familia Zegna ajungea la un total de opt unităţi de producţie în Italia, două în Spania, trei în Elveţia şi câte una în Turcia şi Mexic.

    Deşi multe din costumele Zegna sunt astăzi produse în aceste fabrici, cele premium se realizează încă la comandă.Primul butic Zegna a fost deschis la Paris în 1980, urmat de cel de la Milano cinci ani mai târziu.

    Cele mai cunoscute la nivel mondial se află în Statele Unite ale Americii, Europa, Japonia şi China, vârfurile de lance fiind magazinele din Atlanta, New York, Beverly Hills, Las Vegas, Londra, Tokio, São Paulo, Hong Kong, Beijing, Shanghai, New Delhi, Mumbai, Kuala Lumpur, Santiago de Chile, Bangkok, Sydney.

     

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Economia subterană din România a scăzut în ultimii cinci ani la 39,6 miliarde de euro

     Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în România în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice.

    Începând din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din România a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Visa Europe.

    Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările din comerţ au scăzut în martie, în special la carburanţi

    n luna martie 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 13,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scǎzut cu 0,6%.

    Evoluţia brută s-a datorat creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,1%), vânzărilor de produse nealimentare (+13,6%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,8%).

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2013, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 0,6%, din cauza scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,1%). Creşteri s-au înregistrat la vânzările de produse nealimentare (+1,9%) şi în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,5%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro