BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Guvernul anunţă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire

     Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea că “sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale”, se arată în noul program al Guvernului.

    “Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică”, conform planului Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariul mediu a scăzut în ianuarie cu 135 lei faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari scăderi

     Comparativ cu ianuarie 2013, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%.

    “În luna ianuarie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2013 a primelor ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajarilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardarii gazelor de şist. Cine sunt antreprenorii care s-au îmbogăţit din fracturarea hidraulică?

    Cererea tot mai mare şi diminuarea resurselor au dus la creşterea preţului petrolului, astfel încât exploatarea gazelor neconvenţionale a devenit mult mai atractivă pentru producători. Varianta cel mai des întâlnită în cadrul companiilor de profil este exploatarea gazelor de şist. Acest proces a devenit viabil după ce câţiva antreprenori au refuzat să urmeze linia impusă de marile companii şi au făcut o serie de descoperiri care aveau să schimbe lumea.

    Gazele de şist sunt gaze naturale prinse între plăcile de şist. Acestea fac parte din categoria „gazelor neconvenţionale„, printre care se mai numără metanul din zăcăminte de cărbune. Acestea au devenit o resursă importantă în Statele Unite încă de la începutul secolului, însă la începutul anilor ’90, odată cu aplicarea unor noi tehnologii, exploatarea a început la scară industrială.

    În anul 2000, gazele de şist reprezentau doar 1% din producţia de gaze naturale a Statelor Unite, dar în 2010 ele reprezentau 20% din total; se estimează că până în anul 2035 aproape jumătate din producţia de gaze naturale va veni de la gazele de şist.

    Mai mulţi antreprenori au decis să ignore mesajele transmise de giganţi precum Chevron sau Exxon şi să investească timp şi bani în găsirea unor metode de a exploata gaze naturale. Marile companii încercaseră ani buni să extragă gaze din straturile de şist, însă costurile erau mult prea mari. Odată tehnicile implementate, a fost doar o chestiune de timp până ce oameni de afaceri precum George Mitchell, Harold Hamm, Aubrey McClendon sau Charif Souki să construiască adevărate imperii industriale.

    Firmele acestora au creat locuri de muncă şi au readus la viaţă oraşe în care industria nu mai exista. În loc să aibă o dependenţă crescută faţă de alte state cu rezerve petrolifere bogate, Statele Unite exportă acum gaze naturale.

    George P. Mitchell este considerat părintele industriei gazelor de şist. El a transformat procesul de extracţie într-unul viabil din punct de vedere comercial, scăzând preţul în mod semnificativ. Compania Mitchell Energy a realizat prima fracturare hidraulică în anul 1998; din acel moment, piaţa de energie din Statele Unite a început să depindă tot mai mult de gazele de şist.

    O serie de studii au indicat că acest tip de gaze va mări în mod semnificativ resursele mondiale de energie; chiar termenul de „shale revolution„ arată cât de important este acest nou curent pentru economia lumii. Mai mult chiar, analiştii consideră că producţia din Statele Unite şi Canada ar putea împiedica Rusia sau ţările arabe să dicteze preţul combustibilului. În acest moment, potrivit estimărilor, China deţine cele mai mari rezerve de gaze de şist.

    Un raport al BP redă ideea că în 2014 Statele Unite ar putea depăşi Arabia Saudită ca nivel al producţei de combustibili, iar comunitatea Orientului Mijlociu, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială de combustibili, a recunoscut amploarea industriei de gaze neconvenţionale. Ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi a spus în cadrul unei conferinţe la Riyadh că nivelul de producţie a combustibililor din Statele Unite, aflat în creştere în ultimii ani, este important pentru că aduce stabilitate pieţelor internaţionale. „Este necesar să ne consultăm în mod curent, pentru ca ţările noastre să poată mări gradul de cooperare, inclusiv investiţii comune în vederea stabilizării pieţei mondiale de petrol„, a declarat Ali al-Naimi.

  • Rusia a numit un administrator provizoriu la filiala rusă a Privatbank, cea mai mare bancă ucraineană

     Un administrator provizoriu a fost numit joi la Moskomprivatbank, pentru efectuarea unui control al activităţilor şi activelor băncii, se arată într-un comunicat al băncii centrale care precizează că activitatea instituţiei financiare va continua să aibă loc sub licenţa proprie.

    Un purtător de cuvânt al Privatbank a spus că decizia băncii centrale ruse nu are motive economice.

    “Nu există motive economice pentru numirea unui administrator provizoriu la Moskomprivatbank”, a declarat Oleg Serga, citat de Interfax Ucraina.

