BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Vânzările Carrefour România au revenit anul trecut la nivelul din 2008, de 1 miliard de euro

     În 2008, ultimul an de boom al economiei româneşti, Carrefour România înregistra o creştere cu 37% a vânzărilor, la 1 miliard de euro, de la 728 milioane euro în 2007. Ulterior, compania a avut doi de scăderi, cu un minim de 930 milioane euro în 2010, după care vânzările au revenit pe creştere uşoară, până la 955 milioane euro în 2011 şi 986 milioane euro în 2012, potrivit datelor prezentate anterior de retailer.

    Vânzările sunt raportate fără TVA.

    În 2013, Carrefour a mizat pe extinderea reţelei de magazine de proximitate Express, deschizând 38 de unităţi noi. Compania a mai deschis anul trecut un hipermarket, 13 supermarketuri Market şi un magazin online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultant: Afacerile asigurătorilor vor creşte dacă poliţele vor fi adaptate la nevoile clienţilor

     “Dacă vă uitaţi la cifrele statistice, ponderea industriei locale a asigurărilor în PIB n-a depăşit niciodată 2%. În ultimii ani s-a tot spus că România are potenţial în industria asigurărilor, un termen care se lasă aşteptat. Situaţia va rămâne neschimbată şi anii următori dacă asigurătorii nu îşi schimbă filozofia de business. Asiguratorii trebuie să înţeleagă nevoile clienţilor. Modelul de business care presupune crearea unor poliţe şi lansarea acestora pe piaţa nu mai este funcţional. Nu mai merge aşa, să crezi că oamenii vor cumpăra orice li se pune pe tarabă”, a spus Moldovan, la un seminar dedicat bancassurance-ului.

    Potrivit datelor autorităţii de reglementare, gradul de penetrare a asigurărilor în PIB s-a aflat la un nivel maxim, de 1,8%, în 2009.

    “Între avansul PIB-ului şi dezvoltarea asigurărilor cred că există un decalaj de timp. De exemplu PIB a crescut în 2013, dar nu cred că această creştere se va reflecta în 2014, ci probabil în 2015, dacă şi în anul 2014 PIB-ul va creşte. Dacă va avea o contracţie atunci efectul din 2013 va fi anulat în 2015”, a arătat Moldovan, care a condus Generali România în perioda între 2005 şi 2008, după fusese director executiv în cadrul companiei, responsabil cu businessul de asigurări de viaţă, şi director general adjunct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metro Cash&Carry a ajuns la peste 700 de magazine “LaDoiPaşi”

     LaDoiPaşi este cea mai mare reţea de magazine de proximitate la nivel naţional, fiind reprezentată în fiecare judeţ din România, se arată într-un comunicat al companiei.

    În topul judeţelor cu cel mai mare număr de magazine LaDoiPaşi se numără Constanţa, cu 47 de magazine operaţionale, Braşov, cu 42 de magazine deschise, Bucureşti şi Iaşi, cu câte 37 de magazine. Recent, Sălaj a devenit cel de-al 41-lea judeţ în care este reprezentată reţeaua LaDoiPaşi, cu primul magazin deschis în decembrie 2013.

    “Încă de la lansarea sa, programul LaDoiPaşi şi-a propuns să îi susţină pe micii comercianţi în dezvoltarea propriilor afaceri. Experţii Metro Cash&Carry România oferă consultanţă proprietarilor dornici să fie parteneri în reţea, păstrându-le independeţa administrativă şi financiară”, a declarat Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash&Carry România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • O nouă metodă de depistare a sindromului Down, disponibilă în clinicile private din România

    Părinţii pot afla încă din primele 12 săptămâni de viaţă ale fătului dacă acesta prezintă risc cresut de anomalii cromozomiale  şi pot apela în consecinţă acolo unde există un risc crescut sau intermediar, fie la metodele invazive de diagnostic prenatal (biopsie de vilozităţi coriale sau amniocenteză), fie la testarea ADN-ului fetal din sangele maternal.

    Metoda testului combinat Fetal Medicine Foundation-Brahms Kryptor asigură creşterea preciziei  bitestului (este unul din testele medicale obligatorii recomandate pentru analiza dezvoltării fătului şi evoluţiei sarcinii) prin ajustarea ecografiei unui medic acreditat FMF, folosind un software cu o bază de date a peste 400.000 de ecografii de prim trimestru.

    Medlife este leaderul în segmentul privat în screeningul de trimestrul 1 conform metodei Golden Standard FMF Brahms Kryptor.

