BusinessMagazin

Blog

  • Sindicaliştii Federaţiei Sanitas protestează la ministerele Sănătăţii, Muncii şi Finanţelor

    Protestatarii spun că reprezentanţii celor trei ministerele nu au găsit nici până în prezent soluţii pentru revendicările lor, care vizează în principal creşterea veniturilor tuturor salariaţilor din sistemul sanitar, de asistenţă socială şi asistenţă medico-socială, elaborarea unui nou regulament de sporuri, definitivarea şi punerea în aplicare a legislaţiei de salarizare specifică sistemului sanitar şi de asistenţă socială.

    La fiecare dintre cele trei ministere s-au adunat aproximativ 100 de sindicalişti, care vor protesta aproximativ două ore. Delegaţii ale protestatarilor vor lăsa la cele trei ministere lista cu revendicările lor.

    Protestatarii mai cer asigurarea unei finanţări adecate a unităţilor sanitare de stat, reglementarea funcţionării reţelei de medicină şcolară, respectarea normativelor de personal şi rezolvarea situaţiei Contractului Colectiv de Muncă pentru sectorul “Sănătate. Activităţi sanitar-veterinare” de către Consiliul Naţional Tripartit.

    Reprezentanţii Federaţiei Sanitas acuză Ministerul Sănătăţii că nu respectă prevederile acordului încheiat în 7 aprilie 2014 şi susţin că negocierile purtate la semnarea acordului cu reprezentanţii MS, dar şi cu cei ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, nu şi-au găsit o rezolvare favorabilă până în prezent.

    Sindicaliştii atrag atenţia reprezentanţilor celor trei ministere că tergiversarea rezolvării problemelor care persistă de mult timp în sistemul sanitar va duce atât la proteste sindicale organizate sau spontate, cât şi “la o stare amplă de nemulţumire a beneficiarilor serviciilor oferite de către unităţile sanitare de stat”.

    Federaţia Sanitas anunţa, la sfârşitul lunii octombrie 2012, că în urma discuţiilor cu premierul Victor Ponta s-a stabilit ca din ianuarie 2015 să fie majorate cu 100 de lei salariile tuturor angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială, nu doar cele sub plafonul de 1.500 de lei, aşa cum se discutase în iunie, la Ministerul Finanţelor.

  • Prima fotografie cu pilotul Germanwings Patrick Sondheimer, care a încercat să oprească prăbuşirea avionului

    Memorialul dedicat membrilor echipajului include fotografii ale acestora, printre care se află şi prima imagine cu căpitanul Patrick Sondheimer (n.r. prima fotografie din stânga), informează Daily Mail.

    Lângă fotografia căpitanului se află şi cea a copilotului Andreas Lubitz, care a prăbuşit intenţionat avionul Airbus A320 în Alpii francezi.

    Procurorii francezi spun că Andreas Lubitz, copilotul avionului, a prăbuşit intenţionat aeronava, el profitând de ieşirea pentru scurt timp a căpitanului din carlingă pentru a înclina aeronava pe o traiectorie de prăbuşire.

    Potrivit Bild, primele 20 de minute de zbor au fost marcate de discuţii banale între pilotul Patrick S. şi copilotul Andreas Lubitz. Căpitanul îi explică lui Lubitz că nu a avut timp să meargă la toaletă la plecarea din Barcelona. La ora 10.27, pilotul îi cere lui Lubitz să pregătească aterizarea la Düsseldorf. Acesta din urmă îi răspunde: “Sper”, “Vom vedea”.

    Pilotul iese din carlingă pentru a merge la toaletă, iar avionul începe să coboare. După câteva minute se aude un “zgomot puternic” ca şi cum cineva încearcă să intre în carlingă, scrie Bild. Apoi se aude vocea pilotului: “Pentru numele lui Dumnezeu, deschide uşa!”. Pe fundal, pasagerii încep să ţipe, afirmă cotidianul. Pilotul încearcă în mod evident să deschidă uşa cu toporul. Apoi strigă: “Deschide nenorocita asta de uşă!”.

    În jurul orei 10.40, avionul Airbus atinge un versant şi se aud ţipetele pasagerilor. Acestea sunt ultimele zgomote de pe înregistrare, scrie Bild. La scurt timp după aceea, avionul loveşte în plin un versant la viteza de 700 de kilometri pe oră şi este pulverizat la impact.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit pe 24 martie într-o zonă muntoasă din sud-estul Franţei. Nu au existat supravieţuitori.

  • Cea mai vârstnică persoană din lume a murit la 116 ani, după şase zile de la dobândirea acestui titlu

    Gertrude Weaver, care a spus că elementul cheie al longevităţii este amabilitatea, a deţinut doar şase zile titlul de cea mai vârstnică persoană din lume. “S-a bucurat atunci când a citit articole despre ea, în care se spunea că era cea mai bătrână persoană de pe planetă”, a spus Kathy Langley, administrator la Silver Oaks Health & Rehabilitation Center din oraşul Camden, din statul american Arkansas.

    Gertrude Weaver s-a născut pe 4 iulie 1898, potrivit Gerontology Research Group, o organizaţie care validează vârstele celor mai bătrâni oameni în viaţă. În prezent mai există doar trei persoane în viaţă pe planetă ale căror certificate de naştere indică faptul că au venit pe lume înainte de anul 1900, afirmă aceeaşi organizaţie.

    Fiică a unui arendaş, Gertrude Weaver s-a născut în Arkansas, în apropiere de graniţa cu Texas, şi a lucrat ca menajeră.

    În prezent, cea mai bătrână persoană din lume cunoscută este Jeralean Talley, care s-a născut pe 23 mai 1899 şi va împlini vârsta de 116 ani luna viitoare.

    Jeralean Talley locuieşte în Inkster, o suburbie a oraşului american Detroit, şi spune că longevitatea ei se datorează credinţei în Dumnezeu.

    Jeralean Talley locuieşte alături de fiica ei Thelma şi a participat la concursuri de bowling până la vârsta de 104 ani. Nu a fumat şi nu a consumat alcool niciodată, iar singura intervenţie chirurgicală pe care a suportat-o vreodată a fost o operaţie de extirpare a amigdalelor.

    Misao Okawa, femeia japoneză care spunea că longevitatea ei se datora “lucrurilor delicioase” pe care le-a mâncat de-a lungul vieţii, a deţinut titlul de cea mai bătrână persoană din lume până la moartea ei, pe 1 aprilie, la vârsta de 117 ani.

     

  • Avertisment OMS: Numărul îmbolnăvirilor din cauza chimicalelor din alimente trebuie să fie un semnal de alarmă

    Siguranţa alimentaţiei este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătăţii, sărbătorită în fiecare an în 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 1948.

    OMS estimează că numărul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare decât cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lanţului alimentar.

    Potrivit OMS pentru Europa, lanţul alimentar este mai mare şi mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică şi a mediului, respectiv globalizarea comerţului, a turismului şi migraţiei, îmbătrânirea populaţiei, schimbarea tendinţelor şi obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situaţiile de urgenţă, modificările climaterice şi fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din în ce mai mari pentru sănătatea alimentaţiei.

    “Faptul că subestimăm semnificativ numărul de persoane care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din lanţul alimentar şi a microorganismelor obişnuite, cum ar fi Salmonella şi Campylobacter, ar trebui să fie semnale de alarmă în numeroase domenii implicate în lanţul alimentar. O eroare de funcţionare în siguranţa alimentaţiei, în oricare dintre elementele lanţului, de la mediul înconjurător, producţia primară, procesare, transport, comercializare, şi până la livrare sau preparare în casă, poate avea consecinţe semnificative asupra sănătăţii şi economiei”, spune Zsuzsanna Jakab, directorul regional OMS pentru Europa, citată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

    Potrivit acesteia, sistemele actuale de supraveghere şi raportare din Regiunea Europeană OMS sunt limitate şi identifică doar o mică parte din cazuri. Această raportare deficitară este mai accentuată în ţările cu capacitate mai scăzută a laboratoarelor şi cu sisteme de supraveghere mai puţin dezvoltate.