    Moskomprivatbank este filiala rusă a Privatbank, la care principalul acţionar este influentul oligarh Igor Kolomoiski, numit la începutul acestei luni guvernator al regiunii Dniepropetrovsk, de către noile autorităţi ucrainene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leszek Balcerowicz vine în România la Conferinţa de Risc de Ţară, organizată de Coface şi Mediafax

    Pentru 2014, specialiştii Coface estimează o tendinţă pozitivă a riscului în economiile avansate, dar şi tensiuni persistente în ţările mari emergente. După o reajustare post-criză între ţările avansate şi cele emergente, în 2014 riscurile de ţară la nivel mondial sunt setate să se schimbe, în conformitate cu un model mai clasic. În ţările avansate, riscurile sunt de stabilizare, încurajate de o creştere destul de dinamică în SUA (estimată la 2,4% în 2014), începutul unei redresări în zona Euro (+0,9%) şi a creşterii confirmate din Japonia (+1,4%). În ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, rata de creştere va spori uşor (+4,7%), dar acestea vor rămâne sub media perioadei 2000 – 2011.

    O sinteză a implicaţiilor mediului economic global asupra celui din Europa şi România va fi dezbătută în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară, un eveniment Coface de tradiţie şi de referinţă pentru mediul de afaceri din România, care va avea loc pe data de 9 Aprilie 2014, la Hotelul Hilton din Bucureşti, salon Le Diplomate.

    La ediţia din acest an sunt aşteptaţi 300 de participanţi, reprezentanţi de prim rang atât ai mediului de afaceri intern, cât şi internaţional, experţi în riscul de ţară, specialişti din domeniul academic, bancar, precum şi investitori români şi străini.

    Dintre lectorii deja confirmaţi anunţăm reprezentanţi de seamă ai mediului de afaceri internaţional şi autohton, precum: Prof. Dr. Leszek Balcerowicz – Ex Prim-Ministru Adjunct al Poloniei, Ministru al Finanţelor şi Preşedintele Băncii Naţionale din Polonia; Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef, Coface; Prof. Dr. Ionuţ DUMITRU – Economist Şef, Raiffeisen Bank şi Vicepreşedinte AAFBR.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei.

    Prima dintre acestea va dezbate evenimentele economice ale anului 2013 şi valorificarea potenţialului economic al României, având în calitate de invitaţi, academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de tară, ce vor realiza o sinteză a modului în care evenimentele au influenţat economia europeană şi cea autohtonă. Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare se vor concentra asupra motoarelor de creştere sustenabilă, a disciplinei fiscale şi a problematicii creditării, analizând influenţa acestor factori în redefinirea economiei româneşti. Ultima sesiune va aborda modelele eficiente de finanţare a companiilor în contextul economic actual, atragerea fondurilor de capital privat şi identificarea sectoarelor de activitate ce reprezintă adevarate oportunitaţi investiţionale.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedintilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asuma riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurari, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2014, vă rugăm să completaţi formularul de înregistrare online.

    În plus, dacă vă înregistraţi până la data de 14 Martie 2014, veţi beneficia de un discount de Early Bird de 15%, alături de o reducere în funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

  • Veniturile Cosmote au crescut uşor în 2013, la 458 mil. euro, cu un avans de 8% în trimestrul patru

     Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări), excluzând costurile de restructurare, a urcat în trimestrul al patrulea cu 4% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior, la 31,5 milioane euro, potrivit unui comunicat publicat joi de grupul elen OTE, proprietarul Cosmote. OTE este controlată de gigantul german Deutsche Telekom, prorietarul T-Mobile.

    Marja de câştig a scăzut astfel în ultimele trei luni ale anului trecut cu un punct procentual, la 25,6%.

    În 2013, profitul EBITDA al Cosmote România a scăzut uşor, cu 0,5%, la 118,9 milioane euro, rezultând o marjă de câştig de 25,9%, faţă de 25,8% în 2012.

    Numărul clienţilor operatorului a coborât anul trecut cu 3,1%, sau 194.000, la 6,091 milioane, faţă de 6,285 milioane la finele anului anterior. Aproape 26% din baza de clienţi au abonamente, restul fiind utilizatori de cartele pre-plătite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Orange România au crescut anul trecut cu 1,8%, la 934 milioane euro

     Excluzând impactul modificărilor de reglementare (reducerea tarifelor de interconectare – n.r.) veniturile companiei au urcat cu 4,9% anul trecut, cea mai bună performanţă din 2010, notează grupul Orange într-o prezentate ataşată rezultatelor anuale.

    În trimestrul al patrulea, veniturile companiei au avansat la 244 milioane euro, faţă de 233 milioane euro în perioada corespunzătoare a anului anterior. Numărul clienţilor a urcat cu 73.000 în ultimele trei luni ale anului faţă de finele lunii septembrie.

    Traficul de internet pe mobil în reţeaua Orange a crescut cu 47% în trimestrul al patrulea din 2013 faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 51% în 2013 faţă de 2012, se arată într-un comunicat transmis joi de Orange România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trimestrul patru a limitat scăderea veniturilor Romtelecom în 2013, care au ajuns la 609,5 mil. euro

    Creşterea înregistrată în ultimele trei luni ale anului faţă de perioada corespunzătoare din 2012 se datorează evoluţiei solide a veniturilor din sisteme ICT şi wholesale, se arată într-un comunicat publicat joi de acţionarul majoritar al Romtelecom, grupul elen OTE, controlat de gigantul german Deutsche Telekom.

    Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări) înregistrat de Romtelecom, excluzând costurile programului de disponibilizări voluntare, a crescut în trimestrul al patrulea cu 21,2%, la 49,2 milioane euro, datorită reducerilor de cheltuieli şi investiţiilor în conţinut TV, se spune în comunicat.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria a adus trei sferturi din creşterea economică din 2013 şi a ajuns la 30% din PIB. Dar cât de fiabil este modelul de dezvoltare al României pe baza exporturilor susţinute evident de salariile scăzute?

     Industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea eco­nomică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creş­tere a fost agricultura, datorită pro­ducţiei agricole excepţionale. Exclu­zând impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost anul trecut de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.

    Creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013 comparativ cu anul 2012 a surprins pe toată lumea, depă­şind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând Româ­nia în topul ţărilor europene. Cifra estimativă privind creşterea PIB anunţată de Institutul de Statistică la jumătatea lunii februarie, de 3,5%, a fost confirmată ieri. Valoarea PIB-ului din 2013 a fost de 631,1 mld. lei (circa 143 mld. euro).

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenorul Ovidiu Buluc mută cartierul general la Baloteşti

    In biroul său aflat la câţiva paşi de staţia de metrou Pipera, Ovidiu Buluc este liniştit. A încheiat anul 2013 între primii trei în clasamentul distribuitorilor de medicamente din România, iar afacerile sale au crescut cu 17%, în timp ce profitul brut a urcat cu 50%. „A fost o creştere de 6% a pieţei, iar restul vine din cota de piaţă luată de la alţii.

    Profitabilitatea a crescut printr-o mai bună gestionare a costurilor şi o sporire a productivităţii personalului, pentru că numărul de angajaţi a rămas constant. Chiar acum stau eu personal în birou şi pritocesc fiecare capitol de cheltuieli şi sunt convins că până la finalul lunii mai pot face două-trei milioane de lei economii.„ Anul 2014 a debutat pentru Farmexim cu mutarea integrală a activităţii logistice la Baloteşti, loc unde antreprenorul a investit 14 milioane de euro într-un depozit de 15.000 de metri pătraţi care permite stocarea a 6.000 de paleţi.

    „Ce am operat până în şase ianuarie nu era depozit. Era un spaţiu adus cât de cât la un nivel, dar nu aveam viteză de operare în interior. Actualele facilităţi din Pipera nu mai corespund stadiului de dezvoltare a companiei. Aveam nevoie de un spaţiu mai mare, iar din punct de vedere tehnologic aceste spaţii au fost gândite ca nişte hale industriale, nu ca nişte depozite. Nu puteam să construim fluxuri sau să intrăm cu TIR-ul„, spune Buluc.

    Omul de afaceri a cumpărat în urmă cu doi ani terenul de 40.000 de metri pătraţi de la Baloteşti de la un cetăţean turc, la un preţ de 1,6 milioane de euro. „Mi-am trimis echipa de arhitecţi şi specialişti să vadă zece depozite din străinătate să avem un model funcţional. Nu mai inventăm noi roata. Actualul depozit central permite şi extinderea activităţii.„ Farmexim şi-a propus pentru anul în curs o creştere a cifrei de afaceri de 10%, însă Buluc admite că „zece la sută înseamnă 150 de milioane de lei în plus la vânzări, ceea ce e un obiectiv curajos„.

    Noul centru logistic are implementat un sistem de warehouse management şi va permite o gestionare mai precisă a întregului lanţ de operaţiuni logistice la nivel naţional, cu efecte în scurtarea timpului de distribuţie şi creşterea profitabilităţii pe termen mediu şi lung. Investiţia în depozit se va amortiza în 20 de ani.

    În prezent, în sediul din Pipera mai activează doar birourile Farmexim şi Help Net. „Am scos tot la vânzare. Vorbim de 26.000 mp, din care 4.600 reprezintă spaţii de birouri şi 10.000 mp înseamnă depozite. Vreau să vând pentru că nu pot să gestionez două imobile. Din vară vom funcţiona în totalitate la Baloteşti„, spune Buluc. Preţul cerut de antreprenor este de circa 600 de euro/mp, ceea ce înseamnă un cost total de 15,6 milioane de euro.

    „Sunt în discuţii. Nu m-am agitat pentru că nu sunt sub presiune. Nu vreau să vând în orice condiţii. Faptul că este în gura metroului o face una dintre cele mai bune zone. În plus, pe şoseaua Fabrica de Glucoză o să intre autostrada Bucureşti – Ploieşti, ceea ce îi oferă o poziţie foarte bună. Aici se poate face un foarte frumos centru comercial.„ Centrul logistic la Baloteşti include şi o clădire de 6.000 mp de birouri, cu termen de finalizare în luna iunie.

    Şeful Farmexim plănuieşte să cumpere şi un teren de 10-12 mii mp la Timişoara, unde va construi un depozit de 5.000 mp. „Cei trei mari (Mediplus, Farmexpert şi Farmexim – n.red.) continuă să facă investiţii. Va urma o perioadă de consolidare a pieţei în care distribuitorii mari îşi vor creşte afacerile pe seama reducerii activităţii celor mici.„