  • Investiţiile fondurilor de private equity în România vor creşte în acest an cu sub 2%

     “Germania şi Marea Britanie par a fi ţările pentru care se înregistrează cele mai încrezătoare aşteptări, pe fondul ofertei relativ mari de ţinte interesante şi a situaţiei economice generale care favorizează activitatea de fuziuni şi achiziţii. În aceste două ţări sunt aşteptate creşteri de 4,3% şi respectiv 3,3%. Polonia aşteaptă şi ea creşteri de 2-3%, în timp ce pentru restul regiunii Europei Centrale şi de Est (inclusiv România), aşteptarile privind ritmul de creştere sunt plafonate undeva la sub 2%”, potrivit unui studiu al Roland Berger Strategy Consultants.

    În ultimii ani nivelul investiţional al fondurilor de private equity în România a scăzut per­ma­nent, astfel că a atins un nivel minim de 27 milioane de euro în 2012, iar cele mai recente estimări arată că nici 2013 nu a arătat mai bine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea PIB, susţinută în 2013 de dezvoltarea industriei şi agriculturii

     “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în anul 2013, comparativ cu anul 2012, le-au avut industria (+2,3%), cu o pondere de 30,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,1%, şi agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,1%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,4%”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Contribuţii pozitive la creşterea PIB au mai avut informaţiile şi comunicaţiile, tranzacţiile imobiliare şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport.

    Contribuţii negative la creşterea PIB au avut construcţiile, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante şi intermedierile financiare şi asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul care a salvat compania găsită în pragul falimentului şi sufocată de datorii

    CONTEXTUL: Producătorul de cărămizi Cemacon s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul supraîndatorării, din cauza creditului contractat pentru dezvoltarea afacerii de fostul acţionariat şi management. Datoria pe care o avea compania depăşea de 5 ori cifra de afaceri, explică Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. În aceste condiţii, se impunea restructurarea companiei, menită să readucă pe profit compania.

    DECIZIA: În 2010 a fost luată decizia restructurării companiei, care a presupus o abordare aplicată pentru prima dată în România, restructurarea out of court. Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.

    EFECTELE: Pachetul de credite n valoare de peste 26 de milioane de euro a fost restructurat, iar compania a intrat pe un trend crescător al rezultatelor financiare. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri, cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013.

    NEVOIA RESTRUCTURĂRII CREDITULUI BCR A DEVENIT EVIDENTĂ LA SCURT TIMP DUPĂ EVALUAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A COMPANIEI ÎN 2010. „Negocierea propriu-zisă a început însă în prima parte a anului 2011. Restructurarea creditului BCR a reprezentat unul dintre elementele esenţiale pentru restructurarea Cemacon”, spune Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al Cemacon.

    Procesul de restructurare a început practic în urmă cu patru ani, unul dintre paşi fiind schimbarea echipei de management, iar Stoleru a preluat conducerea companiei. El îşi aminteşte că în 2010 producătorul de cărămizi avea un credit de patru ori mai mare decât cifra de afaceri, care trebuia rambursat în cinci ani şi pentru că nu putea fi acoperit în condiţiile de atunci era un exemplu clar de supraîndatorare. Totodată, vânzările erau în scădere, portofoliul de produse era învechit, iar capacitatea de producţie nu era optimizată pentru cererea din acel moment şi pentru volumul vânzărilor.

    „Reorganizarea operaţională a implicat o întoarcere la 180 de grade a companiei”, afirmă Stoleru. Tot el adaugă că schimbarea radicală a cursului companiei se vede cu ochiul liber în rezultatele companiei, care a avut cea mai mare creştere din industrie în ultimii trei ani. Noua echipă de management a abordat noi pieţe, a lansat un nou portofoliu de produse, a dezvoltat şi consolidat reţeaua de distribuitori şi a finalizat un proces amplu de rebranding.

    Dovadă şi rezultatele companiei, care din 2010 a înregistrat plusuri anuale ale vânzărilor, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a bifat un plus de 38% faţă de 2012, depăşind 48 de milioane de lei. Tot anul trecut, pierderile totale au scăzut cu 67% faţă de 2012, iar la sfârşitul anului 2013 cota de piaţă estimată de reprezentanţii companiei depăşea 16%, faţă de 6% cât era în 2010. Raportat la 2009, cifra de afaceri a Cemacon a crescut cu 107%. În acelaşi interval, piaţa de cărămidă a scăzut cu 34%.