    “Sănătatea 2020, politica europeană pentru sănătate şi bunăstare, face apel la comunicare eficace, la distribuirea informaţiilor şi la acţiuni comune pe plan intern şi internaţional între sănătatea publică, sănătatea veterinară şi sectorul agricol. În acest fel, se vor face paşi importanţi în asigurarea de alimente sănătoase în farfuriile noastre”, a declarat directorul regional OMS pentru Europa.

    Zsuzsanna Jakab a mai arătat că, în urma cererii consumatorilor, aceştia au acum acces mai mare la numeroase alimente, produse în extra-sezon, transportate de pe un continent pe altul, procesate în vederea consumului şi mâncate din ce în ce mai mult în afara casei. Creşterea medie a volumului anual în comerţul cu produse agricole între 1950 şi 2010 a fost de aproximativ 4%, mai mare decât creşterea anuală în producţia agricolă globală de 2%, conform Raportului Comerţului Mondial 2014.

    Contaminarea dintr-o singură sursă se poate răspândi foarte mult şi poate avea consecinţe uriaşe asupra sănătăţii şi economiei. În 2011, de exemplu, un focar de Escherichia coli (E. coli) enterohemoragică – EHEC în Germania şi Franţa, de la seminţe contaminate de schinduf, a dus la aproape 4.000 de cazuri de infecţie EHEC în 16 ţări, inclusiv la peste 900 de cazuri de sindrom hemolitic uremic (HUS), şi la 55 de decese. Pierderea estimată a fermierilor şi a ramurilor industriale a fost de 1,3 miliarde de dolari.

    Modificările în producţia de alimente de origine animală duc la o creştere a apariţiei şi răspândirii zoonozelor. Dintre cele 335 de situaţii de boli infecţioase care au apărut la oameni între 1940 şi 2004, se estimează că 60% au fost transmise de la animale, multe prin alimente.

    OMS face apel la decidenţii la nivel de politici să creeze şi să menţină sisteme şi infrastructuri adecvate de siguranţă a alimentaţiei, inclusiv în domeniul capacităţii laboratoarelor şi sistemelor de supraveghere şi raportare, să răspundă şi să gestioneze riscurile de siguranţă a alimentelor de-a lungul întregului lanţ alimentar, inclusiv în timpul situaţiilor de urgenţă, să încurajeze colaborarea multisectorială între sănătatea publică, sănătatea veterinară, agricultură şi alte sectoare, în sensul unei comunicări mai bune, distribuirii de informaţii şi acţiunii comune, să integreze siguranţa alimentaţiei în politici şi programe alimentare mai ample, cum ar fi nutriţia şi securitatea alimentelor, să gândească global şi să acţioneze local, pentru a se asigura că hrana produsă local este cât se poate de sigură la nivel internaţional.

    Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, oamenii sunt invitaţi să promoveze mesajul “De la fermă până în farfurie, mâncarea sigură să fie”, folosind hashtagul #safefood, pe reţelele de socializare.

    În 2006, OMS a înfiinţat Grupul Epidemiologic de Referinţă pentru Povara Bolilor Transmise prin Alimente, pentru a estima povara globală şi pentru a oferi statelor membre datele şi instrumentele care să sprijine factorii decidenţi şi alte părţi interesate în stabilirea de priorităţi adecvate şi bazate pe dovezi în domeniul siguranţei alimentaţiei, la nivel naţional. Raportul final al grupului, format din experţi de renume internaţional în diverse discipline relevante pentru epidemiologia bolilor transmise prin alimente, va fi publicat în octombrie 2015.

  • Profit de 5,9 milioane de euro pentru FC Steaua în 2014

    Conform declaraţiei fiscale depuse la Ministerul de Finanţe, Steaua a avut venituri totale de 23,9 milioane de euro şi cheltuieli de 18,05 milioane de euro. Profitul net al clubului campion a fost de 4,9 milioane de euro, informează www.prosport.ro.

    În anul 2013, profitul brut al FC Steaua a fost de aproximativ 13 milioane de euro (circa 11,8 milioane de euro net).

    În sezonul 2013/2014 al Ligii Campionilor, Steaua a evoluat în grupele Ligii Campionilor, în timp ce în ediţia 2014/2015 gruparea “roş-albastră” a ratat calificarea în principala competiţie rezervată cluburilor şi a jucat în grupele Ligii Europa.

    Formaţia bucureşteană a primit 15.200.000 de euro din partea UEFA pentru evoluţia în faza grupelor, în ediţia 2013/2014 a Ligii Campionilor.

  • YouTube are peste 7 milioane de utilizatori unici în România şi peste un milion de canale româneşti

    “Sunt peste 6,7 milioane de utilizatori unici, dar, dacă îi adăugăm şi pe cei de pe mobile, cu siguranţă sunt peste 7 milioane din cei 9 milioane câţi sunt pe internet, în România, într-o lună. Iar ca număr de canale cam 15% din românii care sunt pe YouTube au şi un canal. Asta înseamnă că peste un milion de canale româneşti avem pe YouTube în momentul acesta”, a explicat Florin Pravai.

    Potrivit lui Pravai, aceasta este o cifră mare, “sensibil mai bună” faţă de alte ţări din regiune. “Românii iubesc produsul ăsta şi sunt pe YouTube mai mult decât sunt cei din Ungaria, din Polonia sau din Cehia”, a spus Florin Pravai.

    Toate categoriile de conţinut sunt urmărite de români pe YouTube. De exemplu, cel mai popular canal românesc de muzică de pe YouTube este Cat Music, care are în prezent peste 1,3 miliarde de vizualizări.

    Cel mai de succes vlogger din România este Mikey Hash, care are peste 736.000 de abonaţi la canalul lui de pe YouTube. Însă şi ceilalţi vloggeri înregistrează cifre impresionante, canalele de pe YouTube ale unora dintre aceştia ajungând la 400.000 – 500.000 de abonaţi, a precizat Florin Pravai.

    Astfel, YouTube începe să devină un business pentru creatorii de conţinut din România. “Ei au început să aibă tot felul de proiecte interesante cu advertiserii. Sunt foarte creativi”, a spus Florin Pravai.

    El a făcut referire şi la faptul că unii dintre cei mai populari vloggeri din România – Mikey Hash, Mihai Zmenta, Tequila, Anne Marie Chelaru, Laura Muşuroaea, Sector7 şi Tudi Popa – au lansat împreună, luni seară, la The Vintage Pub din Centrul vechi al Bucureştiului, un nou proiect – melodia “O facem pentru voi”, alături de Marius Moga. Videoclipul piesei poate fi vizualizat pe YouTube.

    “Această melodie este o iniţiativă a lor. Sunt foarte creativi, fac lucruri în premieră, chiar mondială uneori şi noi suntem încântaţi să colaborăm cu ei”, a mai spus Florin Pravai.

    Totuşi, pentru a avea un şi mai mare succes pe platforma YouTube, nu doar în România, ci şi în regiune şi la nivel internaţional, vloggerii români trebuie să producă conţinut în limba engleză. “Probabil conţinutul făcut în limba engleză poate să le ofere un acces la un număr mult mai mare de vizitatori”, a precizat Pravai.

    Platforma online YouTube are în prezent peste un miliard de utilizatori unici. Totodată, în fiecare zi sunt vizionate sute de milioane de ore pe YouTube şi sunt generate miliarde de vizionări, iar numărul de ore urmărite lunar pe YouTube creşte cu 50% în fiecare an, conform statisticilor prezentate pe youtube.com.

    În fiecare minut, pe YouTube sunt încărcate 300 de ore de conţinut video, iar aproximativ 60% dintre vizionările unui creator provin din alte ţări decât ţara sa de origine.

    Jumătate dintre vizionările YouTube sunt pe dispozitive mobile, iar venitul obţinut din anunţuri mobile pe YouTube creşte cu peste 100% în fiecare an.

    Site-ul YouTube este disponibil în 75 de ţări şi localizat în 61 de limbi.

  • Preţul petrolului a urcat cu până la 5%

    Cotaţia petrolului Brent a coborât joia trecută cu aproape 4%, în urma acordului referitor la programul nuclear iranian, dar aşteptările iniţiale privind o creştere rapidă a exporturilor de petrol ale acestei ţări au fost temperate de opinii conform cărora eliminarea sancţiunilor occidentale ar putea dura un an.

    “Finalizarea acordului şi ridicarea completă a sancţiunilor au în faţă, încă, un număr de obstacole”, se arată într-o notă a analiştilor de la Morgan Stanley, care consideră că şi după încheierea acordului impactul asupra pieţei petrolului nu trebuie aşteptat înainte de 2016.

    Creşterea cotaţiilor petrolului s-a accentuat în urma unui raport al companiei de cercetare a pieţei Genscape, care arată să stocurile de petrol din depozitul american de la Cushing (Oklahoma) au înregistrat o creştere nesemnificativă, săptămâna trecută.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în urcare cu 2,62 dolari, la 57,57 dolari pe baril, după ce pe parcursul şedinţei a atins un maxim al zilei de 57,85 dolari pe baril.

    Cotaţia petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, a avansat cu 2,3 dolari, la 51,44 dolari pe baril.

    Piaţa a fost susţinută luni şi de faptul că Arabia Saudită a majorat preţurile de vânzare a ţiţeiului pe piaţa din Asia, din luna mai, luând această măsură pentru a doua lună consecutiv.

    Ministrul iranian de Externe, Mohammed Javad Zarif, a declarat sâmbătă că sancţiunile ONU vor fi ridicate imediat după acord, dat Statele Unite au publicat un document potrivit căruia sancţiunile vor fi eliminate dacă Iranul va demonstra că respectă acordul.

    Potrivit acordului, negociat de şase mari puteri, Iranul a acceptat să-şi reducă semnificativ programul nuclear în următorii 10-15 ani şi să accepte inspecţii internaţionale intense. În schimb, comunitatea internaţională va ridica sancţiunile economice.

    Teoretic acordul împiedică Iranul să poată construi rapid o bombă, însă îi lasă programul nuclear, chiar dacă mult diminuat, provocând atât critici din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ale liderilor republicani din Congres, cât şi scepticismul unor aliaţi arabi şi multor democraţi.

    Dacă Iranul se îndreaptă către capabilităţi nucleare sau nu este una dintre cele mai controversate probleme de politică externă din Occident.

    Alţi factori care alimentează creşterea cotaţiilor petrolului sunt luptele din Yemen şi deprecierea dolarului, în urma datelor sub aşteptări referitoare la angajările din Statele Unite din luna martie.

  • Hidroelectrica a cumpărat un sistem informatic cu 1,7 milioane euro

    Compania de stat, aflată în insolvenţă, a cumpărat sistemul informativ în urma unei licitaţii pe care a organizat-o în 31 martie, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.

    La licitaţie au participat 11 ofertanţi.

    “Prin implementarea noului sistem informatic, va creşte eficienţa procesului managerial-decizional prin obţinerea informaţiilor necesare, în timp real, la toate nivelurile: strategic, funcţional şi operaţional. Achiziţia acestui serviciu instituie noi standarde de preţuri în industria de profil. (…) Preţul de 1,7 milioane euro reprezintă cel mai mic preţ cu care o instituţie publică, o companie publică sau privată a achiziţionat vreodată un astfel de serviciu”, a declarat în comunicat Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al companiei de stat.

    Hidroelectrica a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri din istorie, de 3,4 miliarde lei, şi cel mai mare profit, de 1,2 miliarde lei.

  • INS a revizuit în scădere avansul PIB de anul trecut, de la 2,9% la 2,8%

    Astfel, valoarea PIB pentru anul trecut, ca serie brută, a fost revizuită de la 669,5 miliarde lei la 666,63 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de anul precedent, cu 0,1 puncte sub primele estimări ale INS.

    Pentru ultimul trimestru din 2014, PIB este estimat la 197,06 miliarde lei preţuri curente, în scădere cu 0,88% faţă de datele anterioare (când se situa la 198,83 miliarde lei). Creşterea în termeni reali comparativ cu perioada similară din 2013 a fost de 2,7%, în urcare cu 0,1 puncte procentuale faţă de primele estimări.

    Ca serie ajustată sezonier, datele au fost revizuite în scădere pentru valoarea PIB în trimestrul IV, de la 169,5 miliarde lei la 168,18 miliarde lei, însă creşterea faţă de trimestrul precedent a urcat cu 0,2 puncte faţă de primele date provizorii, de la 0,5% la 0,7%, iar faţă de ultimul trimestru din 2013 de la 2,5% la 2,6%.

  • China şi-a construit în timp record propria Bancă Mondială

    Noua bancă de dezvoltare promovată de China, anunţată cu doar cinci luni în urmă, a devenit o mare bătaie de cap pentru Statele Unite, care nu au reuşit, oricât au încercat, să îşi convingă aliaţii să nu se alăture iniţiativei.

    China a lansat proiectul AIIB în octombrie anul trecut, în cadrul unei serii de măsuri menite să îi întărească in-fluenţa regională şi globală, invitând alte ţări să participe la proiect ca membre fondatoare, până la 31 martie.

    Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional.

    AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infra-structură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an.

    Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în in-frastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    Administraţia de la Washington şi-a exprimat în mod public îngrijorarea că noua bancă nu va îndeplini stan-darde înalte de guvernanţă, dar pare de fapt că este împotriva înfiinţării AIIB întrucât semnalează o creştere prea mare a influenţei Chinei în politica regională şi globală.

    Statele Unite au fost puse într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care practic toţi partenerii săi importanţi au de-cis să se alăture iniţiativei chineze, inclusiv Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi, dar şi India şi Singapore. În acest fel, autorităţile de la Washington au rămas practic izolate în această problemă. Britanicii au promovat în mod deschis în ultimii ani o relaţie apropiată cu China, aflându-se printre primele ţări care au anunţat că vor să aibă un rol în AIIB.

    Surse de la Casa Albă au atacat poziţia Marii Britanii într-un articol publicat pe prima pagină a ziarului Financial Times, chiar a doua zi după anunţul Londrei, cu intenţia vădită de a avertiza alte state, dar încercarea nu a avut succes.

    Urmând exemplul Marii Britanii, Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la jumătatea lunii martie să devină membre fondatoare ale AIIB, sfidând practic Statele Unite. Decizia anunţată în martie de ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble după o întâlnire cu vicepremierul chinez Ma Kai, la Berlin, arată cum aliaţii tradiţionali ai SUA riscă să irite autorităţile de la Washington pentru a obţine avantaje la Beijing.

    Faptul că Marea Britanie, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA, a sfidat Washingtonul deschide calea pentru ca alte state occidentale să îi urmeze exemplul, a declarat un diplomat european.

    Între timp, Coreea de Sud s-a alăturat şi ea proiectului, ca şi Australia şi Norvegia, în timp ce Japonia, care anun-ţase iniţial că nu este interesată de AIIB, şi-a nuanţat poziţia.

    Cea mai mare lovitură pentru administraţia de la Washington pare a fi însă solicitarea Taiwanului de a se alătura AIIB, în pofida faptului că acest stat nu are o relaţie oficială cu China, este fost inamic al acestei ţări şi şi-a păstrat independenţa în secolul XX numai cu ajutorul Statelor Unite. Autorităţile de la Taipei au spus că vor ca ţara lor să devină membră a AIIB, dar unii oficiali au indicat că numele ţării ar putea fi o problemă. Astfel, autorităţile au trimis o scrisoare în care au exprimat intenţia de participare, folosind numele Taiwan, dar nu este clar care va fi numele oficial utilizat. Biroul de afaceri al Chinei în Taiwan a precizat că nu consideră că participarea Taiwanului depinde de nume. ”AIIB este deschisă şi flexibilă, salutăm participarea Taiwanului„, potrivit unui comunicat al biroului de afaceri chinez. Anterior, premierul taiwanez Mao Chi-kuo afirmase în Parlament că Taiwanul preferă să nu participe la AIIB dacă nu va fi respectat sau dacă nu se va bucura de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membri.