    REZULTATELE DE ANUL TRECUT, AFIRMĂ REPREZENTANŢII COMPANIEI, S-AU BAZAT PE CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢA DIN TRANSILVANIA, EXTINDEREA ARIEI DE DISTRIBUŢIE, NOUA GAMĂ DE PRODUSE EVOCERAMIC ŞI CONTRIBUŢIA CENTRELOR PROPRII DE VÂNZARE. Fabrica de la Recea, din judeţul Zalău, a funcţionat 11 luni din întreg anul 2013, un record de la momentul în care a fost dată în funcţiune; capacitatea de producţie a fost utilizată în proporţie de 88%. Pentru că volumele de vânzări au depăşit producţia, stocurile companiei s-au redus, iar veniturile operaţionale au permis autofinanţarea, explică Stoleru.

    În contextul diminuării stocurilor, profitul operaţional, EBITDA, se situează la 9,3 milioane lei, cu o rată de 19%. Rezultatul financiar din 2013 rămâne însă negativ, sub influenţa costurilor cu dobânzile aferente pachetului de credite de peste 26 de milioane euro contractat de companie înainte de 2010, completate de diferenţele negative de curs valutar.

    DRUMUL N-A FOST ÎNSĂ DELOC UŞOR. „Împreună cu divizia de restructurare a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), am reuşit să evităm un traseu care ar fi putut genera într-un timp scurt starea de insolvenţă a companiei”, spune Stoleru.

    Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei. Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, spune că procesul de restructurare a presupus o strategie de schimbare a managementului combinată cu multe alte iniţiative comerciale, menite să restabilizeze compania. Restructurarea creditului, prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, reprezintă un mecanism de rezolvare a supraîndatorării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare.

    „Dacă unul dintre aceste trei elemente ar fi lipsit, restructurarea nu ar fi fost posibilă”, punctează Vizental. Concret, creditul a fost restructurat prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, un mecanism de rezolvare a supraînda-torării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare. Practic, BCR a transferat 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA, care o poate converti într-un număr de acţiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deţine cel mai mare acţionar actual, KJK Fund II.”. Situaţia Cemacon a reprezentat o procedură aplicată pentru prima dată în România: restructurarea out of court combinată cu o conversie a creanţelor, explică reprezentantul CITR, care a gestionat 750 de proceduri de insolvenţă în ultimii 11 ani. „Aplicăm şi în cazul acesteia aproximativ aceiaşi paşi ca şi în cazul reorganizării în insolvenţă, doar că la un alt nivel şi fără a avea în spate prevederile unei legi care, uneori, facilitează procesul de negociere”, declară Vizental.

    ÎN URMA ACESTOR MĂSURI, „CEMACON RĂMÂNE CU O EXPUNERE SUSTENABILĂ, EŞALONATĂ PE 10 ANI, CARE POATE FI ACOPERITĂ DIN ACTIVITATEA CURENTĂ A COMPANIEI”, SPUNE STOLERU. El povesteşte că negocierea cu BCR a început în 2011 şi ar putea să se încheie spre jumătatea anului 2014. Însă semnarea acordului cu banca a fost punctul cheie, spune Stoleru.

    Iar pentru ca producătorul de cărămizi să nu ducă toată povara datoriei, va fi înfiinţată o nouă societate care va prelua vechea fabrică şi terenul pe care se află unitatea de producţie, explică Vizental. Această firmă va prelua totodată şi expunerea bancară corespunzătoare, preluând o parte din valoarea creditelor.

  • Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în ianuarie cu peste 8%

     Cele mai multe tranzacţii s-au realizat în Bucureşti (3.382), în Bihor (3.186) şi Timiş (3.081), iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în Teleorman – 382, Bistriţa Năsăud – 466 şi Sălaj, potrivit datelor ANCPI.

    În aceeaşi perioadă, numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară la nivel naţional a fost de 430.029, cu aproape 71.000 mai mult faţă de ianuarie 2013. Cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti – 22.730, Timiş – 21.268 şi Cluj – 21.003, iar cele mai puţine în judeţele Buzău– 4.116, Olt– 4.219 şi Vâlcea – 4.439.

    În Bucureşti, Constanţa, Botoşani, Argeş, Tulcea şi Ialomiţa sunt singurele judeţe unde numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară s-au diminuat comparativ cu 2013 în rest fiind consemnate creşteri, potrivit ANCPI.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Preţurile producţiei industriale au stagnat în luna ianuarie

     Indicatorul analizat a înregistrat creşteri în industria bunurilor intermediare, cu 0,9%, industria bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 0,5%, şi industria bunurilor de uz curent, cu 0,3%. Scăderi de preţuri s-au constatat la produsele energetice (cu 1%) şi industria bunurilor de capital (0,1%).

    “Faţă de luna ianuarie 2013, preţurile producţiei industriale au fost mai mici cu 1,1%, cu 0,1 puncte procentuale sub creşterea înregistrată pe piaţa internă şi cu 0,2 puncte procentuale peste evoluţia înregistrată pe piaţa externă”, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro